KorAP: Find »[drukola/base=anaforic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...14 >

332 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

un grup nominal fără inversiune, care are deasupra sa o proiecție funcțională adverbială GEvaluare. Relațiile anaforice pe care le stabilesc sintagmele pseudopartitive sunt folosite uneori drept argument pentru a arăta că N2 este centrul sintagmei. Conform lui Milner (1978), relațiile anaforice pe care le pot stabili sintagmele pseudopartitive în enunț arată că N2 reprezintă sursa referențială a sintagmei pseudopartitive. Milner arată că substitutele anaforice reiau substantivul din poziția N2, nu pe cel cuantificator (N1): (100) a. Am cumpărat un kilogram de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
folosite uneori drept argument pentru a arăta că N2 este centrul sintagmei. Conform lui Milner (1978), relațiile anaforice pe care le pot stabili sintagmele pseudopartitive în enunț arată că N2 reprezintă sursa referențială a sintagmei pseudopartitive. Milner arată că substitutele anaforice reiau substantivul din poziția N2, nu pe cel cuantificator (N1): (100) a. Am cumpărat un kilogram de mere. Ele erau stricate. b. Am cumpărat un kilogram de mere. *El era stricat. (cf. Nedelcu, 2007: 188) Această observație a fost folosită

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
mere. Ele erau stricate. b. Am cumpărat un kilogram de mere. *El era stricat. (cf. Nedelcu, 2007: 188) Această observație a fost folosită drept argument în favoarea interpretării drept centru a substantivului N2. Însă nu se poate face generalizarea că substitutele anaforice reiau întotdeauna termenul din poziția N2. Se poate relua prin pronume termenul N1, dacă predicatul se aplică lui N1. Acest lucru este posibil pentru că N1 este și termen lexical, și termen funcțional: (101) Am cumpărat un kilogram de mere. Acesta

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
doar un kilogram de mere, dar fiind foarte obosită, acesta mi s-a părut greu. b. Am cumpărat doar un kilogram de mere, dar fiind foarte obosită, acestea mi s-au părut grele. Pe lângă tipul de predicat, posibilitățile de reluare anaforică sunt determinate și de tipul de sintagmă pseudopartitivă. De pildă, pentru două sticle de vin, este mult mai natural enunțul în care e reluat anaforic substantivul N1: (103) Am cumpărat două sticle de vin. Acestea au costat 100 de lei

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
foarte obosită, acestea mi s-au părut grele. Pe lângă tipul de predicat, posibilitățile de reluare anaforică sunt determinate și de tipul de sintagmă pseudopartitivă. De pildă, pentru două sticle de vin, este mult mai natural enunțul în care e reluat anaforic substantivul N1: (103) Am cumpărat două sticle de vin. Acestea au costat 100 de lei. Acesta a costat 100 de lei. Prin urmare, posibilitățile de acord ale verbului-predicat și ale substitutelor anaforice trebuie corelate cu tipul de predicat și cu

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
mult mai natural enunțul în care e reluat anaforic substantivul N1: (103) Am cumpărat două sticle de vin. Acestea au costat 100 de lei. Acesta a costat 100 de lei. Prin urmare, posibilitățile de acord ale verbului-predicat și ale substitutelor anaforice trebuie corelate cu tipul de predicat și cu tipul de sintagmă pseudopartitivă. Pe scurt, acordul cu N1 sau cu N2 este explicat de obicei prin oscilația între valoarea lexicală și valoarea funcțională a lui N1. N1 are rolul de a

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
2005). Din acest motiv, vom folosi termenul de sintagmă, care este mai neutru în raport cu o anumită concepție despre statutul sintactic sau structura unei secvențe coordonate. Există o anumită ierarhie sintactică în interiorul sintagmei coordonate, între conjuncți, evidențiată de relațiile de legare anaforică (engl. binding): (4) a. Ion și nevastă-sa a'. *nevastă-sai și Ioni b. fatai și părinții eii b'. *părinții eii și fatai Acestă ierarhie este pusă în evidență și de sintagmele coordonate cu repetarea conjuncției, cu citiri "grupate" (cf. Zamparelli

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cu ultimul conjunct în ordinea SVO nu este permis, după cum nu este tolerat nici în română (cu excepția situațiilor menționate mai sus)92. În araba marocană și libaneză, acordul la singular cu cel mai apropiat conjunct este opțional, incompatibil cu legarea anaforică și limitat la predicatele non-colective (Badecker, 2007, Aoun et al., 1994). Aceste caracteristici le are acest tip de acord și în română. Vom face mai întâi o delimitare a fenomenului în română, apoi o trecere în revistă a analizelor propuse

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
posibil doar dacă a fost vorba despre muncitor și contabilă în fragmentul de enunț anterior, iar substantivele respective nu numai că au fost lexicalizate anterior, dar au fost puse în relație, formând un set (26a). Astfel, structura coordonată poate funcționa anaforic: (26) a. Un muncitor și o contabilă au luat liftul încercând să scape de incendiul izbucnit la etajul doi. b. Muncitor și contabilă au rămas blocați în lift. Sub acest aspect, structura coordonată muncitor și contabilă (care nu se bazează

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
fel ca la posesiv, trăsătura de persoană a lui însuși este inerentă, referențială. În GALR (I: 220), se arată că "rolul acordului [formelor de întărire] nu este însă de marcare a coeziunii în cadrul grupului sintactic, ci de marcare a relației anaforice dintre forma de întărire și antecedent/subsecvent, contribuind la identificarea semantico-referențială a celor două entități coreferențiale". Prin urmare, acordul acestor forme este de tip pronominal, nu adjectival. 3.9. Coordonarea copulativă prin alte elemente decât și 3.9.1. Nici

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
antecedent: (267) a. Am cumpărat perdele, dar nu albe. - ... dar nu am cumpărat perdele albe. b. Am cumpărat perdea, dar nu albă. (268) a. ?? Am cumpărat perdele, dar nu albă. b. *Am cumpărat tricouri pentru Andrei, dar nu galben. Recuperarea anaforică a substantivului lipsă, pentru realizarea acordului cu adjectivul, presupune ca substantivul și adjectivul să aibă aceleași trăsături morfosintactice ca antecedentul. Exemplele din (268) arată că nu putem avea o reluare anaforică la alt număr. Adjectivul are nevoie să își verifice

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Am cumpărat tricouri pentru Andrei, dar nu galben. Recuperarea anaforică a substantivului lipsă, pentru realizarea acordului cu adjectivul, presupune ca substantivul și adjectivul să aibă aceleași trăsături morfosintactice ca antecedentul. Exemplele din (268) arată că nu putem avea o reluare anaforică la alt număr. Adjectivul are nevoie să își verifice trăsăturile cu cele ale unui element lexicalizat în text, chiar dacă nu se află în imediata apropiere a acestuia (cf. Am cumpărat perdea, dar nu albă). Această relație între acord și elipsă

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corbett, 1991). De exemplu, în engleză și în scandinavă doar pronumele personal are gen (trei valori în engleză: masculin, feminin, neutru; două în limbile scandinave: feminin și masculin). În limba română, pronumele neutre nu au forme speciale, nici pentru neutrul anaforic (sau deictic), nici pentru cel "natural". Pronumele neutre anaforice sunt cele care reiau anaforic un substantiv de genul neutru. Ele pot fi folosite și în contexte deictice, raportate la un referent denumit de un substantiv neutru. Aceste forme pronominale sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
doar pronumele personal are gen (trei valori în engleză: masculin, feminin, neutru; două în limbile scandinave: feminin și masculin). În limba română, pronumele neutre nu au forme speciale, nici pentru neutrul anaforic (sau deictic), nici pentru cel "natural". Pronumele neutre anaforice sunt cele care reiau anaforic un substantiv de genul neutru. Ele pot fi folosite și în contexte deictice, raportate la un referent denumit de un substantiv neutru. Aceste forme pronominale sunt omonime cu formele masculine la singular și cu cele

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
trei valori în engleză: masculin, feminin, neutru; două în limbile scandinave: feminin și masculin). În limba română, pronumele neutre nu au forme speciale, nici pentru neutrul anaforic (sau deictic), nici pentru cel "natural". Pronumele neutre anaforice sunt cele care reiau anaforic un substantiv de genul neutru. Ele pot fi folosite și în contexte deictice, raportate la un referent denumit de un substantiv neutru. Aceste forme pronominale sunt omonime cu formele masculine la singular și cu cele feminine la plural. Unii lingviști

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
crezi asta [...]" Având în vedere datele de mai sus, pronumele neutre românești ridică două întrebări: (i) Dacă româna are trei genuri, de ce pronumele neutre nu au forme speciale măcar pentru neutrul anominal, așa cum au alte limbi? (ii) De ce pronumele neutre anaforice folosesc forme de feminin singular în contextele anominale, dar forme de masculin singular în contextele anaforice, cu antecedent nominal? (ii) Ipoteza nespecificării Problema omonimiilor generalizate poate fi rezolvată prin analizarea substantivelor neutre ca lipsite de gen, așa cum a propus Farkas

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Dacă româna are trei genuri, de ce pronumele neutre nu au forme speciale măcar pentru neutrul anominal, așa cum au alte limbi? (ii) De ce pronumele neutre anaforice folosesc forme de feminin singular în contextele anominale, dar forme de masculin singular în contextele anaforice, cu antecedent nominal? (ii) Ipoteza nespecificării Problema omonimiilor generalizate poate fi rezolvată prin analizarea substantivelor neutre ca lipsite de gen, așa cum a propus Farkas (1990). Am avea în vocabular substantive cu trăsăturile [f +f +sg], [f +sg], [f -f +pl

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
să se acorde cu subiectul: (7) Să pleci mai devreme e bine.. (8) A greși e omenesc. Adoptarea acestei ipoteze ar rezolva și problema lipsei unor forme speciale pentru neutru. Rămâne însă o problemă, în domeniul pronominal, unde pronumele neutre anaforice și cele anominale au forme diferite (masculin vs. feminin). Dacă substantivele neutre sunt lipsite de gen, și pronumele coreferențiale cu ele sunt lipsite de gen, ceea ce se traduce prin utilizarea formei de masculin. În același timp, pronumele neutre anominale sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
trăsătura de clasă nominală (acest lucru este posibil deoarece ambii conjuncți se încadrează în aceeași clasă nominală), fie se folosește o formă nespecificată. Ipoteza nespecificării se confruntă cu problema pronumelor neutre anominale, care nu au aceeași formă ca pronumele neutre anaforice. 4. Diferența dintre pronumele neutre anominale și cele anaforice Pronumele anominale sunt, de obicei, lipsite de gen în limbile care au distincția masculin - feminin (cf. Giurgea 2008, 2009). Acest lucru este vizibil în română prin acordul la masculin al pronumelor

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ambii conjuncți se încadrează în aceeași clasă nominală), fie se folosește o formă nespecificată. Ipoteza nespecificării se confruntă cu problema pronumelor neutre anominale, care nu au aceeași formă ca pronumele neutre anaforice. 4. Diferența dintre pronumele neutre anominale și cele anaforice Pronumele anominale sunt, de obicei, lipsite de gen în limbile care au distincția masculin - feminin (cf. Giurgea 2008, 2009). Acest lucru este vizibil în română prin acordul la masculin al pronumelor neutre anominale, care au formă de feminin (Asta e

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
2008, 2009). Acest lucru este vizibil în română prin acordul la masculin al pronumelor neutre anominale, care au formă de feminin (Asta e interesant) sau prin utilizarea adverbului în locul adjectivului (Asta e bine). Dar conform analizei nespecificării, și pronumele neutre anaforice sunt lipsite de gen. Cum se explică atunci diferența formală dintre aceste două tipuri de pronume? Primele au formă de feminin, celelalte au formă de masculin, la singular. Această diferență o întâlnim și la clitice: (23) a. Am luat-o

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
au formă de feminin, celelalte au formă de masculin, la singular. Această diferență o întâlnim și la clitice: (23) a. Am luat-o la sănătoasa. (clitic anominal, cu rol expletiv) b. Stiloul e în sertar. L-am cumpărat ieri. (clitic anaforic) O explicație ar fi să analizăm pronumele cu antecedent nominal ca având un nume vid sau încorporat, așa cum au propus mai mulți autori: Postal (1969), Elbourne (2001), (2005), Panagiotidis (2002) ș.a. (cf. Giurgeaa 2008). De vreme ce pronumele anominale nu au un

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
autori: Postal (1969), Elbourne (2001), (2005), Panagiotidis (2002) ș.a. (cf. Giurgeaa 2008). De vreme ce pronumele anominale nu au un conținut nominal, ele sunt lipsite de un astfel de nume vid: (24) a. [ D [(Num) N]] (cu N vid sau încorporat) - neutrul anaforic, cu antecedent nominal b. [D] - neutrul anominal Se poate avansa și ipoteza că pronumele neutre anominale sunt lipsite nu doar de gen, ci și de număr, așa cum a propus Picallo (2002) pentru pronumele neutre din spaniolă. Absența numărului este legată

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acum. - set închis, citire individuală b'. Pe jucătorii ca Hagi nu îi mai întâlnim acum. Prin urmare, DC în general este asociată cu specificitatea complementului direct. Și în situațiile în care cliticul nu se folosește pentru dublare, ci pentru reluare anaforică, el se asociază cu specificitatea. Dacă nominalul anterior este -specific, nu se folosește cliticul de reluare anaforică. Nominalele nearticulate de mai jos au lectura -specific, având valoarea semantică "proprietate", nu "individ". (5) a. Ai luat pâinea? Am luat-o. / *Am

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
DC în general este asociată cu specificitatea complementului direct. Și în situațiile în care cliticul nu se folosește pentru dublare, ci pentru reluare anaforică, el se asociază cu specificitatea. Dacă nominalul anterior este -specific, nu se folosește cliticul de reluare anaforică. Nominalele nearticulate de mai jos au lectura -specific, având valoarea semantică "proprietate", nu "individ". (5) a. Ai luat pâinea? Am luat-o. / *Am luat. b. Ai luat florile? Le-am luat. / *Am luat. (6) a. Ai luat pâine? Am luat

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]