197 matches
-
-și păstra identitatea m-a impresionat de cîte ori am Întîlnit-o În rîndul emigranților”, conchizînd că „Refuzul de a-și nega trecutul [...] Îmi spune că mă găsesc În prezența unei conștiințe”. PÎnă a se ajunge Însă la situația de azi, americanizarea a fost un proces cu o evoluție complexă și adeseori contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita Încercării de a se constitui o comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
complexă și adeseori contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita Încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decît că, probabil, „cîteva colonii românești s-ar afla În Canada (bucovineni și moldoveni), dar nici acestea nu dau semne de trăinicie. Risipiți prin diferite state și orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
4-5 mii de Români Încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, cînd În presa românilor aflați În America au Început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea În armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, „Încetățenirea românilor În America” etc.. În același timp s-a modificat și atitudinea românilor față de foștii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, cînd În presa românilor aflați În America au Început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea În armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, „Încetățenirea românilor În America” etc.. În același timp s-a modificat și atitudinea românilor față de foștii lor conaționali deveniți americani
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
notele de călătorie ori În corespondența personalităților menționate. Nu putem trece, desigur, peste gesturile prin care unii dintre președinții americani, precum William H. Taft, Woodrow Wilson, Theodore Roosevelt, Calvin Coolidge, Franklin D. Roosevelt etc., au apreciat realizările comunității românilor americani. Americanizarea a fost dintotdeauna treapta cea mai importantă a transformării conglomeratului adunat Între Atlantic și Pacific Într-o posibilă națiune sau o entitate care să se poată pretinde ori constitui Într-o țară sau În ceva asemănător, bazate pe o societate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cea mai importantă a transformării conglomeratului adunat Între Atlantic și Pacific Într-o posibilă națiune sau o entitate care să se poată pretinde ori constitui Într-o țară sau În ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cîntări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cîntări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără a se elucida Însă toate temele relevate de această schimbare a unghiului de interpretare. „While the
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Much of what has been written on Romanian Americans centers upon their conformity to the demands of those who had already conformed to an American industrial system”. Așadar, investigațiile În această direcție sînt departe de a fi fost Încheiate. Apoi, americanizarea nu este o uniformă care, o dată acceptată, și deci Îmbrăcată, transformă pe fiece imigrant Într-o ființă standardizată, care arată, gîndește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși În „the American blast
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fiece imigrant Într-o ființă standardizată, care arată, gîndește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși În „the American blast furnace”, au fost „cuceriți” de noua experiență, care În cazul lor este americanizarea, și reduși la condiția de anonimi, striviți de ofensiva și superioritatea afișate la orice pas de lumea de dincolo de Ocean. Uneori, și nu Întîmplător sau ca o excepție, imigranții traversează americanizarea influențînd ei Înșiși, În primul rînd, America. Începutul asimilării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cuceriți” de noua experiență, care În cazul lor este americanizarea, și reduși la condiția de anonimi, striviți de ofensiva și superioritatea afișate la orice pas de lumea de dincolo de Ocean. Uneori, și nu Întîmplător sau ca o excepție, imigranții traversează americanizarea influențînd ei Înșiși, În primul rînd, America. Începutul asimilării nu se situează În același punct pentru toți imigranții și nici unul nu pleacă de la nimic. Toți cei ajunși la o anumită vîrstă sînt deja niște individualități conturate, pentru care Începutul este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
primul rînd, America. Începutul asimilării nu se situează În același punct pentru toți imigranții și nici unul nu pleacă de la nimic. Toți cei ajunși la o anumită vîrstă sînt deja niște individualități conturate, pentru care Începutul este determinat de mulți factori. Americanizarea Îi remodelează, dar zestrea cu care a venit fiecare nu poate fi abandonată și nici nu ar fi În folosul cuiva. Explicînd acest metamorfism, care rămîne În ultimă instanță un supliciu individual, un specialist al istoriei românilor americani concluziona că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de Studii și Documentare, ce funcționează pe lîngă această instituție, a reprezentat o șansă unică, Întrucît, mărturisește el, „așa am Început să Învăț despre românii-americani, despre «Vatra Româneasc», «Centrul de Studii și Documentare» și să devin parte a lor”. Procesul americanizării sale a intrat astfel Într-o altă fază, Însușindu-și-l ca pe un dat ineluctabil al „intrării” În noua identitate. După confruntarea cu acest moment, ruperea de trecut a fost acceptată ca o cutumă ablațională, necesară și firească, una
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
răspuns plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de elită"-"politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi a devenit una subculturală printr-o "americanizare" abjectă și agresivă, în timp ce adevăratul spirit democratic american nu a penetrat mentalul românesc, dar nici pe cel al editorilor. Hayden White îmi spunea, cu destulă amărăciune, că tot ceea ce s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial în Statele Unite nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru a parafraza titlul ultimului său interviu), fără o relevanță de fond pentru gândirea umanistă și istorică. Ce are ontologia cu gândirea istorico-politică? Însă acest contra-model, așa cum a fost el (prost) fundamentat de "elita" noastră, alături de prostituția mediatică pseudo-hollywoodiană (adică americanizarea falsă și formală a României prin formatorii ei intelectuali) sunt coordonatele subclasării societății noastre de azi pe plan european (cultural și politic) și a devenirii românilor în subcultural (producții media, de soap box) și în abject (manelizarea vieții publice și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
În ciuda prezenței americane pe continent, mai ales În anii de după 1949, cele două componente ale „Vestului” au continuat să fie locuri foarte diferite. Războiul Rece a generat În Europa Occidentală un răspuns complet diferit de reacția alarmistă din SUA, iar „americanizarea” Europei În anii ’50 și ’60 e adesea exagerată, după cum vom vedea. Europa de Est, desigur, vedea cu totul altfel America și atributele ei. Dar și acolo ar fi greșit să supraestimăm influența exemplului american asupra est-europenilor, atât Înainte de 1989, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comerțul de tip să-moară-și-capra-vecinului din anii ’30 să pară mai Întâi imprudente, apoi inutile și În cele din urmă absurde. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil dacă Planul Marshall ar fi fost prezentat ca un model de „americanizare” a Europei. Dimpotrivă, europenii din acea perioadă erau atât de conștienți de dependența lor umilitoare de ajutorul și protecția Statelor Unite, Încât o presiune nedelicată din partea americanilor ar fi fost dezastruoasă din punct de vedere politic. Permițând guvernelor europene să adopte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mijloc Între cele trei rele ale modernității - nazismul, comunismul și „americanismul”. Iar importanța crescândă a Republicii Federale la extremitatea estică a alianței amintea nelămurit rolul autoatribuit al Germaniei naziste ca pavăză a Europei În fața hoardelor asiatice din URSS. Mai mult, americanizarea Germaniei de Vest și omniprezența ocupanților străini contrastau cu Germania aseptică din imaginarul popular, alimentat la Începutul anilor ’50 de filmele nostalgice din producția internă. Aceste așa-numite filme despre patrie (Heimat) erau de obicei plasate În decorul muntos din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vreodată În Europa. Titlul ales este grăitor: nu What? (Ce?), ci Which? (Care?). Aceasta era minunata lume nouă pe care romancierul britanic J.B. Priestley a decris-o În 1955 ca „admasă”. Pentru mulți alți observatori contemporani era vorba, foarte simplu, de „americanizare”: adoptarea În Europa a tuturor practicilor și aspirațiilor Americii moderne. Deși multora le părea o deviere radicală, de fapt, nu era o experiență nouă. Europenii erau „americanizați” - și se Înspăimântau la acest gând - de cel puțin treizeci de ani22. Voga
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mașini și accesorii etc. Asta Însemnau prosperitatea și consumul ca mod de viață - „modul de viață american”. Pentru tineri, farmecul Americii era contemporaneitatea ei agresivă. Ca abstracție, ea reprezenta opusul trecutului: era mare, deschisă, prosperă - și tânără. Un aspect al americanizării deja menționat a fost muzica pop - deși nici acest lucru nu era o noutate: În 1903 se cânta deja ragtime la Viena, iar trupele de dans americane și grupurile de jazz circulau În toată lumea Înainte și după al doilea război
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Tage 154, 338 Estonia 589; declararea independenței 583; mișcări de independență 590 ETA 428-429, 432, 478, 641, 643, 680 eugenie 342 euro 485-486, 662-663 euro.com, site-ul 713 eurocomunism 455-456 EuroDisney 718 Europa; activități recreaționale În perioada postbelică 220; americanizarea 325; atracția față de cultura Statelor Unite 211-212, 217-221; cale ferată - vezi cale ferată; capitalismul 336; caracterul cosmopolit al marilor orașe 674; clase defavorizate 674-675; colonii - vezi colonialism; creștinismul 705; diferențe de clasă 690; distincții regionale 187; efectele globalizării 671-680; efortul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
588; tineri radicali 387-388; țintă 144; vizita lui Gorbaciov 562; vot măsluit 561 Germania de Vest; acceptarea În cadrul Națiunilor Unite 459; acorduri diplomatice cu Estul 458-459; aderarea la CEE 281-282; aderarea la NATO 229; afacerea Spiegel 384; afaceri interne 251; americanizarea 154; arme nucleare 253; Blocul Expulzaților și Dezmoșteniților 250; Bundesrat 246; Bundestag 246; cenzura filmelor 251-252; comerțul internațional 302; consumerismul 256; corporatism de facto 247; demonstrația de la Berlin Împotriva șahului Iranului 387; descentralizarea puterii 246-247; Deutsche Mark 143; ecologiști 453
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
proces stadial, desfășurat în faze (fazele modernizării, care, în opinia lui Levy, sunt faze de trecere de la tradiție la modernitate); modernizarea este un proces omogenizant (produce tendințe spre convergență în societățile care se modernizează); modernizarea este un proces de europenizare (americanizare); modernizarea este un proces ireversibil (nu mai poate fi stopat în plus, contactul cu Occidentul induce fatal impulsuri modernizatoare). În acest sens, Levy numește modernizarea un „solvent social universal”; modernizarea este un proces progresiv. De exemplu, în viziunea lui Coleman
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]