601 matches
-
libertate știută de toți și doar strigată de mine. Totul e sugrumat și răsucit de personaje interminabile în măreția pașilor făcuți în fugă, din resturile rămase în urma lor...am cules prefăcătoria vieții cu gust și-am rămas goală. Scăldată în amorțitele lacrimi, am atins pământul, am izbit gura de el, am furat umanul doar pentru o clipă dar m-am retras rostogolită de regrete. Am început să pun întrebări legate de fericire. Răspunsul l-am găsit frânt în noroi. Victorioasă am
CURRICULUM VITAE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366738_a_368067]
-
de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
Dincolo de ziduri se aude Brahms. Îngerii, căutându-și pașii de odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi Iar pleoapele amorțite Refuză somnul nopților încă nefurate. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
de speranță te-așteptam în vis să-mi vii... Nu se vede printre umbre nicio șoaptă-n mugur verde: A rămas uitată-n toamna frunzelor fără păduri. Pe cărări scâncesc sălbatic amintiri și nu se vede Nicio lacrimă în ochiul amorțit și vreau să-mi furi Zorii albi ce ning amarnic peste vise părăsite. Stau în gene vechi coșmaruri când de dor îmi asfințești Alizee-n palma goală-ți mângâie neobosite Un reflux nestins de valuri, când un val în flux
IARNĂ FĂRĂ MIRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351851_a_353180]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > LAPTE OTRĂVIT Autor: Cătălina Nicoleta Munteanu Publicat în: Ediția nr. 790 din 28 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Răceala îmi străbate corpul, brațele amorțite caută sprijin, prin rugăciune se scurge viața. Târăsc picioarele, oase sticloase sub plan înclinat tremură. Maladia mi-a cuprins neputința, a otrăvit laptele (altă culoare și consistență). I-a ascuns goliciunea, nesperanța clocotește piatra colțuroasă din crater. În casa zămislirii
LAPTE OTRĂVIT de CĂTĂLINA NICOLETA MUNTEANU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351996_a_353325]
-
cu sufletul înfrunzit în melancolie. Sfidătoarea sa blândețe, stăruința de a fi în uimirea rafinată a poeziei, nu-i decât un zbucium de sensuri și rosturi, urcuș pe scara lui Iacov cu fuștei ciopliți în suflet pentru a arunca umbrele amorțite ale unui destin. Un destin ce se vrea împlinit prin cuvântul scris. Acest volum de poezie adevărată, înflorit în lirism bolnav de inefabil, are ecoul cuvintelor afurisite de o chatartică dogoare. Ca fiu al paradisiaticelor ținuturi de pe Jiu, se legitimează
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
dar nu pentru ei, ci pentru masele deznădăjduite. Acest mare Poet a reușit foarte bine să acopere rușinoasele ode care trebuiau aduse dictatorului cu niște spectacole excelente dând, totodată, o gură de aer proaspăt culturii noastre și reîncălzind spiritul național amorțit. Cu un așa de înalt nivel patriotic, ca al Cenaclului Flacăra, România nu cred că se va mai întâlni prea curând, dacă nu cumva... niciodată. Ce putea face mai mult Poetul nostru, cu toată carisma și îndrăzneala sa, când poporul
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
mi-e ciudă că nu-l pot lua în fund să mă odihnesc o scurtă prezentare o cafea și-un pahar de vin schimb o vorbă două și mă regăsesc din nou pe aceleași străzi de gheață într-un peisaj amorțit rupt din pereții galeriei doar eu am râmas fierbinte de emoția vinului și bucuria momentului 11 Decembrie 2012 Foto: Mircea Pușcașu Referință Bibliografică: vernisaj / Cezar C. Viziniuck : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 714, Anul II, 14 decembrie 2012. Drepturi
VERNISAJ de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351699_a_353028]
-
din 27 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului drumul Drum de iarnă înghețat sub cer trist, îngândurat și-aruncat sub coviltire fără dor , fără simțire fără chip de lecuire, te afunzi tăcut sub roate în noroaie și păcate. Drum de iarnă amorțit, ger din biciul împletit, ger din suflet neiubit și de nimeni alintat, drum în iarnă înghețat! Unde-i calea ta plecată, unde-i urma ta lăsată? Ce te taie și te-nmoaie de ți-i fața în noroaie? Nu-mi
DRUMUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346539_a_347868]
-
cu greutate culturală derulate, glasul de lie-ciocârlie al tinerei cântărețe ADINA TĂBĂCARU a încântat audiența. Doinele, cântate cu patimă și naturalețe în glas, au fost asemenea foșnetului înaripat al cerului, din care mătăsurile fine ale nopții se coboară peste lumea amorțită. Sclipirile angelice din privirile tinerei interprete ne-au reamintit de flăcările rugului nemuritor al sacralității neamului românesc, plin de talente și mare iubitor de poezie. Poeta Eleonora Stamate, redactor-șef al revistei TECUCIUL LITERAR ȘI ARTISTIC, autoarea faimoasei antologii ȘI
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
Dincolo de ziduri se aude Brahms. Îngerii, căutându-și pașii de odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi Iar pleoapele amorțite Refuză somnul nopților încă nefurate. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când
ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR (A OPTA COLOANĂ) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350996_a_352325]
-
te conving... Azi, Deși timpul, Semnele trecerii și-a încrustat, Ești încă tânără și proaspătă, Ești visătoare și frumoasă, Ești căprioara îmblânzită, Sau nimfă ești, a cărei cântare, Înfioară pădurea și macii, Încărunțiții brazi îi înfioară. Pașii tăi mlădioși Sufletul amorțit mi-l răscolesc. Când noaptea o să coboare, Voi lăsa ușa deschisă Și-am să te - aștept Pe patul așternut cu flori. În așteptare, de dor... Mi te imaginez tăcut Și-mi pare că, De mii de ani nu ne-am
CĂPRIOARA FUGARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345670_a_346999]
-
mi-e ciudă că nu-l pot lua în fund să mă odihnesc o scurtă prezentare o cafea și-un pahar de vin schimb o vorbă două și mă regăsesc din nou pe aceleași străzi de gheață într-un peisaj amorțit rupt din pereții galeriei doar eu am râmas fierbinte de emoția vinului și bucuria momentului 11 Decembrie 2012 ... Citește mai mult Galeria de Artă "Ștefan Luchian" din Botoșani 11 Decembrie 2012n noaptea albămă văd pășind pe străzi troieniteîmi târâi pașii
CEZAR C. VIZINIUCK [Corola-blog/BlogPost/352045_a_353374]
-
vise să mă pot plimba pe cărări de gânduri pavate cu dragoste cu lumina dorului din privirea-ți melancolică desenează-mi zâmbetul pe cerul clipelor de mâine imploră raza jucăușă a lunii să îmi mângâie tristețea închisă între genele sufletului amorțit ce picură lacrimă izbăvirii privirea mea te caută în înalțimile visului în rătăciri de o clipă să simt atingerea infinitului. adoarme-mă în taina anotimpului ferice cu șoaptele tăcutelor ploi ce curg alert prin mine ca într-un labirint de
ÎMBRACĂ-MĂ CU VISE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355346_a_356675]
-
unde erau torturați bravii comuniștii, oameni ca Olga Bancic sau Ilie Pintilie? Lecturile la care avusesem acces îmi furnizau modele! Fără să cunosc și alte suferințe, eram și eu o eroina!? Mă sufocam. Pantalonii mei erau plini de vaselina, mâinile amorțite, iar gândurile... Gândurile plecaseră cu un tânăr dandy din românele lui Cezar Petrescu! Dar ce făcusem eu era un balet mecanic. Oscilam între lumi. Testul se încheiase, abia după aceea o rușine groazncă mă cuprinse... Cum ajunsesem în situația asta
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
până la cămin. Într-o pauză, Giulia își aminti din nou mânioasă: - Edy, de ce te miști atâta!? Și iar ajutam patul să ajungă în ritm de mambo! Edy, exasperat de atâtea îndemnuri își despleti cârlionții din tunica Ilenei, se ridică greoi, amorțit sau amețit din pat, trecu peste noi, se îmbrăcă pe bâjbâite și își luă tălpășița fără comentarii; era foarte târziu sau mai degrabă devreme. Bine că plecase ... aveam acum loc să ne înghesuim! Nu ne-am obosit să tragem yala
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
de moarte ; De ne-am purtat speranțele în gând, Urmașii mai departe să le poarte. Nu se putea așa, la infinit, Să înecăm în suferință dorul Și să privim, cu suflet pustiit, În transă, parcă admirând decorul . Se retrezește timpul amorțit, Priviri avide străbătând prin ceață ; Frumosul vis ce-n taină am nutrit - Lumină de senină dimineață. S-au spus mereu atâtea vorbe mari, Dar noi să nu ne temem de cuvinte ; Azi, Soare, pentru noi ai răsări, Să-nviorezi cu
SE RETREZEŞTE SENINĂ DIMINEAŢA, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355645_a_356974]
-
pământ„ ; suntem ca niște „figurine de ceară într-un „vals„, pe un curcubeu „agățat de lună„ , iar gândul este o „făptură invizibilă„ și , cu puterea lui, „contemplăm în vremea uitării / ora veșniciei / ce ne-aduce mântuirea...„ Contemplarea visului unor „suflete amorțite„ în „zbucium instinctiv„ naște adamantin diversitate și complexitate a naturii umane în „lumini de curcubeu„. Albastru-Infinit Trăirea emoțională este superioară în suprasensibil, dincolo de cunoașterea rațională, de aceea gândurile „sunt îmbrațișate„ , și nu descifrate sau obiectivate, iar accederea la Marele Tot
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
de lacrimi trimise spre cer, ofrandă și dorință. Lumânări la ferestre mulțumeau nopții, lângă colaci cu iz de smerenie și spațiu sacru. Umbre ale privirilor deznădăjduite se ridicau deasupra bisericii închise, ca într-un dans al iertării. Încolțit de tulburare, amorțit, încătușat de teama necunoscutului împingeam bicicleta spre marginea orașului, hrănit cu suspin și rugăciune. Doar eu sunt pe alei, printre clădiri căutând răspunsuri dincolo de zidurile condamnate la tăcere. Întorcându-mi privirea am început să tremur zâmbind. Plouă. Lumânările s-au
CA ÎNTR-UN DANS AL IERTĂRII (A ŞASEA COLOANĂ) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369935_a_371264]
-
profund accent social, moral, etic, autorul penalizând tot ceea ce este (a)normal și, implicit, decadența ori neverosimilul zilelor noastre. Idealist fiind, poetul crede, cu toată convingerea, că va reuși să schimbe ceva sau măcar va contribui la redeșteptarea simțurilor deja amorțite ale compatriotului său contemporan, întru unitatea luptei pentru propășire. Cu un astfel de scop nobil, pe care autorul nu concepe să nu și-l concretizeze, aparatul ”constructiv” utilizat creează o percepție (cvasi)unitar-echilibrată, menită să deservească arhitectura lirică. Ștefan Marinescu-Rătești
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
în: Ediția nr. 2045 din 06 august 2016 Toate Articolele Autorului Rădăcini peste timpuri Autor: Claudia Bota Prin vene sădite din timpuri sacre, Rădăcinile-mi cresc și-mi aduc putere, Prin destin, lacrimile s-au topit, din durere. Cerul pare amorțit în atâta cădere, Și totuși nu există moarte, fără plăcere. Rădăcini atârnate de temple, Despletesc sufletele noastre, de moarte, E atâta lumină și atâtea destine, Călătorind prin tărâmuri încercate, A lumilor luminate. Tată, vino acum de rupe lanțurile toate, Pomul
RĂDĂCINI PESTE TIMPURI de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370523_a_371852]
-
MUCEGAI PE O PREFAȚĂ... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ați orbit și nu vă pasă, nici cerneala pe hârtie, soarta noastră ne apasă, testamentul o va scrie... Slove false și-amorțite, să-și salveze camaradul, ard ca bețe de chibrite, să le lumineze iadul... Praf de sticlă se așterne, pe ochii nostri, doar pustii, scrum de durere-n caverne, pe sorți trădate zi de zi. Nădejdea noastră-i azilul, cer, refugiu
MUCEGAI PE O PREFAȚĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369295_a_370624]
-
i se întoarse încet. Avea gura larg deschisă. Din colțul buzelor i se prelingea un fir de sânge gros, întunecat. Ochii sticloși îi înțepeniseră pentru totdeauna iar fruntea strivită părea să-și fi adunat o adâncă și tristă mirare. Copilul amorțit începu mai întâi să scâncească, apoi să izbucnească în hohote prelungi de plâns întretăiat de vorbe fără sens. - Am vrut să te miști. Iartă-mă. Am vrut să te joci cu mine. Am vrut să fii ca mine! Soarele frigea
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CHIP ANGELIC/ REVELION/ ORAȘUL AMORȚIT Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Chip angelic Negru pictează albastru sub arcada sprâncenelor, genele se arcuiesc pe spate, luminițe argintii dansează pe retină croind piruete în patinaj artistic, crema
ORAȘUL AMORȚIT de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362763_a_364092]
-
antibiotic dar geme și plânge iar soarele este prins în cerc de nori. Viforul strânge în corset luni trase prin anotimp, țurțurii mușcă din brazi în cercuri care desenează sănii albastre dansând cu girofarul aprins la trecerea dintre ani... Orașul amorțit Viforul emană ace de gheață, este hipnotizat îmbrăcat în haină albă. Dinți de ferestrău în țurțuri stau la streașina blocurilor, geamurile sunt decorate în steluțe albe-argintii. Zâna Iarnă citește în vis povești pentru copii în noapte. Referință Bibliografică: Chip angelic
ORAȘUL AMORȚIT de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362763_a_364092]