354 matches
-
în scopul protejării bazinului superior al fluviului Orinoco și a tuturor elementelor naturale incluse aici, dar și a populației amerindiene Yanomani care se găsește aproape exclusiv pe teritoriul acestui parc. Amerindienii Yanomani se numără printre cele mai bine studiate grupuri amerindiene. Ei trăiesc în mici comunități care numără între 50 și 400 de oameni (de cele mai multe ori grupând persoanele din aceeași familie). Toți locuitorii din sat locuiesc sub același acoperiș (numit shabono) care închide o incintă ovală interioară. Indienii Yanomani supraviețuiesc
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
importante centre turistice din Ecuador includ: zone urbane cu centre istorice bine păstrate (Quito, Cuenca); zona de coastă (Esmeraldas, pe țărmul de nord-vest și Guayaquil, Playas, Salinas în zona Golfului Guayaquil); Arhipelagul Galapagos din Oceanul Pacific; centre montane (cunoscute pentru civilizațiile amerindiene și carnavaluri: Ambato, Ibarra, Otavalo, San Pablo). Orașul Quito este amplasat la poalele vulcanului Pichincha , în partea central-nordică a țării, într-o zonă depresionară din bazinul râului Guayllabamba și la estul acestei văi se înșiră aparate vulcanice importante: Cotopaxi, Antisana
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
bazinul râului Guayllabamba și la estul acestei văi se înșiră aparate vulcanice importante: Cotopaxi, Antisana, Cayambe etc. Quito este de fapt singura capitală din lume care este amenințată direct de vulcanii activi din jur. Istoria orașului pleacă de la o așezare amerindiană, atașată ulterior Imperiului Incaș, cucerită apoi de spanioli (1533). Spaniolii numesc așezarea San Francisco del Quito și construiesc un oraș ce și-a păstrat aerul colonial până azi. Orașul vechi este inclus în lista Patrimoniului mondial UNESCO încă din anul
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
două Americi. Cele două nume proprii de la începutul textului, singurele de altfel, localizează dublu această întîmplare în Argentina, într-o arie geografică latino-americană. Primul nume, cu consonanță spaniolă (Junín), se alflă la nord-est de Buenos Aires. Al doilea nume are consonanțe amerindiene (Tapalqué). Cu toate-acestea, în pofida caracteristicilor genului narativ al cronicii sau al faptului divers, toate urmele informative și descriptive de localizare în timp (date) și chiar în spațiu (locul exact unde s-au petrecut evenimentele) au dispărut sau au devenit nesigure
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
criterii de diagnostic folosite în diverse părți ale globului. Conform ADA (5), prevalența DG în SUA variază între 1-14% din sarcini, cu o medie de aproximativ 6-7% (aproximativ 200.000 cazuri anual), fiind mai mare la femeile de origine hispanică, amerindiană și negrese, decât la femeile albe. Date provenite de la OMS (67) evidențiază o prevalență foarte scăzută a DG la indienii din sudul Indiei (0,6%), ceea ce contrastează puternic cu prevalența crescută a DG întâlnită printre emigranții indieni din țările dezvoltate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
între 65-74 de ani și 23% respectiv 30% după 75 de ani. În SUA DZ afectează 18% din persoanele între 65-75 de ani și peste 40% din persoanele peste 80 de ani, prevalența fiind mai mare la afro-americani, hispanici și amerindieni (61). La aceștia se adaugă încă 20% cu TAG și încă aproximativ 10% nediagnosticați. Deci, se poate spune că peste 40% din americanii peste 65 de ani prezintă un grad de alterare a toleranței la glucoză. Studiul NHANES III (45
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
poetei și eseistei Chicana Gloria Anzaldua ale "experienței liminale"28 a celor care trăiesc la granița dintre Statele Unite și Mexic, exprimând o "conștiință [...] a viețuirii între două culturi"29. Scriitoarea însăși o mestiza, "cu un amestec de sânge spaniol și amerindian" (Native American, în limba engleză, termen cu care indienii americani se autonumesc, conform dreptului constituțional, în Statele Unite)30, Anzaldua este familiarizată cu înțelegerea culturilor "într-o modalitate pluralistică nimic nu se pierde, nici cele bune, nici cele rele, nici cele
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
întrebări a dus la apariția lingvisticii științifice la începutul secolului al XIX-lea. Friedrich Schlegel consideră că există limbi cu flexiune (sanscrita, greacă, latină și alte limbi indo-europene vechi), superioare prin structura și complexitate celor fără flexiune (chineză, malaeza, limbile amerindiene). Limbile semito-hamitice (arabă, ebraica) erau plasate în apropierea vîrfului ierarhiei, ocupat de limbile indo-europene, pe treaptă cea mai de jos fiind plasată chineză. Fratele său, August Wilhelm von Schlegel, separă tipul izolant de tipul aglutinant considerînd, în 1818, că există
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
flexionare în sintetice (limbi cu flexiune bogată, ca sanscrita, greacă veche, latină etc.) și analitice (limbi care utilizează și morfemele libere, ca franceză, engleză, germană etc.). În sfîrșit, a fost introdus și un al patrulea tip, numit incorporant, specific limbilor amerindiene și care constă în adăugarea la un lexem a unui mare număr de afixe (prefixe și sufixe morfologice și lexicale). August Schleicher lămurește în 1861 și distincția aglutinant vs. flexionar. Limbile aglutinante utilizează afixe care exprimă categorii gramaticale clar delimitate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
franceză sau engleză; 4) polisintetic că în vietnameza și chineză; 5) cu flexiune internă că în arabă. După cum se poate observa, sensul termenilor izolant și polisintetic este diferit, la lingvistul ceh, de uzajul tradițional. El consideră, de pildă, ca limbile amerindiene din America de Nord nu sînt prototipuri ale tipului polisintetic, așa cum se considera în tipologia tradițională. Discipolul sau, lingvistul Petr Sgall, consideră că, din această perspectivă, una dintre diferențele principale este aceea care opune, pe de o parte, limbile în care ordinea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
accent de înălțime, ca și japoneză. Dialectul flamand limburghez este tonal (lucru rarisim pentru limbile indo-europene). Sînt limbi tonale limbile chineză, birmaneză, vietnameza, limbile thai, multe limbi din Noua-Guinee, majoritatea limbilor africane subsahariene (excepții: peul, wolof, swahili etc.), multe limbi amerindiene. Unele limbi au dezvoltat sisteme tonale complexe. De pildă, limba kam (din familia tai-kadai) are 15 tonuri. Alte trăsături fonologice după care pot fi clasificate limbile 167: alternante sau mutații consonantice (da/nu), locul accentului (fix/variabil), durata vocalica (fără
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
realizează cu ajutorul prepozițiilor, verbelor auxiliare etc. - franceză, engleza; - polisintetice (incorporante): considerate și subtip al limbilor izolante, realizează secvențe lingvistice unitare foarte lungi și complexe, care corespund mai multor cuvinte din limbile mai cunoscute - sînt polisintetice o bună parte a limbilor amerindiene. Izolanta (amorfa, radicală) - chineză, vietnameza, tibetana, maori, ewe etc. În limbile izolante, numite și amorfe, cuvintele sînt invariabile, raporturile gramaticale fiind exprimate printr-o serie de mijloace sintactice (instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
am mai arătat, nu există tipuri flexionare pure: clasificarea limbilor flexionare se face în funcție de preponderenta tipului sintetic sau a celui analitic; de exemplu, limba română este mai sintetică decît alte limbi romanice. Limbile de tip polisintetic (de pildă, unele limbi amerindiene), numite și incorporante, folosesc secvențe lingvistice unitare foarte lungi și complexe, care corespund mai multor cuvinte din limbile mai cunoscute. De exemplu complementele nu sînt exprimate prin părți secundare de propoziție, ci prin afixe adăugate verbului-predicat. Acesta poate include și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pildă în limbile indo-iraniene, limbile altaice etc. Ordinea VSO este și ea bine reprezentată: o regăsim în multe limbi semito-hamitice, în cele polineziene etc. E mai rară topica VOS (atestata de pildă în malgașa), OVS și OSV (că în limbile amerindiene din nordul Americii de Sud)175: Ordinea Procentaj Exemple SVO 36-42% engleză, edo, indoneziana SOV 39-45% japoneză, turcă, quechua VSO 9-15% zapotecă, galeza, niueană VOS 3-5% malgașa, tzotzil OVS 0.9% hixkaryána OSV 0,1% warao După ordinea circumstanțialilor putem avea timp
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Într-o limbă activă, numită și duală (o limbă cu structura actanțială de tip activ-inactiv), subiectul verbelor intranzitive ia cînd marca subiectului unui verb tranzitiv, cînd marca obiectului unui verb tranzitiv. Așa se întîmplă, de pildă, în cazul cîtorva limbi amerindiene (siu, guaraní etc.). Pentru că structura actanțială acuzativă ne este mult mai familiară, descriem în continuare mai detaliat structura ergativă. Ergativitatea (din gr. érgon, "produs, lucru") are un rol mai mult sau mai puțin important în aproximativ un sfert dintre limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
regiuni (de exemplu, limbile vorbite în Peninsula Iberica sau limbile vorbite în Caucaz) sau în anumite țări (de exemplu, limbile vorbite în Franța, limbile vorbite în India). După părerea majorității lingviștilor, si clasificările genealogice de tipul limbi negro-africane sau limbi amerindiene nu sînt altceva, în principal, decît tot niște clasificări geografice. O serie de clasificări îmbină perspectivele geografică și lingvistică propriu-zisă. Sînt clasificările realizate din perspectiva spațială, cu bazele în așa-numita lingvistică areală, ce urmărește unele asemănări între limbi apropiate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mbw), preglotalizate (tip ?p), glotalizate (tip p?). Anumite limbi au tonuri sau alternante consonantice. Morfologia verbală este complexă, implicînd prefixe și/sau sufixe. Unele limbi au radicale verbale diferite pentru singular și plural (uneori și dual). Că în unele limbi amerindiene, subiectul și/sau obiectul direct și indirect pot fi în unele limbi papua "incorporate" verbului. Clase nominale (în funcție de gen ș.a.), mai rar la alte categorii de cuvinte. Numele pot avea forme diferite în funcție de caz, în general nu însă și de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a sistemelor fonologice se îmbină cu un număr redus de concordante lexicale, ceea ce constituie o trăsătură neobișnuită între limbile lumii. Astfel, familiile de limbi australiene, deși au rang de phylum, sînt mult mai asemănătoare fonologic decît 2 familii de limbi amerindiene din același phylum, de pildă. În schimb, în ciuda asemănării sau chiar identității de structură, procentul cuvintelor comune dialectelor aceleiași limbi (sau limba din aceeași ramură) este foarte redus - de ordinul celui existent de obicei între limbi diferite și, respectiv, între
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un ansamblu polifiletic, adică o unitate mai degrabă geografică decît o unitate lingvistică propriu-zisă. Este împărțită în trei familii: 6.11.1. Familia na-dené Na-dené este un termen creat de Edward Sapir în 1915 și denumește o familie de limbi amerindiene din Alaska, vestul Canadei, estul și sudul SUA. Cuprinde, printre altele, limba tlingit (700 de vorbitori), eyak (recent dispărută) și cîteva limbi athapascane, printre care apasă (15.000 de vorbitori nativi) și navajo (170.000 de vorbitori nativi, dintre care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Siberia sub denumirea de familia dené-eniseiană. Cea mai cunoscută, deși în continuare controversată, rămîne teoria lui Joseph Greenberg 323, sprijinită cu noi argumente de Merritt Ruhlen 324, după care familia na-dené-athapascană reprezintă una dintre cele trei familii principale ale macrofamiliei amerindiene, alături de limbile eschimo-aleute și limbile amerinde (limbile amerindiene care nu sînt nici na-dené, nici echimo-aleute). 6.11.2. Familia eschimo-aleută Sînt numite și limbi inuito-aleute. Familie de limbi vorbite în Groenlanda (Danemarca), nordul Canadei, Alaska (SUA) și în Siberia extrem-orientală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cunoscută, deși în continuare controversată, rămîne teoria lui Joseph Greenberg 323, sprijinită cu noi argumente de Merritt Ruhlen 324, după care familia na-dené-athapascană reprezintă una dintre cele trei familii principale ale macrofamiliei amerindiene, alături de limbile eschimo-aleute și limbile amerinde (limbile amerindiene care nu sînt nici na-dené, nici echimo-aleute). 6.11.2. Familia eschimo-aleută Sînt numite și limbi inuito-aleute. Familie de limbi vorbite în Groenlanda (Danemarca), nordul Canadei, Alaska (SUA) și în Siberia extrem-orientală (Rusia). Are două grupe principale: limbi eschimose și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sale cu date lingvistice, stabilește și el legături între cele trei grupuri americane indigene și o serie de populații asiatice turcico-siberiene. Că și în cazul altor familii și macrofamilii de limbi (limbile austroneziene, papua, caucaziene, negro-africane etc.), existența unei macrofamilii amerindiene este susținută mai mult de criterii geografice, istorice, antropologice, genetice etc., dar nu de argumente lingvistice propriu-zise. Diversitatea tipologica a limbilor amerindiene este totală și corespunde diversității tipologice de la nivel planetar. Există unele caracteristici care se individualizează printr-o frecvență
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și în cazul altor familii și macrofamilii de limbi (limbile austroneziene, papua, caucaziene, negro-africane etc.), existența unei macrofamilii amerindiene este susținută mai mult de criterii geografice, istorice, antropologice, genetice etc., dar nu de argumente lingvistice propriu-zise. Diversitatea tipologica a limbilor amerindiene este totală și corespunde diversității tipologice de la nivel planetar. Există unele caracteristici care se individualizează printr-o frecvență mai mare sau mai mică. De pildă, la nivel fonologic, limba jaqaru (aimara) are 36 de consoane, în timp ce limbă caribeană makushi are
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
De pildă, la nivel fonologic, limba jaqaru (aimara) are 36 de consoane, în timp ce limbă caribeană makushi are doar 11. Limba amazoniana apinaye din grupul ye are 17 vocale, în timp ce unele limbi quechua au doar trei. Printre argumentele existenței unei macrofamilii amerindiene se numără și formele pronumelui pentru persoanele I și mai ales pentru persoana a II-a, fenomen comentat, printre alții, de Alfredo Trombetti 327, Edward Sapir, Joseph Greenberg, Merritt Ruhlen. De exemplu, la persoana I avem forme precum -no (yine
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mataco-guaicuru, moseten, pano-tacanan] 2.3.3. Macro-Ge [bororo, botocudo, caraja, chiquito, erikbatsa, fulnio, ge-kaingang, guató, kamakan, mashakali, opaie, oți, puri, yabuti].330 Lingvistică tradițională nu acceptă clasificările Greenberg-Ruhlen și consideră în continuare că există, de fapt, peste 100 de familii amerindiene diferite și numeroase limbi izolate sau neclasificate. Cea mai importantă limba amerindiana din America de Sud este quechua, care în secolul al XV-lea era limba vehiculara și oficială a Imperiului Incas. Are între 9 și 12 milioane de vorbitori în Peru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]