247 matches
-
pe toți care ar privi-o a doua zi, pocind fetele, secând sămânța mădularelor și vestejind podoaba bărbățiilor, să nu cumva ca solomonara, gonitoarea de nori și pârjolitoarea viselor, să aibă vreun cuțit la îndemână cu care să-și pornească amarnicele-i cotături, să nu-i dea bobonitoarei altă apă de băut decât cea din bidonul adus de la Fâtâna lui Eminescu din Cișmigiu, să vegheze ca nu cumva faptornița să primească turnătura cea amarnică, aducătoare de bube roșii, piele uscată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la îndemână cu care să-și pornească amarnicele-i cotături, să nu-i dea bobonitoarei altă apă de băut decât cea din bidonul adus de la Fâtâna lui Eminescu din Cișmigiu, să vegheze ca nu cumva faptornița să primească turnătura cea amarnică, aducătoare de bube roșii, piele uscată și scursoare a ochilor. Să n-o lase să se piaptine, să vegheze ca nu cumva să-și taie unghiile, să nu o lase să scuipe decât în cutiuțele sterilizate, nevoile să și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pe care să-l găsești În buzunarul unui om mort În Veneția. — A, asta ar putea fi, zise doctorul. Un american. — Poftim? — De ce e-ntr-o stare fizică atât de bună, răspunse Rizzardi, fără să-și dea deloc seama de amarnica nepotrivire a timpului la care se exprimase. Asta ar putea fi explicația. Sunt Întotdeauna foarte În formă, foarte sănătoși. Se uitară Împreună la cadavru, la talia suplă care se vedea prin cămașa Încă desfăcută. — Dacă este american, zise Rizzardi, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
pe ziduri. Un strat gros de graffiti pe toate aceste galantare cu cotlete apetisante de porc cultural, aranjate frumos În vitrinele teatrelor și sălilor de spectacole. ori e artă, ori e prostituție. Nu poate fi ambele la un loc. — Da’ amarnică mai ești, comentă Nico, surâzând. Și adică de ce nu poate fi ? — Pentru că altfel e entertainment sau propagandă. Arta autentică nu poate avea decât un scop : să-i dea pe oameni cu capul de pereți, să le trezească conștiința. A urmat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pe ziduri. Un strat gros de graffiti pe toate aceste galantare cu cotlete apetisante de porc cultural, aranjate frumos în vitrinele teatrelor și sălilor de spectacole. Ori e artă, ori e prostituție. Nu poate fi ambele la un loc. — Da’ amarnică mai ești, comentă Nico, surâzând. Și adică de ce nu poate fi ? — Pentru că altfel e entertainment sau propagandă. Arta autentică nu poate avea decât un scop : să-i dea pe oameni cu capul de pereți, să le trezească conștiința. A urmat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
sau Balta Vămii. Cotlon de apă din care gârlița, culcând la pământ mirosurile iuți ale buruienilor, evada, poposind pe ulicioara Sfinților, scăpa în Pescăria Veche (mai târziu strada General Florescu), lingând, ca pe acadele, fundațiile hanului Berevoiești (niște căsoaie țestoase, amarnice, fără multă carte, prăvălite ca din ceruri ori smulse cu echipajele de catâri de prin pietrăriile altor tărîmuri). Cotea pe dinapoia altarului bisericuței Răzvan, mânând, de la coadă, flotilele de gâște, peste zona străzilor Stelea Spătaru, Decebal, Armenească, Paleologu și bulevardul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a-ți da seama că o dezolare pornită dintr-un sat valah nu poate atinge prestigiul funebru al uneia răsărite într-un castel solitar. Noi sîntem mai mult amărâți decât triști, căci nu cunoaștem mândria soartei triste, ci umbrele destinului amarnic. " O inimă plină într-o lume vidă." Chateaubriand s-a înșelat definindu-și astfel plictiseala; s-a înșelat din orgoliu. Căci în plictiseală noi nu sîntem mai mult decât lumea, ci tot atât de puțin cât ea. Este o corespondență de vid
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
complăcea în neseriozități, fiindcă el nu știe că sânt unii care ar plăti un somn cu o avere, cărora le e frică de pat și care ar sacrifica o țară pentru inconștiența din somn, ce o răpesc în mod brutal amarnicele lucidități și haosul insomniei. Există o mare, o infinită legătură între insomnie și disperare. Mă întreb dacă poate exista disperarea fără insomnii, dacă este posibilă o pierdere totală a nădejdii fără concursul nesomnului. Deosebirea dintre iad și rai nu poate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
n-ar fi mai puțin absolută decât celelalte morți, ci ar avea avantajul de a te arunca în nimic în mijlocul suspinelor de voluptate. De ce să pierdem astfel de căi, de ce să neglijăm astfel de prilejuri? Trebuie numai o sclipire de amarnică luciditate în culmea uitării sexuale, pentru ca moartea sexuală să nu mai apară o iluzie sau o fantezie deviată. Dacă oamenii vor ajunge vreodată la o stare în care să nu mai poată suporta monotonia, platitudinea și vulgaritatea existenței obișnuite, atunci
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de o ciudată semnificație. Nu este popor care să-și priceapă mai bine insuficiențele și care să simtă o mai rară voluptate de a și le mărturisi la fiecare ocazie. Este o autodenigrare colectivă, "un scuipat în sîn" general, o amarnică luciditate a soartei noastre, care se nasc la unii automat și fără conflicte, pentru ca la alții - la cei puțini - să devină sfâșieri. "A fi romîn", să nu fie oare o evidență plăcută? Este sigur că poporul românesc are o distanță
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și evoluția fătului din literatura populară (cu precădere din basme). Nașterea lui Pantagruel este provocată tot în urma unui dezastru, de data aceasta desfășurat la scară universală; "se cuvine să aflați că în anul acela a domnit o secetă atât de amarnică prin ținuturile Africii, încât treizeci și șase de luni, trei săptămâni, patru zile, treisprezece ceasuri, ba chiar mai mult, n-a căzut un strop de ploaie", menționează naratorul, prefigurând evenimentul printr-un amestec parodic al cifrelor, dintre care unele cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din întreprindere e situată în fruntea preocupărilor salariaților, înaintea „unui salariu ceva mai mare și a posibilității de a avansa în carieră”10. Preocuparea de mai bine nu se mai limitează la viața privată, ea s-a extins, nu fără amarnice decepții, și la viața profesională. Individul hipermodern nu îmbrățișează decât de departe religia recordurilor, prima lui dorință fiind aceea de „a se simți bine” în mediul profesional, de a lucra într-un cadru plăcut, unde să fie respectate persoana și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
2); nu (2); obidă (2); oboseală (2); om (2); pe (2); plecare (2); prieten (2); prieteni (2); prostie (2); sesiune (2); suflet (2); supărat (2); temporară (2); urît (2); veșnică (2); pe viață (2); actual; Adi de la Vîlcea; Alex; alinare; amarnică; amăgire; amărît; amestec; angoasă; apărare; apăsare; apăsătoare; așteptare; azi; bani; bolnav; bosumflat; botos; calm; cazino; de ce?; certare; certat; certuri; chin; ciocolată; cîine; cînd; conflict; creativitate; cursuri; cuvînt; depărtare; deplină; depresii; deranj; prea des; desfătare; dezamăgit; deznădejde; dispoziție rea; rea dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amintirii unei vâlvătăi care-i dădea sens și identitate. Notează la un moment dat: „Mă revolt împotriva grandomaniei altora pentru că nu mai am șansa de a-i simți avantajele. Într-adevăr, sunt lecuit de toate delirurile și, în ascuns, regret amarnic. Pizmuiesc nebunia lumii întregi” (III, 132). Avantajele pozitive Ă ale grandomaniei, gloriei, orgoliului, celebrității, în fine, ale sănătății Ă sunt substituite de Cioran cu avantajele negativității, ale bolii, absenței, morții, anonimatului. Dar poate el să nege până la capăt orgoliul și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
încă din primele pagini ale romanului: ,,Emanuel fu obsedat mai ales de coloana aceea cu zece vertebre atacate la rând, și în minte îi veni imaginea unei țigări care, uitată în scrumieră, se preface lent în tot lungul ei. ,, Ce amarnică putreziciune...", gândi el"269. Incluzând posibilitatea sa de a nu mai fi, într-un moment al existenței sale în care doctorii îl asigurau că totul va fi bine, personajul lui Blecher, Emanuel, va începe să se raporteze la alte posibilități
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și atentă. Transmițându-și propriul model, molipsitor, în sensul cel mai bun al cuvântului, te îndeamnă la acțiune. Energică și deschisă, o asemenea privire este, chiar fără a se traduce în cuvinte, o binecuvântare pentru cei harnici și o mustrare amarnică pentru cei căzuți pradă feluritelor patologii ale lenevirii. Tocmai de aceea devine un reper pentru cei din jur. Reper nu întotdeauna comod, se înțelege, deci cu atât mai eficient. Un astfel de reper ne oferă doamna prof. Elvira Sorohan. Drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
publicul însuși făcând parte din spectacol pentru privitorul Stănoiu) și calificarea bătăușilor prin apelul la comparația aviară figură a agresivității instinctuale proiectează asupra întregului spațiu un aer burlesc. Un triumf al instinctualității primitive este realizat de memorialistul Stănoiu în portretul amarnicului părinte Isaia cel ce "nu putea ține calea de mijloc, calea împărătească recomandată de Pimen cel Mare [...] Drept urmare, cuvioșia sa cultivă extremele. Cu toată pasiunea le cultivă. După o perioadă de timp, mai lungă sau mai scurtă, trăită în conformitate cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
din orașul Vaslui susține Organizația prin satisfacerea tuturor nevoilor materiale (subl.ns.) pe care U.T.C. nu și le poate însuși prin forțele proprii”. e. „Din experiență (...) am ajuns la concluzia că U.T.C. nu poate lua ființă la sate” Amarnică și grea constatare care demonstrează că tinerii țărani nu erau (încă) dispuși să înghită gogoșile și balivernele papagalilor comuniști! Pentru edificare, vom cita tot textul: „...din experiența pe care tinerii noștri activiști o au din activitate am ajuns la concluzia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tineretul progresist”. c. „Tineretul din județ nu este dornic de a se organiza” După cum se va vedea mai jos, tineretul vasluian ERA dornic de a se organiza dar nu acolo unde voiau bolșevicii. Iată în ce fraze își explică Bălteanu amarnica-i neputință, lunecând rapid pe pârtia incompetenței organizatorice deschisă atât de tov. Elena Zelinescu în ’44 -’45 cât și de tov. Bighiu în ’46: „...resortul (?? n.n.) politic al Tineretului din Județ este foarte agitat: nu este dornic de a se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a răspuns: <<Cum să-l dau eu, măi?! Ăsta-i pământul moștenit de la părinții noștri și nici măcar nu-i al meu tot! Ce-or spune ceilalți frați?!>> În discuție a intervenit bietul socru-meu, (Dumnezeu să-l ierte!), care mâncase amarnicul chirpic de mămăligă mucegăită în lagărul de la Vaslui și i-a spus: <<Luizo, dacă nu le dai pământul, te duci tu la pușcărie că eu m-am săturat!>>. Uite așa a fost”, concluzionează doamna Margarita. O întrebăm dacă după 1990
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mare parte, credem că ordinul a venit „de sus”. De fapt, este impropriu spus „credem” mai potrivit fiind „avem certitudinea” și asta datorită conținutului procesului verbal despre care vorbeam ceva mai sus. În continuare, vom afla de ce supărări și tristeți amarnice fuseseră cuprinși staliniștii români sau evrei de la București, indivizi ce în momentul acela dețineau, deja, puterea absolută datorită ambuscadei în care fuseseră atrași de către agenții comuniști cei mai importanți lideri ai PNȚ, pe aerodromul de la Tămădău. Incidentul cu pricina a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care ai mei munciseră o viață întreagă, cei de la sfatul popular Ferești ne-au pus la dispoziție trei care trase de boi pentru a ne încărca bagajul în vederea mutării la Ciofeni. Am spus <<gând rău>> deoarece imediat, <<revoluționarii>> de la comună, amarnici iubitori de clasă muncitoare, ne-au transformat casa în grădiniță de copii. Până la venirea tatei din pușcărie, așa a și rămas. <<Organele vigilente>> ale partidului nu au lăsat-o nici aici pe mama prea mult timp, deoarece făcuseră marea <<descoperire
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
-l sfătuise să plece de acasă sub un pretext oarecare, pentru a se întoarce apoi pe nepusă masă și a se convinge cu ochii săi de trădarea consoartei. Afrodita se arată surprinsă la aflarea veștii, lăsând soțului impresia unui regret amarnic, după o strategie (lacrimi, suspine) la care bărbatul e mereu vulnerabil. Deși avertizat, lui Vulcan nu-i vine, totuși, să ia în seamă avertismentele privind viclenia femeii ("O femeie, când plânge, caută un nou mijloc de înșelăciune, și cu cât
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pierd șirul, ca vezi, in asta seara I-atât de-amarnic cantul ce-l spune vântu-afara, De parca-ar plânge-ntregul săracilor amar... Dar tu aștepți un cântec ca tu ce știi de vânt! Si ce sa știi ce spune-n amarnica-i poveste?... O, tu nu poți pricepe nimic din toate-aceste... ...Să-ți cânt și-n seara asta, lumina mea, să-ți cânt... Hai nani, nani, Lumina mamii... ...Si iar rămân de parca nu mai găsesc cuvânt Din tot ce-ti spun
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
fi; mort de-ai fi, voi împărți viața cu tine. În cealaltă lume, ancestală, misterioasă și tăcută, voi fi doar eu și cu tine, ne vom iubi amậndoi întru eternitate, în infinit... Moartea ei? Nu, ea e o amăgire! Vorbă amarnică pentru tine, durere nestinsă pentru mine, dar ea nu va putea să curme dragostea noastră... Nu, moartea nu poate pune zid între noi, ci numai viața!... Nu aștept decật să trec și eu prin această poartă magică prin care a
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]