531 matches
-
spiralei mai sunt adăugate încă trei: apariția scopurilor competitive; atitudinile și percepțiile negative; depersonalizarea [dezindividualizareaț și dezumanizarea); modificări în structura și funcționarea grupului (accentuarea extremismului atitudinilor și percepțiilor de grup; dezvoltarea unor noi norme de grup; apariția scopurilor competitive care ambiționează părțile de a se învinge reciproc; creșterea coeziunii și solidarității de grup sau de subgrup; apariția liderilor militanți care rezonează cu sentimentele dominante ale grupului); modificări la nivelul comunității (polarizarea comunității; dispariția celei de-a treia părți care ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că Th. Kuhn a abandonat orice disciplină de evaluare rațională a teoriilor și că a făcut din sociologie o "psihologie de masă". Este o judecată contestabilă, dar care îl conduce la elaborarea unei metodologii ce se vrea riguroasă și se ambiționează să garanteze obiectivitatea demersului. Lakatos este, în primul rînd, un istoric al matematicilor, pentru care proba matematică este modelul adevăratei științe. Aceasta îl face foarte critic în privința imperfecțiunilor metodologiei tradiționale, remarcînd, spre exemplu, că nu există o frontieră bine precizată
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
program de cercetări, care a căpătat pînă acum diferite titulaturi, nici una însă satisfăcătoare: "economie comportamentalistă", "instituționalism modern", "noua econo-mie comportamentalistă, "economie neoinsti-tuțională", "economic industrială" și altele. Convergențe există și cu post-keynesismul. Mai mult, există autori precum J. Lesourne 52 care ambiționează să realizeze o sin-teză mult mai vastă, integrînd teoriei economi-ce mai multe curente științifice, cum ar fi teoria generală a sistemelor, evoluționismul, instituționalismul, comportamentalismul și altele. Alții încearcă o sinteză între economia neoclasică și cea comportamentalistă. Este cazul lui K.
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
renașterea sa, transformarea sa prin cunoaștere (gnosis). Astfel, primul principiu al lui Hermes sună așa: Ce e sus e și jos, ce e în mare e și în mic". Regăsesc acest principiu în lucrările multor oameni de știință contemporani ce ambiționează să rescrie istoria științei, de la Taofizica lui Fritjof Capra la sin-teza anti-probabilistică a lui Ilya Prigogine, de la Arborele gnozei al lui Ioan Petru Culianu sau Noi, particula și lumea a lui Basarab Nicolescu la foarte recentul Mic tratat despre nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
coabitare inițială) în alte volume de tratare exhaustivă a teoriilor și tehnologiei/metodologiei învățării. * * * Lucrarea de față poate fi considerată și preambulul unui „pseudo-divorț epistemic”; încercăm să deschidem două căi distincte: spre teorie și spre practică. Primul dintre autori se ambiționează să sintetizeze totalitatea teoriilor și a cercetărilor dedicate învățării într-o Mathetică (de la maqeiVn = „a învăța”, în gr.) înțeleasă ca o știință a învățării cu vocație universalistă. Al doilea autor năzuiește să elaboreze o Enciclopedie a metodelor utilă tuturor proceselor
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
deț matematician. Se născuse în orășelul Lincoln din Nebraska în 1886; absolvise universitatea de acolo în 1907 cu rezultate excepționale la matematică; la profilul „Filosofie” însă dovedise puține aptitudini, părând a opta pentru o carieră de matematician. Șitotuși, s-a ambiționat să nu abandoneze total domeniul pentru care părea inapt. În anii 1909-1910 a urmat cursuri intensive de matematică și psihologie la Nebraska; apoi a trecut la Universitatea din Pennsylvania, unde a prezentat o disertație despre „paradoxurile dlui Russell și istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Cititorul trebuie să fie însă dinainte pregătit: gestaltismul este total opus behaviorismului. Obiectivul de studiu al gestaltismului este tocmai acea black box pe care cei mai mulți behavioriști au considerat-o atât de opacă, încât va rămâne etern insondabilă. Gestaltiștii s-au ambiționat, înainte de orice, „să vadă” ce se află înlăuntrul „cutiei negre” - sufletul, omenesc sau neomenesc! Gestalt înseamnă, de fapt, că „întregul deține ceva mai mult decât deține fiecare parte componentă”; întregul deține o Gestalqualität, o „calitate a formei”, adică o calitate
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1939, în colaborare cu Lucian Predescu), Cartea șezătorilor școlare (1939, în colaborare cu V. Ghețea), Cartea cercurilor culturale (1939, coautor), Probleme și jocuri distractive (1958, semnat I. Botnă), precum și diferite manuale destinate elevilor de școală primară. Romanele lui J. nu ambiționează depășirea pragului presupus de o lectură agreabilă, după cum nu pot renunța la o punere în pagină demonstrativă, tezistă. În majoritatea lor, scrierile se sprijină pe întâmplări preponderent sentimentale, cu ecouri ușor idealizate, proprii amintirilor autorului. Se includ în această categorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
răspuns dat de noi, cu un puternic accent moldovenesc, “DA DI CI?”. Extrem de rar ne punea câte un 10, doar atunci când răspundeam la o întrebare care era în afara manualului sau când rezolvam o problemă de olimpiadă. Acest lucru m-a ambiționat foarte mult așa că, în timpul facultății, am luat multe note de 10, poate chiar mai multe decât în timpul liceului. Și mai ales să-mi pun și eu mereu aceeași întrebare “De ce?” Acum ca profesor de fizică pot să mă consider un
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
un orizont adînc de mit virtual Subiectivism spontan și deliberat, imaginea artistică Acestei subiectivități neintenționate (și oarecum fatale) i se poate adăuga Însă una secundă, caracteristică reprezentării artistice, plastice, expresive. Mijloacele artistice nu mai doresc să reprezinte obiectul, ci se ambiționează să prezinte o viziune a lui. Fidelitatea, ca exigență a reproducerii, este abandonată pentru a Încorpora obiectului o perspectivă și o concepție umană, obiectul este astfel deformat și devine doar un pretext pentru a prezenta intenții umane. Condiția subiectivă involuntară
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care Îl șterg, Îl ascund, Îl anulează. Nu am mai Încercat nicio schimbare ulterior. Deși mam Îndepărtat mult de ce aș fi vrut să fac la Început, am convingerea că am avut norocul să găsesc ceva mai bun. Dacă m aș ambiționa să-l mai schimb după intenția inițială, sînt sigur că l-aș strica. Înc-o dictare - frunzele șterg șotronul netulburate Poeme comentate Comentarea unui poem este În primul rînd dovada faptului că l-ai Înțeles, că i-ai surprins acel resort
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fragment din Doritorii nebuni, iar lui V. Alecsandri - spiritualul Dicționar grotesc, care a stârnit atâtea nemulțumiri, îndreptate în egală măsură împotriva autorului și a revistei. Repertoriul bogat al autorilor străini traduși și, mai ales, calitatea operelor selectate arată că Grandea ambiționa să alcătuiască o adevărată istorie exemplificată a literaturilor europene, în spiritul „Bibliotecii universale” inițiate de Heliade. Chiar el a tradus din Teocrit, Apollonios din Rhodos, Lucian, Seneca, Horațiu, Dante, Shakespeare, Herder, Bürger, Schiller, Goethe, Byron, Uhland, Lamartine, G.-M. Legouvé
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285222_a_286551]
-
și dreptate socială.Personajul principal Horia reprezintă o conștiință, o atitudine a unui trecut istoric din epoca răscoalei moților din Transilvania aniilor 1784-1785. Opera este o contribuție la realizarea unității de ansamblu a creației iui Rebreanu, în intenția autorului care ambiționa să lase posterității un bogat epos național. Al treilea roman de rezistență este Răscoala (1932), capodoperă îndelung meditată, ca și Ion. Mulți cercetători au susținut cu temei, documentarea minuțioasă a scriitorului despre această „epopee tragică a gloatei”. Ca și Sadoveanu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
tot la fel de aglomerat pentru că Jilava era tot un centru de triere și trimitere către coloniile de muncă, unde ar fi urmat "să ne rămână oasele", cum zicea Mircea Marin. Ei, uite că nu le-am făcut plăcerea asta, m-am ambiționat! Am stat și aici, la Jilava, aproape două luni. Eu am trecut de la Iași, excluzând partea de vest a țării, cam prin toate coloniile de muncă din balta Brăilei și din Deltă. În lagărele Dunării C. I: Puteți să enumerați
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în 1976, subliniază ilegitimitatea regimului în care muncitorii, presupuși a fi beneficiarii acestuia, sunt cei ce manifestă opoziția cea mai constantă și mai radicală. în anii 1970, mai multe grupuri de opoziție - între care Comitetul de apărare a muncitorilor (KOR) - ambiționează să facă să renască societatea civilă*. în iunie 1979, vizita lui Karol Wojtyla, fostul episcop de Cracovia, devenit papa Ioan-Paul al II-lea, cristalizează aspirația profundă spre o mai mare libertate; ațâțată de memorii de multiple facturi - democratică, religioasă, națională
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de avuție și individul ca atom social, iată pilonii credo-ului dominant pentru secolul al XXI-lea. Comunismul și socialismul și-au epuizat resursele, fiind tot mai evidentă inadecvarea și neadaptarea lor la specificul problemelor societăților contemporane. "Noul centru" se ambiționează să ofere o doctrină complexă, sincretică, o sinteză de ingrediente doctrinare atît din zona stîngii, cît și a dreptei, să elimine radicalismele de orice tip și, astfel, să răspundă realităților complexe ale actualității, propunînd practic o așa-zisă "a treia
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
romane „de probleme”. Fiind un om de cultură întinsă și temeinică, un spirit mobil și o inteligență pătrunzătoare, și-a transpus în Neamul Coțofănesc (1930), Rumilia (1934) și Stăvilare. Se aleg apele (1942) părerile polemice despre societatea românească a epocii. Ambiționa, asemenea lui Cezar Petrescu, la o frescă socială. Acaparantă se dovedește preocuparea pentru refacerea unui traseu al istoriei românești după o schemă foarte personală. În volumul Cărvunarii (1928) se află mai curând succinte tablouri istorice, fanteziste în mare parte, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
romanul Dintr-un jurnal de noapte se deosebește fundamental de tot ce scrisese D. până atunci. Calitatea esențială, care îi fusese recunoscută de critică, era buna cunoaștere a tehnicii romanești (construcția și dozarea efectelor). Aici el renunță la meșteșugul știut, ambiționând să-și transcrie amintirile fără să țină cont de cronologie, de epic, de legile narației. Totul pare pus pe hârtie la voia întâmplării, în fraze fără legătură unele cu altele; pe scurt, unsprezece oameni, într-o celulă de închisoare, fiecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
ce precede analiza sa -, elementele metodologice care se îmbină pe parcursul cărții se înscriu, din punctul de vedere al rigurozității epistemologice, în ariile delimitate de "tehnici" ale cercetării precum documentarea, analiza conceptuală, analiza definițională comparată și interpretarea textuală. Nu mai puțin, ambiționând la înscrierea demersului nostru în tradiția raționalității critice specifice oricărui excurs de natură teoretico-politică, am optat pentru o grilă hermeneutică al cărei accent cade pe menționarea rezervelor acolo unde a fost cazul față de certitudinile asumate de autorii aflați pe "cărări
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cărei conotație este prin excelență politică. Poate nu întâmplător, conotația politică a ideologiei a fost conferită de un om de stat: Napoleon îi numește "ideologi" pe practicienii "științei ideilor", aceasta din urmă fiind identificată, paradoxal, chiar cu metafizica pe care ambiționa să o înlocuiască, adăugându-i-se însă un nou atribut, acela de a fi "tenebroasă"8. Deranjat de criticile lui Destutt de Tracy (inițial un suporter al împăratului) și ale celor care nu îi împărtășeau convingerile cu privire la actul de guvernare
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un înalt grad de sofisticare. Dar conceptul trimite, de asemenea, și spre evaluarea faptelor, așa cum se regăsesc acestea în realitatea socială. Prin aceasta, ideologia poate simplifica realitatea, care adeseori se caracterizează prin complexitatea proceselor și fenomenelor pe care le incumbă. Ambiționând să explice realitatea, fie prin apel la ideile abstracte, fie chiar prin simplificarea complexității sociale, ideologia o poate, de asemenea, distorsiona, "(...) denigrând ideile care ar putea duce la schimbarea sa; excluzând formele rivale de gândire, prin intermediul unei logici nespuse, dar
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
viziunii negative, evitând totodată paradoxul ca discursul despre ideologie să fie el însuși unul ideologic. Este ceea ce face atât Ricoeur, atunci când analizează ideologia "în oglindă" cu utopia, cât și teoreticienii care au criticat drept "utopice" pretențiile acelor gânditori care se ambiționau ca, pe baza unei prezumtive cunoașteri a legilor istoriei, să emită predicții cu privire la modul în care va evolua societatea umană. În opoziție cu utopia și cu gândirea utopică, ideologia se vădește a fi, într-adevăr, conectată la realitate, și astfel
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
postmodernă. Dimpotrivă, este însoțită de alte concepte proprii modernității filosofice și socio-politice, precum cele de "rațiune", "realitate", "istorie", "putere", "revoluție" sau "societate". Și totuși, chiar surprinsă de apariția publică a acestor "anunțuri finale" teoretice (specifice unei gândiri "dezrădăcinate" sau care ambiționează să-și găsească un alt "sol" pentru "înfigerea rădăcinilor") ideologia continuă să-și afirme prezența. Iar cea mai pertinentă dovadă în acest sens este aceea dată de recuperarea conceptului de către gândirea postmodernă însăși. În acest sens, chiar discutarea "sfârșitului ideologiei
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al deznădejdii). O lectură febrilă a lui Lamennais vădește povestirea Suspinul săracilor, cu notele ei de compasiune și de revoltă. Alte scrieri în proză au o factură anecdotică, uneori satirică, de obicei cu o tendință moralizatoare. O romanțioasă „nuvelă originală” ambiționează să fie Agripina (apărută în volum în 1847), în timp ce Limba și portul este un comentariu filologic ce recomandă evitarea exceselor de orice soi. În versuri, Corespondenție între doi amorezi sau Limba românească la anii 1832 și 1822 ia în râs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
Initiation aux méthodes d'analyse du discours, 1976, Linguistique française, Initiation à la problematique structurale, 1977-1978, Les livres d'école de la République, 1870-1914, Discours et idéologie, 1979, Approche de l'énonciation en linguistique française, 1981, Sémantique de la polémique, 1983, volumul ambiționează și oferă mai mult și, mai ales, altceva, decît o inițiere sau o trecere în revistă. Dialogînd cu mulți dintre fondatorii analizei contemporane a discursului Foucault, Serres, Genette, Barthes, Greimas și sprijinindu-se, pentru controlul permanent al teoriei, pe un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]