244 matches
-
și a. cerebeloasă postero-inferioară; 3. a. temporală superficială și a. cerebrală posterioară; 4. a. temporală superficială și a. cerebeloasă superioară; 5. grefă din vena safenă sau radială. Criterii pentru alegerea tipului de grefă [6]: - diametrul vasului la care se face anastomoza; - tipul de grefă disponibil; - fluxului cerebral care trebuie restabilit - valoarea acestuia la nivelul anastomozei ATSACM este de 20-60 ml/min, 40-70 ml/min în cazul utilizării grefei din vena radială și 70- 140 ml/min în cazul venei safene. Anastomoza
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
anastomoza; - tipul de grefă disponibil; - fluxului cerebral care trebuie restabilit - valoarea acestuia la nivelul anastomozei ATSACM este de 20-60 ml/min, 40-70 ml/min în cazul utilizării grefei din vena radială și 70- 140 ml/min în cazul venei safene. Anastomoza ATS-ACM cea mai frecvent utilizată prezintă următoarele avantaje׃ - este ușor accesibilă, fiind ideală pentru teritoriul circulației anterioare; - este un grefon pediculat astfel necesitând doar o singură anastomoză; - fluxul de la nivelul anastomozei este mai mare decât la nivelul ATS native (5-15
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nivelul arterelor iliace externe - păstrând fluxul prin arterele iliace interne, dacă se dorește evitarea sacrificării unor artere aberante ca origine sau a arterei mezenterice inferioare. Anastomoza distală se efectuează de obicei la nivelul arterei femurale comune: expunerea este adecvată și anastomoza mai facil de executat (comparativ cu anastomozele de la nivelul arterelor iliace). O importanță deosebită trebuie acordată asigurării unui flux corespunzător prin artera femurala profundă, în special în cazul asocierii unor leziuni stenozante sau ocluzive la nivelul arterei femurale superficiale. Din
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
anatomice și hemodinamice vasculare locale inadecvate sau de necesitatea scăderii riscului chirurgical): by-pass axilo-uni- sau bilateral, femuro-femural. Indicațiile by-pass-ului femuro-femural sunt reprezentate în special de leziuni la nivelul arterelor iliace (evaluare minuțioasă a arterei iliace sau femurale unde se efectuează anastomoza proximală, statusul vaselor de „run-off” - în special artera femurală superficială, faptul că intervenția se efecuează pentru leziuni pe artere native sau pe artere deja by-pass-ate). Această intervenție este indicată pentru creșterea fluxului în artera femurală profundă, când artera femurală superficială
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
se poate efectua uneori cu bifurcația arterei hepatice proprii în hepatica stângă și dreaptă. În cazul unei artere accesorii drepte a donatorului, de obicei reconstrucția se face conectând trunchiul celiac la artera mezenterică, pentru crearea unui singur vas arterial de anastomozat cu vasele primitorului. În cazul unui aport arterial insuficient din vasele primitorului soluția optimă este crearea unui by-pass cu aorta („jump graft”) infrarenală, sau supraceliacă, utilizând arterele iliace ale donatorului. Tromboza portală necesită trombectomie intraoperatorie sau, dacă este prea extinsă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
posterior: sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Din nervii pectoral medial anastomozat cu pectoral lateral. Acțiunea: 1. când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția brațului, mai ales când acesta este la orizontală; 2. participă la proiecția anterioară a umărului; 3. realizează rotația internă a brațului 4. când ia punct
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de perfuzie sunt : - canulă, fluturaș, ace de diferite dimensiuni; - sistemul de reglare a dozelor : clemă sau prestub; - piese intermediare (cateter cu mai multe căi); robinete și sisteme de injectare suplimentare. Locul: - venele de la plica cotului, unde vena mediană bazilică se anastomozează cu vena mediană cefalică și formează M-ul venos ; - venele de pe suprafața dorsală a mâinii, la vârstnici sunt vizibile ; - venele antebrațului ; - la copii se folosesc venele epicraniene sau ale scalpului la nou-născuți și sugari; vena jugulară la copii mici, dacă
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
de arteră pulmonară; rezecție angio-anastomoză - rezecție circumferențială de arteră pulmonară. Există două complicații majore care pot apare: stenoza bronșică și fistula bronho-vasculară. Apariția lor poate fi prevenită dacă sunt respectate principiile enunțate de Grillo [34]: disecție precisă, păstrarea aportului sangvin, anastomoză meticuloasă, eliminarea tensiunilor din anastomoză, protejarea anastomozei (plastie), interpoziția de țesut viabil între structurile bronșice și vasculare. Lobectomia transpozițională. Această variantă operatorie se referă la reimplantarea venei pulmonare inferioare drepte la bontul venei pulmonare superioare drepte după bilobectomie superioară cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
superficial și sistemul profund (fig. 1) (Mozes,Gloviczki, 2007). 1.1.1.1. SISTEMUL VENOS SUPERFICIAL (SISTEMUL VENELOR SAFENE) Sistemul venos superficial (Mozes, Gloviczki, 2007) se formează de la nivel subcutanat și prezintă o rețea bine dezvoltată de vene care se anastomozează între ele drenajul fiind asigurat de vena safenă internă - situată pe partea internă a membrului inferior și vena safenă externă - situată pe partea posterioară a gambei. El asigură transportul a 8- 10% din sângele venos având în principal rol colector
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cu celule fixe și amestecate cu fibre elastice hiperplaziate. Asemenea modificări de endoflebită pot evolua spre tromboză sau se pot calcifica (fleboliți). Adventicea prezintă modificări ale fibrelor nervoase (nevrită difuză) și ale vasa vasorum. Ultimele se dilată mult și se anastomozează între ele. Vasa vasorum dilatate se pot dezvolta mult în exterior și înconjoară vena lezată, imprimându-i un aspect cavernos. Alteori, se pot dezvolta în interior, în grosimea peretelui venos, mai exact în medie, constituind mezoflebita vegetantă. Teoria modernă a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mare cantitate de lizină hidroxilată. Este compus din trei lanțuri α1 identice, având formula moleculară [α1(II)]3 (Perumal et al., 2008). Colagenul de tip ΙΙΙ (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) prezintă fibre mai subțiri (0,5-2 μm diametru) care se anastomozează între ele. Particularitatea structurală constă într-o înaltă glicozilare, lizina fiind mai puțin hidroxilată, dar cu mai multe resturi glucidice. Prezintă, de asemenea, o adeziune ridicată la proteoglicani. Este constituit din trei lanțuri α1 identice, formula moleculară fiind [α1(III
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și terapeutic poate determina reducerea mortalității. În general este acceptată ideea că laparotomia exploratorie și embolectomia cu rezecția intestinului infarctizat sunt obligatorii dacă pacientul prezintă semne și simptome evidente (11). Ischemia acută intestinală segmentară poate fi tratată prin rezecție și anastomoză pri mară-. În general se impune o reevaluare la 12-24 de ore postoperator, când nu poate fi apreciată viabilitatea capetelor intestinale rezecate la operația inițială. Algoritmul terapeutic medical, intervențional și chirurgical dirijat de elementul timp și explorările imagistice este redat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
vezicula biliară. Evidarea ganglionară implică ridicarea grupelor ganglionare peripancreatice corespunzătoare stației I: grupul pancreaticoduodenal anterior și posterior, ganglionii de la nivelul arterei hepatice comune, ai ligamentului hepato-duodenal și ai venei porte. După ridicarea piesei operatorii, pe extremitatea cranială a jejunului se anastomozează, în diferite montaje și variante tehnice, coledocul, stomacul și bontul pancreatic. În refacerea continuității digestive se poate opta pentru implantarea bontului pancreatic pe fața posterioară a stomacului (anastomoză pancreato-gastrică T-L), restul anastomozelor efectuându-se similar. Duodenopancreatectomia cefalică cu prezervarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
abdominal, fistulă pancreatică, pseudoanevrism arterial secundar unei pancreatite acute etc.) [94] și prezintă o rată a mortalității superioară, cuprinsă între 15%-58% [93, 94]. În funcție de localizarea sursei, hemoragia se manifestă clinic diferit: hemoragie digestivă superioară (pentru sursele intraluminale: bont pancreatic, anastomoză digestivă, ulcerație gastrică, hemobilie) exteriorizată prin hematemeză, melenă sau prezența de sânge pe sonda nazo-gastrică, respectiv hemoragie internă trădată de prezența sângelui pe tuburile de dren intraperitoneale. Managementul optim al hemoragiei postoperatorii este dictat de factori multipli: momentul instalării, sursa
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
PALIAȚIA ICTERULUI Paliația chirurgicală a icterului se poate realiza printr-un drenaj biliar extern (drenaj Kehr sau colecistostomie) sau printr-o derivație internă (derivație bilio-digestivă). În cazul derivațiilor interne, partenerul biliar preferat este reprezentat de CBP [107]. Aceasta poate fi anastomozată la duoden (dacă duodenul nu este invadat tumoral) sau la o ansă jejunală (hepatico-jejunostomia pe ansă exclusă în Y à la Roux). Indiferent de partenerul enteral ales, colecistectomia este obligatorie. Coledoco-duodenostomia (indiferent de varianta tehnică aleasă) este o intervenție simplă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pacienții cu perforație de ansă ileală prognosticul a fost nefavorabil la 42,9% dintre cazuri. La pacienții cu peritonită secundară perforației colonice, tratamentul chirurgical a constat în: laparotomie exploratorie, visceroliză, excizia perforației cu colonorafie în 2 planuri, lavaj, drenaj, ileo-transverso anastomoză latero-laterală, evacuare, dirijarea fistulei - 14,3%laparotomie exploratorie, evacuarea abcesului, drenaj multiplu, epiplonoplastie parietală - 14,3%devolvulare, toaletă peritoneală, drenaj subhepatic și în Douglas - 14,3% - excizie, evacuare și drenaj - 14,3% - hemicolectomie dreaptă, ileo transverso-anastomoză, nefrectomie dreaptă - 26,8
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ordinul I și prin intermediul canalelor nutritive ajuna în cavitatea medulară; ramurile din arterele nutritive sunt pentru măduvă, canalele Havers; arterele terminale sunt pentru epifizele oaselor. 2. periostale pentru: periost, osul subjacent și canalele Havers. Cele două tipuri de artere se anastomozează în interiorul osului. Oasele plane au tot două sisteme arteriale: nutritiv și periostal. Oasele scurte prezintă numai artere periostale. Venele au, în aeneral, traiectul invers al arterelor. Circulația limfatică pare să fie reprezentată de spații limfatice perivasculare. Nervii. Nervii pătrund în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
concentrice, axate pe unul central - canalul Havers (Fiaura 13) - ce are un diametru de 10-100 microni. Lamelele osoase au o arosime de 5-10 microni. în interiorul canalului Havers se găsesc: vase, nervi și o mică cantitate de măduvă osoasă. Canalele se anastomozează între ele, formând o rețea care se deschide pe de o parte în cavitățile spoaioasei și în cavitatea medulară, iar pe de altă parte la suprafața osului, sub perios, prin intermediul orificiilor de ordinul III. în interiorul lamelor osoase concentrice fibrele colaaenice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acestea pleacă o serie de canalicule care se ramnifică boaat în substanța fundamentală. în interiorul osteoplastelor se găsesc celulele osoase: osteocite (celule adulte) sau osteoblaste (celule tinere). Celulele osoase emit o serie de prelungiri care pătrund în canaliculele osoase și se anastomozează între ele. Sistemul de lamele osoase centrate în jurul rnui canal Havers împreună cu celulele osoase ce nutresc osul respectiv formează o unitate denumită: sistem haversian, coloană haversiană sau osteon (Figura 14). Diafiza oaselor lungi se prezintă sub următoarea dispoziție: periostul este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la orizontală; - participă la proiecția anterioară a umărului; - realizează rotația internă a brațului - când ia punct fix la nivelul humerusului realizează ridicarea toracelui în sus (mișcarea de cățărare); - este mușchi auxiliar în inspir. Inervația este provine din nervii pectoral medial anastomozat cu pectoral lateral. ale coastelor III, IV și a V-a. Inserția terminală este comună pentru cele trei fascicule formate și se găsește la nivelul marginii mediale a procesului coracoid al omoplatului. Raporturi: - anterior: mușchiul vine în raport cu fața posterioară a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mai groasă în partea ei posterioară. Fascia antebrațului este formată din fibre circulare și longitudinale, printre care se formează orificii de trecere ale pachetelelor vasculo-nervoase ale antebrațului; dintre acestea mai important este cel de la nivelul cotului pentru vena care face anastomoza între sistemele venoase superficiale și cele profunde ale antebrațului. Fascia internă este aderentă de cubitus, dar nu formează septuri intermusculare. Lateral și medial se formează câte un sept intermuscular rezultând, astfel, cele trei loje ale antebrațului. La nivelul articulației radio-carpiene
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în asociere cu faringite, epiglotite, pneumonii, bronșite și pericardite. Acestea au tendința de autolimitare și vindecare. Formele secundare de mediastinită reprezintă marea majoritate. Cel mai frecvent, (90%) este implicată perforația esofagului: spontană (Sindrom Boerhaave), traumatică (corpi străini), neoplazică, postoperatorie (dezunire anastomoză) sau iatrogenă [2]. Dar nu orice perforație esofagiană poate produce și mediastinită. Astfel, dacă perforația este punctiformă sau dacă asociază un proces inflamator intens și de durată (corp străin) nu apare afectarea mediastinală. Ruperea mucoasei esofagiene determină extravazarea în mediastin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
sistemului cav superior trebuie să îndeplinească câteva cerințe. În primul rând să fie ușor de procurat, în al doilea rând să existe compatibilitate de calibru între trunchiul venos brahiocefalic și conduct, să se poată confecționa ușor și să poată fi anastomozat facil proximal și distal, să nu aibă tendința la tromboză, să reziste la infecție, să nu se colabeze și să nu se cudeze, să fie funcțional în timp. S-au folosit diverse conducte autologe, homologe sau protetice, dar nici unul nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
adecvată de parenchim pancreatic. La nivelul seroasei jejunale firele trebuie trecute la 1-2 mm de marginea mezenterică. Apoi se va realiza o mică enterotomie pe marginea antimezenterică a jejunului, la aproximativ 5 mm de stratul postrior extern, care va fi anastomozată cu fire separate la ductul Wirsung (cu fire lent resorbabile, monofilament - PDS 4/0). În continuare se va plasa stratul anterior extern. Stentul utilizat pentru a cateteriza ductul Wirsung poate fi lăsat la nivelul anastomozei, în special când acesta nu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
din duodenopancreatectomia standard (DPCS). PT are azi indicație în cazul leziunilor multiple de tip mucinos, a tumorilor neuroendocrine extinse, a tumorilor ductale pancreatice care interesează întregul organ sau multifocale, respectiv în recidive și, mult mai rar, în cazul când o anastomoza cu bontul pancreatic este precară sau nu se poate realiza datorită consistenței foarte reduse a parenchimului pancreatic [97-99]. O altă indicație, relativ rară, este cea de urgență când intervenția se efectuează datorită unor complicații, salvarea bolnavului necesitând totalizarea pancreatectomiei. În
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]