339 matches
-
de doi ani. Începând cu anul 1908 a avut ocazia de a lucra în domeniul aviatic la Berlin, definitivându-și formația tehnică și punând la punct o serie de proiecte printre care amintim: motoare premiate la concursuri internaționale, un autoturism amfibiu, un avion propriu. În aprilie 1912 firma Siemens-Schuckert îi lăsase un spațiu cu scule și un motor de 50 CP pentru studii. Cu acest motor, Ziegler își construise primul său avion monoplan ""Pfeilflugzeug"" (avion săgeată) cu care absolva zboruri cu
Albert Ziegler () [Corola-website/Science/311581_a_312910]
-
prima unitate navală formată din vase de pescuit, care a evoluat gradual într-o forță formidabilă, capabilă să se angajeze în conflicte deschise cu Regia Marina (Marina Militară Italiană) și cu Kriegsmarine (Marina Militară Germană) și să organizeze operațiuni complexe amfibii. În mai 1942, doi piloți ai „Gărzii Naționale Croate”, Franjo Kluz și Rudi Cajevec, au trecut de partea partizanilor din Bosnia și și-au folosit aparatele în luptele împotriva forțele Axei. Deși această forță aeriană a avut o perioadă scurtă
Partizanii iugoslavi () [Corola-website/Science/311594_a_312923]
-
Goeben" și "Breslau" li s-a permis să intre în Dardanele și că întârzierile ulterioare au fost cauzate de nepregătirea otomanilor pentru război și de neutralitatea Bulgariei, mai degrabă decât de vreo incertitudine pe tema polticii. Britanicii plănuiau o invazie amfibie lângă Alexandretta înainte să fie prezentată pentru prima oară ideea operațiunii din Dardanele de către Boghos Nubar în 1914. Ea a fost pusă la cale de feldmareșalul Lord Horatio Kitchener pentru a izola capitala de Siria, Palestina și Egipt. Alexandretta era
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
ambiții. Optimismul rezultat din victoria din Gallipoli a fost înlocuit cu o senzație crescândă de disperare, și britanicii s-au menținut în ofensivă în Orientul Mijlociu tot restul războiului. Lecțiile campaniei au avut un impact important asupra dezvoltării planificărilor de operațiuni amfibii, și au fost studiate de strategi înainte de operațiuni ample, cum ar fi debarcările din Normandia din 1944 și cele din Războiul Falklandului din 1982. Campania a influențat și operațiunile amfibii ale Marinei SUA din Războiul din Pacific, și continuă să
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
au avut un impact important asupra dezvoltării planificărilor de operațiuni amfibii, și au fost studiate de strategi înainte de operațiuni ample, cum ar fi debarcările din Normandia din 1944 și cele din Războiul Falklandului din 1982. Campania a influențat și operațiunile amfibii ale Marinei SUA din Războiul din Pacific, și continuă să influențeze doctrina militară americană a operațiunilor amfibii. Conform unor autori ca Theodore Gatchel, în perioada interbelică, campania a „devenit punct focal al studiului războiului amfibiu” în Regatul Unit și în
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
înainte de operațiuni ample, cum ar fi debarcările din Normandia din 1944 și cele din Războiul Falklandului din 1982. Campania a influențat și operațiunile amfibii ale Marinei SUA din Războiul din Pacific, și continuă să influențeze doctrina militară americană a operațiunilor amfibii. Conform unor autori ca Theodore Gatchel, în perioada interbelică, campania a „devenit punct focal al studiului războiului amfibiu” în Regatul Unit și în Statele Unite, pentru că, după cum se exprima Glenn Wahlert, a implicat „toate cele patru tipuri de operațiune amfibie: raidul
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
Campania a influențat și operațiunile amfibii ale Marinei SUA din Războiul din Pacific, și continuă să influențeze doctrina militară americană a operațiunilor amfibii. Conform unor autori ca Theodore Gatchel, în perioada interbelică, campania a „devenit punct focal al studiului războiului amfibiu” în Regatul Unit și în Statele Unite, pentru că, după cum se exprima Glenn Wahlert, a implicat „toate cele patru tipuri de operațiune amfibie: raidul, demonstrația, asaltul și retragerea”. Russell Weigley a arătat că analiza campaniei înaintea celui de al Doilea Război Mondial
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
operațiunilor amfibii. Conform unor autori ca Theodore Gatchel, în perioada interbelică, campania a „devenit punct focal al studiului războiului amfibiu” în Regatul Unit și în Statele Unite, pentru că, după cum se exprima Glenn Wahlert, a implicat „toate cele patru tipuri de operațiune amfibie: raidul, demonstrația, asaltul și retragerea”. Russell Weigley a arătat că analiza campaniei înaintea celui de al Doilea Război Mondial a dus la „o credință în rândul majorității forțelor armate din lume” că asalturile amfibii nu pot avea succes împotriva unor
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
toate cele patru tipuri de operațiune amfibie: raidul, demonstrația, asaltul și retragerea”. Russell Weigley a arătat că analiza campaniei înaintea celui de al Doilea Război Mondial a dus la „o credință în rândul majorității forțelor armate din lume” că asalturile amfibii nu pot avea succes împotriva unor fortificații moderne, și că această percepție a continuat până la debarcările din Normandia din iunie 1944 în ciuda mai multor exemple de succes de operațiuni amfibii din cursul războiului, cum ar fi cele din Italia, și
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
credință în rândul majorității forțelor armate din lume” că asalturile amfibii nu pot avea succes împotriva unor fortificații moderne, și că această percepție a continuat până la debarcările din Normandia din iunie 1944 în ciuda mai multor exemple de succes de operațiuni amfibii din cursul războiului, cum ar fi cele din Italia, și de la Tarawa și din Insulele Gilbert din Pacific.< Hart susține supoziția lui Weighley, scriind că deși această percepție negativă predomina în rândurile celor care s-au ocupat de planificarea operațiunilor
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
abia după Normandia a dispărut preconcepția împotriva debarcărilor. Amintirea campaniei din Gallipoli a cântărit mult și asupra australienilor în etapele de planificare a campaniei din Peninsula Huon de la sfârșitul lui 1943. În septembrie 1943, forțele australiene au efectuat prima debarcare amfibie cu adversar după Gallipoli, când au debarcat la Finschhafen în Noua Guinee. Debarcarea a fost îngreunată de erori de navigare și trupele au debarcat pe plajele greșite, dar antrenamentul lor ținuse cont de lecțiile de la Gallipoli, mai ales de nevoia
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
, cunoscută și ca Debarcările din Normandia, a fost asaltul și operațiunile amfibii din timpul Operațiunii Overlord declanșată de Aliații occidentali pentru deschiderea celui de-al doilea front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ziua Z inițială pentru declanșarea operațiunii (5 iunie) a fost amânată cu 24 de ore, pentru 6 iunie
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
fost amânată cu 24 de ore, pentru 6 iunie 1944. Atacul inițial a avut două faze: o debarcarea a parașutiștilor americani și britanici (printre ei se afla și un batalion canadian) la scurtă vreme după miezul nopții și o debarcare amfibie a infanteriștilor și diviziilor blindate aliate pe plajele Franței, care a fost declanșată la ora 06:30. Operațiunea a presupus transpotarea a numeroși soldați și a unei uriașe cantități de materiale din Anglia și Țara Galilor cu ajutorul avioanelor de mare capacitate
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
special pe flancurile de vest și de est a zonelor de debarcare. Militarii parașutați sau transportați la o anumită distanță de plajele de debarcare cu ajutorul planoarelor trebuiau să faciliteze ieșirea din zona îngustă a plajelor a infanteriștilor debarcați în operațiunile amfibii, iar în unele cazuri trebuiau să anihileze bateriile apărării germane de coastă sau să participe la etinderea mai rapidă a capetelor de pod atacând dinspte interiorul teritoriului ocupat de inamic. Pe flancul vestic al plajei „Utah” au fost parașutați Diviziile
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
Operațiunile de pe Plaja Sword au început la ora 03:00 cu un bombardament aerian a bateriilor de coastă germane. Bombardamentul naval a început la scurtă vreme după aceea. La 07:30, primele unități de desant atingeau plajele. Acestea erau tancurile amfibii ale Brigăzilor a 13-a și a 18-a husari, urmate imediat de Brigada a 8-a de infanterie. Pe Plaja Sword, infanteria britanică a debarcat fără a suferi pierderi mari. Britanicii au înaintat aproximativ 8 km până la sfârșitul zilei
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
teritoriul Franței decât orice altă forță aliată, deși avuseseră parte de o puternică rezistență pe plaje și de violente în zilele de 7 și 8 iunie. Pe Plaja Gold, aliații au suferit pierderi grele, în principal datorită întârzierii debarcării tancurilor amfibii, cât și datorită puternicelor fortificații de pe plajă și din imediata apropiere. Cu toate aceste, Divizia a 50-a de infanterie (Northumbrian) a reușit să depășească aceste probleme și a înaintat până la periferia orașului Bayeux până la sfârșitul zilei. Cu excepția canadienilor de pe
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
fost cea mai sudică astfel de linie defensivă. Pe coasta Adriaticii, elementele Diviziei a 78-a de infanterie a Brigăzii a 11-a britanică de infanterie au traversat râul Biferno în dimineața zilei de 3 octombrie 1943, după o debarcare amfibie a comandourilor engleze la Tremoli în jurul orei 2:30 dimineața.. În dimineața acestei zile, cele două coloane britanice au făcut joncțiunea. Brigada a 36-a britanică a debarcat la Tremoli. Problemele logistice i-au împiedicat pe aliați să construiască un
Linia Volturno () [Corola-website/Science/311993_a_313322]
-
a fost debarcat la Taranto, o importantă bază navală. De vreme ce italienii capitulaseră cu o zi mai înainte și cum în regiune erau doar câteva unități germane, trupele britanice au debarcat direct în port de pe navele de război, nu de pe vasele amfibii. Rezistența a fost redusă, iar portul și orașul au fost capturate aproape imediat și a fost pus rapid în siguranță de trupele debarcate, care au suferit pierderi reduse. "Operațiunea Avalanșa" - principala invazie de la Salerno a fost declanșată pe 9 septembrie
Operațiunea Avalanșa () [Corola-website/Science/310850_a_312179]
-
fost Operațiunea Overlord și s-a desfășurat între 6 iunie - 19 august 1944, când Aliații au traversat Sena, sau, după alți autori, 25 august, când a fost eliberat Parisul. Debarcarea din Normandia rămâne până în zilele noastre cea mai mare operațiune amfibie din istorie, care a implicat participarea a aproape trei milioane de soldați, care au traversat Canalul Mânecii din Anglia în Normandia. Faza inițială a "Operațiunii Overlord" a purtat numele de cod Operațiunea Neptun. În faza inițială a invaziei, aliații au trebuit
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
Normandia a început cu acțiunile aeropurtate ale trupelor de parașutiști și ale infanteriei transportate cu planoare și cu atacuri masive ale aviației, artileriei navale, din noaptea de 5/6 iunie. În dimineața zilei de 6 iunie a fost declanșată acțiunea amfibie de debarcare pe plajele Normandiei. Forțele destinate acțiunii au început deplasarea în Ziua Z din porturile de pe coastele sudice ale Angliei, cel mai important dintre ele fiind Portsmouth. Bătălia din Normandia a continuat pentru mai mult de două luni, trecând
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
zi în ianuarie 1944 de „Cartierele Generale ale Forțelor Expediționare Aliate” (SHAEF), conduse de generalul Dwight D. Eisenhower. Raza mică de acțiune a avioanelor de vânătoare britanice, care acționau de pe aerodrumurile din insulă, limitau foarte mult locațiile posibile de debarcare amfibie. Mai mult, din punct de vedere geografic, numărul locațiilor era redus la doar două: "Pas de Calais" și coasta "Normandiei". În vreme ce "Pas de Calais" asigura cea mai scurtă rută din Anglia până pe continentul european, cele mai vaste și joase plaje
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
numit în funcția de comandant al Grupului de Armate al 21-lea, care avea în subordine toate forțele terestre, și a fost însărcinat cu dezvoltarea planului de invazie. În momentul numirii lui Mongomery la comandă, planul COSSAC propunea o debarcare amfibie a trei divizii și transportarea pe calea aerului a două brigăzi. Montgomery a crescut rapid proporțiile planului inițial de atac la cinci divizii debarcate prin acțiuni amfibii și a trei divizii pe calea aerului, ceea ce a dus la cuprinderea în
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
invazie. În momentul numirii lui Mongomery la comandă, planul COSSAC propunea o debarcare amfibie a trei divizii și transportarea pe calea aerului a două brigăzi. Montgomery a crescut rapid proporțiile planului inițial de atac la cinci divizii debarcate prin acțiuni amfibii și a trei divizii pe calea aerului, ceea ce a dus la cuprinderea în planurile debarcării și a acțiunii de pe plaja Utah. (Mongomery ceruse la început atacul a patru divizii aeropurtate, dar capacitatea de transport limitată a făcut ca atacul să
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
Mongomery prevedea o luptă de 90 de zile, în care timp aliații ar fi trebuit să atingă Sena, cu două flancuri care ar fi pivotat în jurul Caenului, cel britanic rotindu-se spre stânga, iar cel american spre dreapta. La acțiunea amfibie aveau să participe cam 6.900 de vase, puse sub comanda amiralului Bertram Ramsay (care fusese implicat nemijlocit la debarcările din Africa de nord și din Italia). Dintre acestea, peste 4.100 erau vase de desant. Pentru acoperirea aeriană a
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
vadă pe radarele germane un semnal care putea fi interpretat de operatori ca o flotă formată din nave mici care remorcau baloane de baraj. Unele dintre cele mai neobișnuite pregărtiri ale aliaților au inclus vehiculele armate special adaptate pentru asaltul amfibiu. Dezvoltate sub conducerea generalului maior Percy Hobart (cumnatul lui Montgomery), aceste vehicule (poreclite "drăciile lui Hobart") includeau tancuri amfibii Duplex Drive Sherman, „crocodili” Churchill, blindate aruncătoare de flăcări, de distrugere a câmpurilor minate, tancuri-pod sau tancuri-cu-drum-bandă, destinate în special primelor
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]