221 matches
-
siguranță a construit pe terenurile cândva paludice de pe Via Pestifera, cu concursul zidarilor și al bătrânilor fanatizați, Marele Haotic din Roma. Nobilul edificiu, pentru unii o minge, pentru alții un ovoid, iar pentru reacționari o masă informă, ale cărui materiale amalgamau gama care merge de la marmură la bălegar, trecând prin guano, consta În chip esențial din scări În formă de melc, care Îngăduiau accesul la pereți impenetrabili, poduri rupte, balcoane la care nu ne era dat să accedem, uși de intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu altă ocazie, cel puțin pe acest mal al lagunei Stigia. Câteva luni după aceea, Parcele l-au doborât În quinta lui din Maschwitz. Ni se spune că, respingând orice act care ar fi necesitat o minimă opțiune, Gomensoro a amalgamat Într-un butoi numele colaboratorilor și, la tombola aia, de câștigat am câștigat eu. Mi-a revenit o avere a cărei valoare depășea cele mai strălucite vise arghirofile, doar cu obligația să public cât mai repede antologia completă. Am acceptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
teologi dispuși să învețe tehnicile de comunicare media sau a jurnaliștilor deschiși spre aspectul sacru al vieții. Ca număr de jurnaliști familiarizați cu terminologia religioasă, se constată, firesc, o acută lipsă. Etnograful dr. Sanda Larinorescu, fără a avea experiență jurnalistică, amalgamează în textul aceluiași articol discursul religios cu cel al tradițiilor populare. Este adevărat că întrepătrunderea stilurilor discursive este o artă, însă, în spațiul limitat al presei, poate duce la confuzii: "Un sfert de veac, tiranica dinastie Ceaușescu a profanat calendarul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
la San Giovanni in Laterano în Joia Mare a anului 591 și are ca temă principală Noli me tangere. A doua omilie, rostită la San Clemente în septembrie, același an, se oprește asupra episodului „ungerii” din Luca (femeia „păcătoasă”). Grigore amalgamează cele trei personaje, declarând: Hanc uero Lucas peccatricem mulierem, Iohannes Mariam nominat, illam esse Mariam credimus de qua Marcus septem daemonia eiecta fuisse testatur. Et quid septem daemonia, nisi uniuersa uitia designantur? („Aceasta, pe care Luca o numește o femeie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
monstruoasă, satanică, nihilistă prin amoralismul total în care cade”. Modificînd după zece ani, probabil la indicația lui Șestov, unele dintre personajele alegorice (Deșertăciunea devenind Rațiunea și Luxura - Nebunia), Fondane va rescrie într-o manieră mult mai modernă - pre-ionesciană - textul piesei, amalgamînd „printr-o fatalitate tragicomică” cronologia, introducînd un prolog („Înaintea Cortinei”) menit să „actualizeze în manieră grotesc-ironică tot ce va urma, eternizînd întîmplările înfățișate și imprimînd autosacramentalului valorea de parabolă”. Un zugrav evreu, sclav în Babilon, vorbește despre exploatarea capitalistă, personajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
continuând o catalogare care nedreptățește simplitatea eterică a Întregului proces - pulsația unei amintiri cu totul irelevante (un pedometru pe care-l pierdusem) a pornit dintr-o celulă cerebrală Învecinată, iar savoarea firului de iarbă pe care-l mestecam s-a amalgamat cu cântecul cucului și cu decolarea fluturelui din lalea și În tot acest timp eram conștient pe deplin, cu seninătate, de multa mea luciditate. Învățătorul a zâmbit și s-a Înclinat (În maniera exuberantă a radicalilor ruși), a făcut doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
și pare nou, trebuie să fie avertizat și clarificat asupra naturii reale a creațiilor admirate orbește. O cultură în exclusivitate literară și estetică este cea mai rea pregătire imaginabilă pentru a recunoaște caracterul patologic al lucrărilor degenerate. Oratorul care își amalgamează frazele expune în mod mai mult sau mai puțin agreabil impresiile subiective pe care le primește de la lucrările criticate, dar este incapabil să judece dacă acestea sunt produsele unui creier bolnav și de ce natură este tulburarea psihică care se revelează
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
să-mi dau seama, așa cum Începi să vezi bine pe deasupra valurilor atunci cînd o furtună este deplasată de vînt dinspre ocean spre mare, că puteam să scriu un roman mai bun. Dar povestirilor le simțeam lipsa ca și cum s-ar fi amalgamat În ele casa mea, slujba mea, singura mea armă, micile mele economii și soția mea. La fel era și cu poemele. Dar disperarea Începea să se risipească și nu simțeam decît regretul unei mari pierderi. Un regret foarte dureros. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cămin studențesc, după care s‑a Îndreptat direct spre pat, unde cea mai bună prietenă a mea era lungită pe‑o parte, cu spatele la mine, goală pușcă. Un tip cu aspect bolnăvicios, cu buza de sus transpirată și părul slinos, se amalgamase În cearșafurile ei: zecile de tatuaje Înspăimântătoare care se Întindeau și se Învârtejeau pe tot corpul Îi ofereau un camuflaj perfect pe plapuma ei verde cu bleu. Avea un belciug prins de o sprânceană, o grămadă de obiecte metalice Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
după cucerirea Albaniei, guvernul italian a introdus aici o administrație nouă. Ca și în Muntenegru și mai tîrziu în Croația, italienii erau în favoarea instituirii unei monarhii constituționale sub egida casei de Savoia. Armata și corpul diplomatic albanez au fost imediat amalgamate cu cele ale Italiei. Deoarece cele două țări avuseseră în trecut relații strînse, oficialilor italieni nu le-a fost greu să găsească suporteri. Inițial, Shefqet Verlaci, cel mai mare moșier din țară, a colaborat foarte bine cu ei. Curînd au
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prin modificări structurale. Nu lipsea vivacitatea amenințătoare, scandaloasă (în limbajul câtorva despoți și autocrați), împotriva spiritelor realiste, dacă doriți și romantice, utopice și „criminali” în spaima exagerată atunci a testamentarilor decedatei „Sfintei Alianțe”. 2. Pletora etniilor și națiunilor, în parte amalgamate prin înrădăcinări originare sau strămutări benevole ori silite, prin îndeletniciri sau servicii privilegiate (fanarioți, greci etc.), prelungirea (cu o durată necunoscută vreunei zone europene) a dominațiilor și stăpânirilor străine, amânarea dincolo de granița ce desparte secolul XIX de cel de al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu inteligen?? maximal?; este lege �cre?terea geometric? a inteligen?ei mijlocii a societ??îi�. Constat�nd diminuarea populă?iei autohtone ?i �nmul?irea evreilor care acaparau industria, presa ?i se infiltrau �n politic? ?i �n cultur?, A. C. Cuza a amalgamat idei din biologie, economie, istorie, teologie, sociologie pentru a formula o �doctrin? na?ionalist-cre?țin?� � antisemit?, antibol?evic?, antifrancmason? care, �n esen?? spunea c? �Rom�nia apar?ine rom�nilor!�. Nechifor Crainic (1819-1972) a dezvoltat �doctrina etnocra?iei corporatiste� ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nou? vigoare prin lucr?rile lui Charles Booth (1903), Patrick Geddes (1915) ?i Victor Branford (1914). To?i trei � ?i al?îi �mpreun? cu ei � vor relua tradi?ia anchetei inaugurat? de c?tre Le Play, pe care o vor amalgama �ns? cu aritmetică politic? ?i cu statistică social? de sorginte britanic?. Spre deosebire de modelul francez, �n Anglia lumea industrial? ?i oră?ul vor deveni teren de predilec?ie, �n special oră?ul, considerat un laborator de prim? importan?? pentru �n?elegerea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și în realitate. Și în Salvatorul (1979) T. încearcă să suplinească deficitul epic prin inovații narative. Biografie a unui inadaptat, construită după regulile prozei experimentaliste, romanul este în bună parte nereușit din pricina obsesiei autenticității, care îl face pe autor să amalgameze inabil mai multe modalități de reconstituire a vieții protagonistului: depozițiile a două personaje-martor, fragmente de memorii, jurnal, scrisori etc. Deseori prozatorul provoacă cititorului dificultăți de înțelegere prin schimbarea perspectivei de relatare a evenimentelor, sugerând, de pildă, că biografia ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
spună personajele din La Compagnie des spectres (1997) sau din La Conférence de Cintegabelle (1999), aflate la acea limită În care obsesiile personale Întind marginile elastice ale realului la maximum, În punctul din care cele două ordine (realul și imaginarul), amalgamate de percepția difuză a timpului, se Întrepătrund. Compania spectrelor (Premiul Novembre obținut la Cassegrain, aleasă cartea anului 1997 de redacția revistei Lire) se Înscrie În același “teatru al cruzimii” artaudian. Romanul, monologat În cea mai mare parte, este o fișă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pe care s-o putem atesta docu mentar. Într-un studiu valoros al lui Al. Bogdan 199 se mai aduc și alte dovezi, care arată că ele mentele folosite în această poezie au fost luate din literaturi și mitologii deosebite, amalgamate cu credințe și superstiții populare, unele creștine, iar altele păgîne 201. După o justă reflexie a lui Al. Bogdan, această poezie este "pentru masa mare a publicului, un adevărat sfinx, iar pentru cei culți, ea încă are ascunzișuri care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
realiști, ale căror romane le citesc și le imită, voluntar sau nu, creaturile fictive ale lui U. Nuvela centrală s-ar putea numi foarte bine Viața și opiniile lui Zenovie. Ea construiește cronica familiei al cărei ultim descendent este Zenovie, amalgamând mărturii, amintiri, opinii și adagii sapiențiale provenind din trei surse principale, cu o serie de afluenți. În același plan cu Zenovie se mai află doi martori și povestitori: tatăl său vitreg, tâmplarul de sicrie Semproniu, și negustorul de antichități Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
lui Tiron B., ziarist ardelean de aceeași vârstă cu secolul. Construite fiecare altfel, rememorativ, dialogic și în multe alte chipuri, utilizând cele mai diferite tehnici, de la aceea a povestirii la cele instituite de Noul Roman și de literatura absurdului, narațiunile amalgamează elemente din toate tipurile de roman - realist clasic, analitic, frescă, politic, popular, senzațional, de mistere, polițist, dezbatere. Aliază banalul cotidian cu extraordinarul și fantasticul, gingășia cu trivialitatea, frivolul cu poeticul, eroicul și carnavalescul, vulgarul cu sublimul, grotescul cu tragicul, realismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Iată ce relatează mitul: Hades, divinitatea infernului, o atrage pe Persephona în lăcașul lui subteran (subconștientul) în timp ce aceasta asculta cîntecul Sirenelor (simbol al exaltării imaginative). Pornind de la această semnificații dublă -bobul îngropat și dorința refulată -, imaginile agrare și psihologice se amalgamează ca să facă în final loc semnificației etice, sensul și obiectivul inițierii în aceste mistere. La intervenția lui Zeus (Soarele), Hades este constrîns să renunțe parțial la prada sa. Persephona (care reprezintă la nivelul mitului agrar bobul îngropat) părăsește timp de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de conectare, de întrerupere și de reconectare este marca identității poziționate permanent la o interfață sau într-o rețea, ca multiplicitate a întretăierilor nomade, hibride și diferențiale. Suportând intruziuni protezice, interfațări ale alterității, incursiuni ale biogeneticii, postumanul, intermediar și evolutiv, amalgamează interiorul și exteriorul, subiectivul și obiectivul, artificialul și naturalul, ficționalul și contingentul. Deopotrivă identitate și dezidentificare, identitatea postumană este o teritorializare a contradicțiilor: un spațiu al contestării și al redimensionării, o corporalitate care împuternicește și care constrânge, un construct mintal
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
adoptate, românii au fost cei care au inventat, descoperit, inițiat sau imaginat aproape tot ce e omenesc. Era o experiență catarctică într-o cultură istoric saturată de autostigmatizare: părea un excelent mod de a reconcilia trecutul cu prezentul, de a amalgama naționalismul și comunismul, cu ajutorul celui mai mic numitor comun al lor, resentimentul antioccidental 14. În manifestările sale cele mai vulgare și vehemente, protocronismul acuza deschis Occidentul de a-i fi furat României cele mai mari realizări intelectuale și artistice și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
înlocui valorile „reci” ale democrației moderne cu valori „calde”. Habermas însuși, care a făcut multă vreme campanie filozofică și ideologică pentru patriotismul constituțional (Verfassungspatriotismus) ca valoare supremă a democrațiilor contemporane, privind mai mult la tragicul (și criminalul) exemplu german și amalgamând patriotismul de oricare alt tip decât constituțional cu naționalismul, și-a reconsiderat atitudinea pe la jumătatea anilor ’80: arătând că, de la începutul secolului al XVIII-lea, observăm o dialectică a modernizării exprimată prin relația simbiotică dintre liberalism și contraponderea sa comunitaristă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ca un stilet”, „verbul zgârie-cer”. Eliberate de logică, de asocierea după norme și „descojite de simbol”, „cuvintele obțin [...] propriul lor sens, boxând sau îmbrățișându-se între ele”. Mai mult sau mai puțin consonantă cu principiile doctrinei, poezia din periodicele constructivisto-integraliste amalgamează și „sintetizează” caractere ale tuturor stilurilor de avangardă. Chiar și teoretic, de altfel, revistele manifestă un spirit de reciprocă toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Vulcănescu etc.); ii) corporatismul, doctrina socio-economică elaborată de Mihail Manoilescu ca armătură organizatorică a statului totalitar de inspirație fascistă; iii) gândirismul patronat de Nichifor Crainic, a cărui idee monomanică este reductibilă, în ultimă instanță, la ortodoxism, și iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul intelectual al interbelicului, s-a concretizat într-o vibrantă mișcare socială de masă animată de idealul înfăptuirii revoluției naționaliste, în urma căreia neamul românesc ar fi mântuit ca rezultat al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
puțin cultural), ceea ce conduce la o reprezentare a violenței din programul de televiziune într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din urmă, în a amalgama, până la anulare, elementele specifice tramei narative ficționale și a modurilor în care oamenii își fac dreptate. Violența nu apare doar ca legitimă (în anumite situații ale povestirii), ci chiar ca ceva natural, ceva care ține de firea lucrurilor: logica narativă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]