557 matches
-
s-z, șuierătoarele s-j, africatele c-g-t) sînt supuse mai usor fenomenului de destructurare. În funcție de cauzele ce stau la baza tulburărilor de pronunție dislaliile se împart în organice și funcționale. Dislaliile organice sînt provocate de anumite deficiențe anatomo-fiziologice la nivelul analizatorului auditiv sau al aparatului articulator. Printre deficiențele anatomice incriminate mai des în dislalie se numără prognatismul și progenia, amplasarea deficitară a dinților, frenul lingual prea scurt, despicăturile maxilovalo-palatine (așa-numitele “gură de lup” și “buza de iepure”). Există și deteriorări
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
Nevăzătorii pot percepe forma, mărimea, materialitatea sau raporturile spațiale dintre obiecte, dar nu pot apela la informațiile furnizate de simțul văzului. Compensează informațiile oferite de vedere prin dezvoltarea și antrenarea celorlalte simțuri pe parcursul întregii vieți. În explorarea spațiului interior principalul analizator va fi cel tactil kinestezic, urmat de cel auditiv, olfactiv și gustativ. În mediul exterior principalul analizator folosit pentru orientare va fi cel auditiv, apoi tactil, olfactiv și gustativ. Arhitectul de interior poate dizabilita prin spațiul creat, printr-o alegere
Amenajarea locuinţei pentru persoane adulte nevăzătoare () [Corola-website/Science/295811_a_297140]
-
furnizate de simțul văzului. Compensează informațiile oferite de vedere prin dezvoltarea și antrenarea celorlalte simțuri pe parcursul întregii vieți. În explorarea spațiului interior principalul analizator va fi cel tactil kinestezic, urmat de cel auditiv, olfactiv și gustativ. În mediul exterior principalul analizator folosit pentru orientare va fi cel auditiv, apoi tactil, olfactiv și gustativ. Arhitectul de interior poate dizabilita prin spațiul creat, printr-o alegere neinspirată a mobilierului și a finisajelor interioare. Accesarea spațiului și prin simțul tactil, auditiv, olfactiv sau gustativ
Amenajarea locuinţei pentru persoane adulte nevăzătoare () [Corola-website/Science/295811_a_297140]
-
2005: Bitdefender lansează cea de-a 9-a generație de produse. Bitdefender Internet Security devine una dintre cele mai complexe solutii de pe piață, care include module antivirus, antispyware, antispam, firewall, anti-dialer și de control parental. Mai 2006: Bitdefender introduce B-HAVE (analizator comportamental euristic în medii virtuale), tehnologie proprietară de detecție euristică. Iunie 2006: Noile tehnologii euristice NeuNet sunt integrate în soluțiile Bitdefender. August 2006: Bitdefender lansează a 10-a generație de produse, care are la bază noi tehnologii: B-HAVE - Behavioral Heuristic
BitDefender () [Corola-website/Science/313137_a_314466]
-
dispensat de toate activitățile ce nu aveau legătură cu domeniul telecomunicațiilor. Bazele companiei moderne Nokia au fost stabilite odată cu înființarea secțiunii de produse electronice a diviziei de cabluri în 1960 și fabricarea primului dispozitiv electronic producție proprie în 1962: un analizator de semnal pentru centrale de energie nucleară. În urma fuziunii din 1967 această secțiune a devenit o divizie separată care a început să producă echipamente pentru telecomunicații. În anii 1970, Nokia s-a implicat și mai mult în industria telecomunicațiilor dezvoltând
Nokia () [Corola-website/Science/297750_a_299079]
-
Percepția este o identificare și organizare în conștiința omului a faptelor, obiectelor și fenomenelor din realitatea obiectivă care acționează direct asupra organelor de simț ca informații senzoriale. În context organele de simț sunt categorisite ca analizatori. Comparativ cu senzația, percepția constituie un nivel superior de prelucrare și integrare a informației despre lumea externă și despre propriul nostru "eu". Superioritatea percepției constă în realizarea unei imagini sintetice, unitare, în care obiectele și fenomenele care acționează direct asupra
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
cu senzația, percepția constituie un nivel superior de prelucrare și integrare a informației despre lumea externă și despre propriul nostru "eu". Superioritatea percepției constă în realizarea unei imagini sintetice, unitare, în care obiectele și fenomenele care acționează direct asupra organelor analizatoare sunt reflectate ca totalități integrale, în individualitatea lor specifică. Din punct de vedere neurofiziologic, la baza formării unei imagini perceptive stă activitatea zonelor asociativ-integrative ale analizatorilor și interacțiunea dintre diverșii analizatori. În funcție de specificul mecanismului care le realizează, se pot distinge
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
care obiectele și fenomenele care acționează direct asupra organelor analizatoare sunt reflectate ca totalități integrale, în individualitatea lor specifică. Din punct de vedere neurofiziologic, la baza formării unei imagini perceptive stă activitatea zonelor asociativ-integrative ale analizatorilor și interacțiunea dintre diverșii analizatori. În funcție de specificul mecanismului care le realizează, se pot distinge astfel imagini perceptive monomodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de către un singur analizator) și imagini perceptive plurimodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de mai mulți analizatori). Perceperea unuia și aceluiași obiect
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
vedere neurofiziologic, la baza formării unei imagini perceptive stă activitatea zonelor asociativ-integrative ale analizatorilor și interacțiunea dintre diverșii analizatori. În funcție de specificul mecanismului care le realizează, se pot distinge astfel imagini perceptive monomodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de către un singur analizator) și imagini perceptive plurimodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de mai mulți analizatori). Perceperea unuia și aceluiași obiect prin mai mulți analizatori (organe de simț) este, evident, mai eficientă decât perceperea doar printr-un singur analizator. Datorită specializării funcționale relativ
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
analizatorilor și interacțiunea dintre diverșii analizatori. În funcție de specificul mecanismului care le realizează, se pot distinge astfel imagini perceptive monomodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de către un singur analizator) și imagini perceptive plurimodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de mai mulți analizatori). Perceperea unuia și aceluiași obiect prin mai mulți analizatori (organe de simț) este, evident, mai eficientă decât perceperea doar printr-un singur analizator. Datorită specializării funcționale relativ înguste, fiecare analizator nu poate să reflecte realitatea decât fragmentar, unilateral. Orice obiect
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
care le realizează, se pot distinge astfel imagini perceptive monomodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de către un singur analizator) și imagini perceptive plurimodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de mai mulți analizatori). Perceperea unuia și aceluiași obiect prin mai mulți analizatori (organe de simț) este, evident, mai eficientă decât perceperea doar printr-un singur analizator. Datorită specializării funcționale relativ înguste, fiecare analizator nu poate să reflecte realitatea decât fragmentar, unilateral. Orice obiect concret, oricât ar părea de simplu, posedă o multitudine
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
prelucrată de către un singur analizator) și imagini perceptive plurimodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de mai mulți analizatori). Perceperea unuia și aceluiași obiect prin mai mulți analizatori (organe de simț) este, evident, mai eficientă decât perceperea doar printr-un singur analizator. Datorită specializării funcționale relativ înguste, fiecare analizator nu poate să reflecte realitatea decât fragmentar, unilateral. Orice obiect concret, oricât ar părea de simplu, posedă o multitudine de aspecte, însușiri și relații, care nu pot fi surprinse toate de către un singur
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
perceptive plurimodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de mai mulți analizatori). Perceperea unuia și aceluiași obiect prin mai mulți analizatori (organe de simț) este, evident, mai eficientă decât perceperea doar printr-un singur analizator. Datorită specializării funcționale relativ înguste, fiecare analizator nu poate să reflecte realitatea decât fragmentar, unilateral. Orice obiect concret, oricât ar părea de simplu, posedă o multitudine de aspecte, însușiri și relații, care nu pot fi surprinse toate de către un singur analizator. Diversificarea analizatorilor a fost impusă, în
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
Datorită specializării funcționale relativ înguste, fiecare analizator nu poate să reflecte realitatea decât fragmentar, unilateral. Orice obiect concret, oricât ar părea de simplu, posedă o multitudine de aspecte, însușiri și relații, care nu pot fi surprinse toate de către un singur analizator. Diversificarea analizatorilor a fost impusă, în cursul evoluției, de necesitatea cuprinderii unei game mai întinse de însușiri și laturi ale realității obiective, pentru o mai bună adaptare la influențele ei. Dar tocmai pentru ca valoarea adaptativă a percepției să devină mai
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
de probare-măsurare, de descompunere etc. Grație acestor acțiuni, imaginea perceptivă dobândește adecvarea și precizia necesare în reglarea optimă a comportamentului și activității. În condițiile percepției cotidiene, avem impresia ca percepția se realizează automat și instantaneu, de îndată ce stimulul acționează asupra unui analizator (organ de simț) sau a altuia. În realitate, procesul perceptiv este unul de desfășurare fazică, având următoarele faze: orientarea, detecția, discriminarea, identificarea și interpretarea. Percepția este guvernată de o serie de legi generale, aplicabile tuturor modalităților senzoriale și tuturor situațiilor
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
și pe cele de detaliu. Percepția realizează o reflectare activă, relaționată cu contextul. Din punct de vedere al completitudinii reflectării, putem vorbi despre o reflectare monomodală sau plurimodală. Prin reflectare monomodală ne referim la percepții raportate strict la un anumit analizator (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ etc.) Prin reflectare plurimodală ne referim la percepții raportate la mai mulți analizatori și care permit identificarea unor însușiri complexe cum ar fi: forma, mărimea, greutatea, volumul, timpul sau mișcarea. În concluzie, conținutul informațional al percepției
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
al completitudinii reflectării, putem vorbi despre o reflectare monomodală sau plurimodală. Prin reflectare monomodală ne referim la percepții raportate strict la un anumit analizator (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ etc.) Prin reflectare plurimodală ne referim la percepții raportate la mai mulți analizatori și care permit identificarea unor însușiri complexe cum ar fi: forma, mărimea, greutatea, volumul, timpul sau mișcarea. În concluzie, conținutul informațional al percepției este bogat, complex și obiectual. Ca și senzațiile, percepția are o funcție informațională, dar este mai complexă
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
În cazul imaginii perceptive primează valoarea ei cognitivă și mai puțin aspecte cum ar fi intensitatea sau tonalitatea afectivă. În concluzie, se poate spune că percepția este procesul psihic de integrare a informațiilor senzoriale într-o imagine cu sens. După analizator: După forma existenței materiei: Analizator "Percepția asupra corpului"'
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
valoarea ei cognitivă și mai puțin aspecte cum ar fi intensitatea sau tonalitatea afectivă. În concluzie, se poate spune că percepția este procesul psihic de integrare a informațiilor senzoriale într-o imagine cu sens. După analizator: După forma existenței materiei: Analizator "Percepția asupra corpului"'
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
independent de prezența și acțiunea directă a obiectelor externe. Sursa ei o constituie, firește, informațiile furnizate de senzații și percepții, iar baza ei obiectivă este capacitatea mnezică a creierului. Imaginea obiectului perceput nu dispare imediat după încetarea acțiunii lui asupra analizatorului dat. Ea continuă încă să persiste un anumit interval de timp, pe baza fenomenului de postefect. Apoi, părăsește scena conștiinței, trecând în stare latentă și întipărindu-se în mecanismele memorative. Acolo, informația extrasă și reținută va fi supusă unor operații
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
reprezentarea pregătește cel de-al doilea salt al activității de cunoaștere, saltul din imperiul imagisticului în cel al constructivității conceptuale, pe care îl va realiza gândirea. Reprezentările ca produse finale ale procesului de reprezentare există într-o mare diversitate. După analizatorul dominant în furnizarea informațiilor, delimităm reprezentări vizuale, auditive și chinestezice. După gradul de generalitate, reprezentările pot fi generale sau individuale. În fine, după natura operațiilor care stau la baza elaborării lor, delimităm reprezentările reproductive și reprezentările anticipative. Reprezentarea reflectă însușiri
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
dioxidului de carbon izolat se ionizează moleculele de gaz , sunt adunate într- o rază ionică , accelerate într- un câmp electric , deviate și desfăcute într- un câmp magnetic și apoi sunt înregistrate cantitativ . Acești cinci pași au loc în așa- numitul analizator al spectometrului de masă , care poate fi împărțit în domeniile sursă , țeavă și colector . Ionizarea , colectarea într- un fascicul de raze și accelerarea au loc în sursă , devierea magnetică are loc în țeavă , iar în colector sunt numărate componentele izotopilor
Ro_431 () [Corola-website/Science/291190_a_292519]
-
în domeniile sursă , țeavă și colector . Ionizarea , colectarea într- un fascicul de raze și accelerarea au loc în sursă , devierea magnetică are loc în țeavă , iar în colector sunt numărate componentele izotopilor . • Introducerea probei Pentru introducerea dioxidului de carbon în analizator sunt disponibile mai multe sisteme . Pentru analiza probelor de aer expirat este esențială egalizarea individuală a dioxidului de carbon din probele de aer expirat cu un gaz standard- de referință- dioxid de carbon . Această egalizare asigură exactitatea sistemului , deoarece calcularea
Ro_431 () [Corola-website/Science/291190_a_292519]
-
dozare a gazului . Conținutul de apă din testul de respirație este menținut constant printr- un uscător cu gaz de măsurare- Nafion . Aerul fără CO2 ( gaz zero ) necesar pentru calibrare și măsurare este produs printr- un absorber de CO2 integrat în analizator . Pentru analiza dioxidului de carbon din gazul respirației este transmisă raza de infraroșu produsă cu ajutorul emițătorului cu bandă lată , sub forma unui fascicul de raze cu ajutorul roții de obturare alternativ prin camera de măsurare respectiv de comparare a cuvei de
Ro_431 () [Corola-website/Science/291190_a_292519]
-
dioxidului de carbon izolat se ionizează moleculele de gaz , sunt adunate într- o rază ionică , accelerate într- un câmp electric , deviate și desfăcute într- un câmp magnetic și apoi sunt înregistrate cantitativ . Acești cinci pași au loc în așa- numitul analizator al spectometrului de masă , care poate fi împărțit în domeniile sursă , țeavă și colector . Ionizarea , colectarea într- un fascicul de raze și accelerarea au loc în sursă , devierea magnetică are loc în țeavă , iar în colector sunt numărate componentele izotopilor
Ro_431 () [Corola-website/Science/291190_a_292519]