755 matches
-
redactor la „L’Echo de Roumanie. Journal Conservateur” (1902), secretar de redacție la „Literatorul” (1899) al lui Al. Macedonski, redactor la „România Jună” (1900) și „Economia națională”. Desfășoară o intensă activitate publicistică la revistele: „Lumea nouă” (între 1896-1898), cultivând o amiciție trainică cu poeții George Tutoveanu și Ilarie Chendi, cu viitorul prozator Jean Bart, cu militanții socialiști - profesorul Ioan Nădejde și gălățeanul I. C. Atanasiu (plecat apoi la liberali), a sprijinit activ revendicările țăranilor și înființarea cluburilor socialiste la sate. Din 1900
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
M-am rătăcit în biblioteca Rosetteștilor!". Într-adevăr, biblioteca număra peste douăsprezece mii de volume inventariate și clasate de Dumitru. Erau incluse aici circa cinci mii de volume din domeniul filosofiei, dăruite lui Dumitru de Vasile Conta, în semn de amiciție și recunoștință. Fire retrasă și meditativă, Dumitru era preocupat de problemele sociale de la noi, cărora le căuta mereu o soluționare. Ca și tatăl său Costache, își administra bunurile și în favoarea satului față de care se simțea părinte și protector. A construit
Dumitru Rosetti Tescanu (1852-1897) by Elena Bulai () [Corola-journal/Memoirs/14408_a_15733]
-
prin intervenții la Lucrețiu Pătrășcanu, obține clădirea în care să funcționeze institutul. În aceeași perioadă, în cadrul institutului, întemeiază alături de naistul Fănică Luca și violonistul Ion Luca-Bănățeanu, Orchestra „Barbu Lăutaru”. Este directorul Institutului de Folclor până în ianuarie 1950. În 1950, din cauza amiciției cu Lucrețiu Pătrășcanu și a Lenei Constante cu soția ministrului, este arestat și implicat fără vină în procesul Pătrășcanu, fiind condamnat la 15 ani de închisoare (din care execută 12). Lena Constante, deși nevinovată, este și ea arestată. La 25
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
cu care debutează la Radio București. După câțiva ani înființează o altă orchestră, împreună cu clarinetistul Traian Lăscuț-Făgărășanu, denumită „Carpați”. Între 1935-1940 are numeroase concerte la Radio și imprimă câteva discuri la firma Columbia Records. Cântă pentru o vreme la restaurantul „Amiciția”, situat între berăria „Gambrinus” și grădina „Cișmigiu”, cu soliștii vocali Ioana Radu și Emil Gavriș. Apelativul de „Bănățeanu” îl primește de la consumatorii anonimi, melomani, pentru a-l deosebi de naistul Fănică Luca. Între 1940-1945 pleacă cu familia la Bozovici, unde
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
I ( aceasta în mod special), apoi, în importantele funcții publice pe care le-a deținut atât în țară, cât și mai ales în străinătate. Sincer patriot, a avut și el opțiunile lui politice care i-au determinat o anumită optică, amiciții și inimiciții, de unde, un firesc subiectivism și judecarea prea severă, până la eroare, a unora dintre marii lui contemporani. Ion Bălăceanu aparține vechii familii boierești a Bălăcenilor, atestată documentar în Țara Românească din secolul al XIV-lea. Născut în 1828, a
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
statute: nu există președinte, nu există secretar, - eram un grup de prieteni care ne întâlneam zilnic, care rătăceam nopțile prin orașul de jos sau făceam plimbări de ore întregi prin Dumbrava. Între noi s-a cimentat o legatura și-o amiciție care depășea planul strict al activității noastre literare, și dacă cineva nu se putea încadra psihic în această atmosferă, chiar dacă era un om pe care-l apreciam sau îl considerăm valoros, el nu devenea un cerchist". Conflictele care au existat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
cînd membrii Cercului s-au putut din nou manifestă că scriitori, legătura dintre ei se păstrase intactă: "Am reapărut, nu ca un grup literar distinct de restul literaturii române, ci ca un grup de prieteni care au păstrat vechea lor amiciție, de la 20 de ani, si la varsta de 50 de ani. Mulți dintre scriitorii mai tineri continuă să se mire că un asemenea lucru a fost posibil. Dar acesta e adevărul: micile neînțelegeri, care au umbrit ici și colo relațiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
din țară și condus sub escortă în Galiția. În primăvara lui 1807 s-a întâlnit cu Goethe la Karlsbad, unde titanul de la Weimar își făcea anual o cură recomandată de medicii săi și între cei doi s-a legat o amiciție, ulterior mărturisită și de cele circa 150 de scrisori schimbate între dânșii. De altfel, și Christine Reinhard a cultivat cu fervoare genul epistolar și scrisorile ei au rămas până azi un izvor deloc neglijabil pentru istoria românească a epocii, lucru
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Ei se veștezesc ca cununa gloriei... puțin aer contrariu, și haida! a zburat tot cuibul. Le-aș pune prinzători acestor paseri, nu spre a-i întemnița, ci spre a-i îmblînzi, le-aș cânta apoi un cântec despre fidelitate, despre amiciție și cu asta i-aș trimite în lumea largă... A! iaca și apa fierbe, de-ar veni numai mai curând. (s-aude bătând la ușe) SCENA V HISTRION, ROSAMUNDA (intră cu o cartă mare plină cu desemne de costume; costumul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
esență, e tot a celor mari, care au uitat, care n-au răbdare, care nu încearcă să comunice cu aceste animăluțe sălbatice. SECRETUL ADRIANEI Un scandal Adriana BABEȚI Pentru prima dată de când tot sap la canalul Bega-Bahlui și de când împing amiciția pe axa Timișoara-Iași și retur (deci de vreo 30 de ani), pentru prima dată, deci, simt că mă încearcă un soi de invidie. Prietenească-prietenească, dar totuși zgărmănitoare. De ce? Fiindcă îmi dau seama că, tiptil, de câțiva ani încoace, moldovenii ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
nesfârșite articole, chiar și (sau mai ales după ce) poetul devenise o glorie națională. Cât de obiective, cât de impersonale păreau judecățile din acele articole!... Așa este întreaga noastră viață și lume literară actuală. în spatele oricărui entuziasm trebuie să cauți o amiciție de pahar sau o comunitate de interese. în spatele oricărei adversități - un orgoliu rănit. Așa a fost întotdeauna, pot spune unii, așa era, de exemplu, și-n perioada interbelică. Da, așa era în linii mari. Exista totuși un Lovinescu, și aici
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
într-un fular și se trata cu chaudeau-uri, spre a-și menaja glasul. Era ca o atletă care-și raționează toate sforțările musculare. Pomponescu află din gazetă sensul acestei igiene. Indolenta cântă în curând lieduri germane la un festival de amiciție germano-romînă organizat de Fleischlein, cu patronajul Legației Reich-ului. Indolenta nu era decât o cântăreață pe care substratul concertelor n-o interesa. Important pentru ea era să cânte și să aibă un public care s-o aplaude. Din acest unghi de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ocaziunea a conferi aci si cu baronul Korb despre cestiuni comerciale, va părăsi orașul nostru cu conștiința că România, mergând și de aci înainte pe acele căi politice pe cari a umblat în timpul din urmă, poate fi totdeauna sigură de amiciția și sprijinul monarhiei noastre. [ 7 martie 1880] ["AM SPUS ÎN ARTICOLUL PRIM... Am spus în articolul prim al numărului nostru de alaltăieri că adesea sub o tenziune aparentă între puteri se ascund încercări de reconciliare și că cine prea s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a ține parte României și a-i oferi în toate afacerile serviciile și sprijinul. D. Brătianu răspunse însă că o asemenea imputare e nedreaptă și că el face tot ce-i stă prin putință spre a câștiga pentru țara sa amiciția Austriei, iar o asemenea imputare ar avea senz numai atunci când românii ar putea câștiga convingerea că sprijinul Austriei nu e fictiv. [ 24 iulie 1880] {EminescuOpXI 265} ["CALUMNIARE AUDACTER... Calumniare audacter semper aliquid haeret. De douăzeci și patru de ani conservatorii n-au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asemenea să concurgă ca să lămurească legăturile ce-au existat în trecut între noi, ca să desemne liniamentele legăturilor viitoare. Astfel se va emancipa spiritul popoarelor balcanice de atârnarea în care se află astăzi, astfel mergând pe picioarele lor proprii, nesprijinite de amiciții prea puternice pentru fiecare din ele, vor putea să formeze un mănunchi de forțe într-adevăr neatârnate în afară, stăpâne pe soarta lor, libere de-a se ocupa în pace cu interesele lor materiale și morale. Înainte de-a fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi așteptat nici din partea "Presei" chiar. Dar unde se trezesc d-lor? Cred că lumea-i tâmpită în țară la noi? Să admitem cazul cel mai favorabil pentru confrați, că n-au ce vorbi. Nesiguri pe jețurile dumnealor, amenințați de amiciția pe care au contractat-o cu partidul demagogic din țară, trebuie să calce ca pe ouă ca să nu dea cauze de supărare vizirului. Bine. Atunci ieie-și de model "Steaua Romîniei", care într-adevăr de mai multe luni nu mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
independența și să ridice dezvoltarea intelectuală a poporului lor la înălțimea celorlalte popoare latine. O dorim aceasta pentru că nu ne putem dezbăra de ideea că soarta României e menită de-a se uni cu-a Austriei, că legături de sinceră amiciție cată să împreuneze amândouă statele. E însă o cerere naivă ca, pentru amiciția României, să renunțăm la pretențiile noastre relative la regularea și conducerea navigației pe Dunăre. Chiar pentru alianța unui stat mare și puternic prețul ar fi prea mare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
latine. O dorim aceasta pentru că nu ne putem dezbăra de ideea că soarta României e menită de-a se uni cu-a Austriei, că legături de sinceră amiciție cată să împreuneze amândouă statele. E însă o cerere naivă ca, pentru amiciția României, să renunțăm la pretențiile noastre relative la regularea și conducerea navigației pe Dunăre. Chiar pentru alianța unui stat mare și puternic prețul ar fi prea mare. Daca ni s-ar cere în București un asemenea sacrificiu am mărturisi cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la Berlin, iau asemenea parte la dezbateri, vor vota în contra, iar votul Angliei e îndoielnic. Întoarcem deci ascuțișul îndreptat de "Romînul" în contră-ne și zicem: Dacă România nu voiește să turbure bunele ei relații cu Austria, care-i aprețiază amiciția ea va primi anteproiectul și nu va respinge din încăpățînare, din temere nefundată, în contra unor încălcări austriace sau poate a face plăcere Rusiei, o pretenție care se întemeiază pe raporturile naturale ale puterii austriace către statele dunărene ale Peninsulei Balcanice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate certurile noastre, și cu durere îl întrebăm: Ce-ai făcut din Romînia? Nu învinovățim, nu osândim pe adversari; ceea ce voim e ca să-și deschiză ochii, să vază limpede o dată în viața lor unde duc acele teorii internaționale, unde conduce amiciția cu Jules Allix, Orsini, Rochefort și ceilalți. La tiradele apocaliptice pe cari "Romînul" binevoiește a le revărsa oncțios asupra evenimentului nu vom răspunde nimic; dar vom releva ceea ce ne atinge pe noi direct în articolele pe cari ziarul partidului roșu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
m-ai plăcut prea mult, frate, continuă să zâmbească Abatele. ― Asta nu e drept, Sfinția Ta. Și nici adevărat. Vă respect și vă admir... Aș putea recita din cartea Sfinției Tale... ― Nu așa, clătină Abatele din cap. Mă refeream la amiciția care ar fi putut exista între noi. ― Credeam că pentru asta îl aveți pe Aloim, Sfinția Voastră... Zâmbetul lui Radoslav se topi ca prin farmec. ― Poți să pleci, frate Kalator. ― Și chestiunea Praxtorului? E de o maximă... ― Poți să pleci
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ceea ce reprezintă ei, pentru popoarele și guvernele care i-au trimis. În diplomație, cine nu le respectă nu face gafe ci greșeli, iar în această lume aparte greșelile nu se iartă. Nu-i faci unui cap încoronat un gest de amiciție ca între vecini de bloc, și nici nu întârzii la o întâlnire în care președintele țării tale și un rege sunt deja acolo. Spuneam că în diplomație fondul nu poate fi separat de formă. Greșelile de formă ale lui Cioroianu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
qua non a păcii. Mica Înțelegere este, ca să spunem așa, una și indivizibilă în cadrul tratatelor, cu respectarea frontierelor atât de scump plătite. Nu există vreo națiune cu care noi să nu dorim să stabilim raporturi amicale. Dar dacă prețul acestei amiciții este repunerea în discuție a statutului nostru teritorial, răspundem cu două vorbe categorice și definitive: Non possumus".12 În iunie 1930, România, Iugoslavia și Cehoslovacia încheie un "acord complementar la tratatele de amiciție și alianță", primul lor acord politic tripartit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
stabilim raporturi amicale. Dar dacă prețul acestei amiciții este repunerea în discuție a statutului nostru teritorial, răspundem cu două vorbe categorice și definitive: Non possumus".12 În iunie 1930, România, Iugoslavia și Cehoslovacia încheie un "acord complementar la tratatele de amiciție și alianță", primul lor acord politic tripartit, dincolo de acordurile de alianță bilaterale de până atunci. Trei ani mai târziu, la 16 februarie 1933, ele semnează, la Geneva, un pact de reorganizare a Micii Înțelegeri, vizând întărirea coeziunii interne a organizației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Iugoslavia Konstantin Neurath, ministrul de externe al Germaniei. Roma desemnează un nou ambasador la Belgrad, care este acreditat în calitatea de trimis al "regelui Italiei și împărat al Etiopiei", iar la 24 ianuarie 1937, guvernul iugoslav încheie un "pact de amiciție și pace eternă" cu Bulgaria. Nu este mai puțin adevărat că, după îndepărtarea lui Nicolae Titulescu din guvern, și în România slăbește influența cercurilor și personalităților adversare declarate ale blocului statelor revizioniste și fasciste. România adoptă, în principiu, o poziție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]