258 matches
-
au găsit. - Cel mijlociu Aruncă și tot pe - atâta, ba ș-o leacă mai târziu. Dară când svîrli nebunul, mers-au ei trei luni de-a rând Zi și noapte pîn-găsiră -a lui săgeată în pământ. (65) Ș-ajungînd au scos amnarul, au scos cremene și iască Ca s-ațîțe foc în codru, să se-ntindă s-odihnească. Dar întîi se sfătuiră ca pe rând să stee pază Și pe foc să pue vreascuri, a se stinge să nu-l lase, Hotărând ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
înapoiază în odaia ei de la celălalt capăt al culoarului lung și îngust. Ajunsă în sfârșit în sanctuar, deschide fereastra și se așează în fotoliul de lângă ea. Pe o măsuță alăturată o așteaptă calumetul, cutia cu mai multe soiuri de tutun, amnarul, scrumiera somptuoasă de malachit, bețigașul de argint pentru curățat pipa și lopățica cu rol de vătrai în miniatură. Se apucă să-și pregătească pe îndelete o pipă dintr-un amestec de Latakia și tutun verde de Virginia, amestecul obișnuit. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
stare fragmentară, în așezări s-au găsit și alte dovezi materiale autohtone (menționate pe situri în tabel): unelte casnice din os și lut (străpungătoare, fusaiole decorate și nedecorate, greutăți de lut - pl. XIV), unelte meșteșugărești-arme din metal (dăltițe, împungător-pilă, scoabă, amnar, cuțite, vârf de săgeată și un fragment din aramă de la un petic de cazan - pl. XV), obiecte de port din os și metal (pandantiv os, fragmente de la aplice, o placă de cataramă bizantină cu decor, două ace, un pandantiv de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
000-1.200 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, 65 % au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b)unelte de os și metal: străpungătoare os (5), cuțite (4), dăltițe (2), ace fier (2), câte un exemplar din următoarele obiecte: amnar, împungător-pilă, scoabă, vârf de săgeată (fier) și un obiect de măcinat cereale (cuarțit). c) obiecte de port din aramă, bronz, fier și os: aplice (2), fibule (2) și câte o cataramă și un pandantiv din os. d)obiecte diverse din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
geografic. 3. DESCOPERIRI IZOLATE 3.1. Unelte Pentru această perioadă, în cuprinsul bazinului, se cunosc foarte puține descoperiri izolate (comparativ cu restul etapelor), doar cinci (din județul Vaslui), reprezentate de un brăzdar de plug de la Pogonești (punctul La Vernescu), un amnar de la Tăcuta (punctul La Saivane), un cuțit, găsit la Codreni-Roșiești (punctul Vatra satului), un topor de la Bălteni (punctul Teritoriul localității) și un cosor, de la Vutcani (punctul Vladnic), toate din fier (pl. XLIV). Raritatea acestor obiecte este dublată de lipsa monedelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu câteva fragmente ceramice, specifice prin caracteristicile pastei și decorurilor intervalului de timp al secolelor VIII-IX. Acest exemplar este apropiat celor de formă simetrică, de dimensiuni relativ mari, de la Mănăstirea, Grumezoaia, Giurcani (Vaslui), Cornățel (Bacău), Răducăneni (Iași) și Bârlogu (Argeș). Amnarul din fier de la Tăcuta este dreptunghiular în secțiune, ușor rupt la unul din capete, iar la celălalt este prevăzut cu o perforație, necesară agățării obiectului. Piesa este asemănătoare, din punct de vedere al formei, cu obiectul descoperit la Giurcani-Găgești (Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi globulari). Obiectele casnice (amnare, cute, ace, cârlige, fusaiole) încheie gama diversității inventarului funerar din cimitirul de la Brănești. Potrivit trăsăturilor antropologice și a similitudinilor cu alte necropole medievale românești sau din aria carpato-dunăreană acest cimitir a fost atribuit, corect de către specialiștii români, unei comunități autohtone
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele cenotaf, delimitate în zona nord-estică, a sugerat o izolare a unui grup minoritar alogen, dar păstrat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sferoidali din cupru și bronz, verigi din fier, cuțite, fusaiole și nelipsita ceramică, lucrată la roată, cu mărci de olar pe fundul vaselor. Nomadismul ecvestru este prezent prin intermediul mormintelor orientate N-S și susținut prin obiecte specifice războinicilor: cuțite, un amnar cu cremene, scări de șa, catarame și verigi (toate din fier). Analiza comparativă a vestigiilor funerare din cele două puncte arheologice, de pe teritoriul Hanscăi, a indicat autorilor o datare prelungită a cimitirului, pentru secolele XI-XIII sau și mai târzie, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
accesoriile vestimentare (patru catarame, o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la cercei de tâmplă). Pe lângă aceste piese s-au mai găsit și obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din metal, ultimele din componența arcurilor și a unei găleți din lemn (pl. LXXI-LXXVI). Diversitatea și analogiile acestui material funerar denotă încadrarea cronologică a necropolei și mormintelor izolate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de circa patru ori mai multe decât cele două tezaure din bazin. Alături de monede, amintim prezența obiectelor de port, atât vestimentare (fibule), cât și de podoabă (un pandantiv), precum și unelte de uz casnic/arme, unele dintre ele având dublu rol (amnar, brăzdar de plug, cosor, cuțit, topoare și vârfuri de săgeți) - Anexa 1, tabelele 6-7. Cantitativ, cele trei categorii de piese, descoperite izolat (obiecte numismatice, de port și unelte casnice/arme), pot fi reprezentate astfel: Pe parcursul cercetării de față, a fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și monede, care se ridică la un total de 25, dintre care 10 sunt din secolele VI-VII, trei din secolele VIII-IX și 12 din secolele X-XI (două din cele 27 de obiecte izolate fiind autohtone, un cuțin și un amnar). Conform statisticilor realizate pe etape istorice și pe complexe (Anexa 1, tabelele 1-3), se observă o creștere a numărului obiectelor bizantine din secolul VIII-IX, dar mai ales în perioada veacurilor X-XI. O situație similară a fost remarcată la Hansca (Basarabia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Teodor 1997c, p. 39. 5. Avrămești (comuna Voinești), județul Vaslui a) Dealul de Mijloc: pe pantele acestui deal, din marginea nordică a satului, s-au descoperit fragmente de vase cenușii făcute la roată, ornamentate cu incizii ori lustruite, împreună cu câteva amnare și gresii de ascuțit, de nuanță verde, toate datând din perioada secolelor IX-X. Cercetare: Gh. Coman, 1976. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 272; Teodor 1997c, p. 40. 6. Banca (comuna Banca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vest-est. M2 nu mai avea resturile osteologice umane. Inventarul funerar se compune din mai multe piese, cu caracter războinic și specific lumii nomade: vârfuri de săgeți, un cuțit, plăci din corn de la două arcuri, un nucleu de silex și un amnar. Cronologic, ambele morminte se întind pe o perioadă mai mare, datorită circulației armelor respective, în secolele XI-XIII. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (nr. inv. 15260-15261, 15263, 15266, 15269-15270, 15761-15762, 15765-15766). Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
75; Coman 1980c, p. 165 (inclusiv nota 13), 372 (fig. 162/1); Teodor 1997c, p. 130. 166. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui a) La Saivane: pe panta stângă a Pârâului Vasluieț, din marginea vestică a satului, s-a găsit un amnar din fier, dreptunghiular în secțiune, rupt la un capăt, iar la celălalt având o perforație cu scopul prinderii. Datat în secolul IX. Cercetare Șt. Ciudin, 1950; verificare Gh. Coman, 1967. Sondaj I. Ioniță, 1972. Obiectul este la Muzeul Județean „Ștefan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-i Ucigă-l toaca! Spărgătorul de lemne o lua prin spatele cimitirului, pe sub arțarii bătrâni ai străzii Pomenirea. Privea căderea frunzelor roșcate, se oprea sub copacii atinși de moarte și strângea purcoaie-purcoaie straturile uscate care foșneau sub pași, aprindea un amnar cu iască și dădea foc. Trâmbe de fum alb, înecăcios se ridicau drept în sus, sub coroanele pomilor. Toată strada aceea pardosită cu frunze se împînzea într-o lumină în care nu se mai deslușea nimic... Gogu croitorul zăcuse două
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cea albă ce, slobodă, dezvălea pieptul cel ars de soare ce ascundea inimi libere, cioarecii cei strâmți și albi, opincele cu vârful îndoit și legate de picior cu sfoară de lângă neagră, brâul cel verde și chinga cea roșie cu cuțit, amnar și cremene, în fine, căciula de oaie naltă {EminescuOpVII 212} și lasată asupra ochilor pătrunzători, iată tipul ce-l vedeai repetîndu-se, în feliurite variante, în toți acești copii ai munților. Întrebai pe unul din ei de Ioan, el îmi arătă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fuga lor fără ordine. Amețit, turburat, fugeam fără să știu unde, până ce prigonitorii ne pierdură urmele, până ce noi ne crezurăm destul de siguri pentru de-a sta și de-a răsufla. Ajungând într-un vârf de munte, începurăm a scăpăra din amnare, a clădi care-ncotro câte - un foc uriaș, pe lângă care se așezară toți. Toți erau morți de oboseală și cu toate astea trebuie ca cineva să vegheze. Unii își legau ranele - cele mai multe ușoare - alții, cum erau, se întindeau la pământ
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
În odaie cu toată stima... La fel, „pastelul” comportă stilizări conforme noului univers imaginar, printr-o ostentativă transcriere În cod modernist: Drum dinam bandajat excepțional Casele se Îmbrățișează În visul de var Tinctură de iod acest amurg cu rădăcini și amnar, CÎt miresmele se Împart ca afiș electoral. Sau lirica elegiacă - pentru a mai da un singur exemplu -, care găsește noi echivalențe vechii ambianțe romantico-simboliste, Într-un text precum Profil tăiat În lacrimă, unde funcționează iarăși tehnica simultaneistă, sintaxa ușor eliptică
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
din ciclul Terase (al doilea din volum) mai amintesc prin sintaxa eliptică și unele imagini șocant-moderniste de etapa „constructivistă” a poetului („cerul se schimbă ca plăcile de gramofon”, „Încalcă-mi inima ca o frontieră”, „arc voltaic surîsul și În gest amnar”, „devastează-mă ca pe o casă / de economie”, „ce rar album de timbre marea mediterană”), majoritatea versurilor din Plante și animale se Înscriu Într-un regim imaginar mai destins: supraaglomerarea metaforică din cărțile precedente (excepție face doar poemul Floare a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
e, Înainte de orice altceva, aceea de a surprinde momentul „cînd elanul se imprimă În arbore și-n slovă”, cînd „pasul [e] ca un arcuș pe struna potecii Înfiorate” iar „un metal răspunde sub deget ca o coardă”. Tot așa, „din amnarul frunții scapără singurătatea clară”, „Fiecare pas Încearcă rezonanța de marmoră a aerului”, „MÎna ca dintr-un pian, deșteaptă cîntecul - surîsul / Și pasul se regăsește sprinten pe bolovanii zilei”, „o undă atinge antena spiritului În rugină” etc. etc. Iar, În prelungirea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
semn și focul În Înțeles se-arată”, „Îți treci ca un descîntec mîna prin evocare”, „cîntecul e cheia pentru astrala ușă”... În Petre Schlemihl, poemul Însuși devine factorul dinamizant, figurat printr-un echivalent deja cunoscut din alte asocieri. „Așa-i amnar poemul În cremenea din sînge”. Să notăm, În sfîrșit, În volumul Patmos și alte șase poeme, conservarea aceleiași structuri, de pildă În poemul XI: „Orice voce aprinde o stea palidă /.../ Crinii loviți Își răspund din loc În loc”; sau, Într-unul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
invitînd mai degrabă la un joc eliberator de convenții, nu fără o nuanță, voită sau nu, de umor și ironie. Iar cînd, În schița unor peisaje, drumul e un „dinam bandajat excepțional”, „tinctură de iod acest amurg cu rădăcini și amnar”, iar „miresmele se Împart ca afiș electoral”, „orice pasăre [e] un afiș ceresc”, Înțelegem că poeticul Își anexează noi teritorii, avansînd spectaculos În universul comun, al vieții imediate. La urma urmelor, ceea ce tulbură canalele de receptare obișnuite este, În asemenea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
baladele din culegerea lui Arnim și Bretano. În literatura daneză un scriitor preocupat de fantastic este Hans Christian Andersen, autor care împrumută motive din anumite basme nordice cunoscute și inventează altele, alternând melancolia tulburătoare (Lebedele) cu umorul rafinat (Hainele împăratului, Amnarul etc.) Spre deosebire de fantasticul european, în Statele Unite acesta apare cu forme și valențe noi. Demonia existentă în romanele lui Nathaniel Hawthorne este un rezultat artistic mai întâi absorbit pentru a fi apoi negat. Apariția lui Hermann Melville și al lui Edgar
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
marilor lingviști indieni Panini și Bhartrhari (secolul al VII-lea d.Ch.) este continuată în sensul eternei întoarceri la tradiția vedică. Pornind de la fenomenul imperativ Sphota, Bhartrhari scrie în cartea sa "Vakyapadia": "46). În același fel cum lumina există (virtualmente) în amnar și este deci cauza unor alte lumini, tot așa și cuvântul există (virtualmente) în intelectul-gândire și este, deci, cauza diverselor cuvinte de transmis; 123). În felul acesta nu există nici o idee care să poată lua formă fără· cuvânt; orice cunoaștere
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]