402 matches
-
brâuri de cărămidă care urmăresc muchiile turnului sau conturul ferestrelor. În curtea bisericii se găsesc pietre funerare cu blazoanele unor familii nobiliare sculptate în relief. Clădirea Castelului Rákóczi din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist (1545). Ancadramentul portalului datează din 1574, fiind realizat tot în stilul Renașterii. Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, după planurile arhitectului venețian Agostino Serena. Edificiul îmbină elemente ale goticului târziu cu elemente renascentiste. Imobilul
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
lui Dumnezeu s-au făcut această sfântă biserică la anul 1798, fiind îndemnători Andrei Șuvaina, Gheorghe Socaciu, Teodor Șuvaina dascăl al sfintei biserici” (scrisă pe o grindă a pronaosului); „popa Gheorghie” , (săpat pe o altă grindă); „Ioan Suci 1801” (pe ancadramentul dintre naos și pronaos). Subliniem că Gheorghe Socaciu si dascălul Teodor Șuvaina își au numele înscrise în documentele privind mișcarea prilejuită de conscripția militară, ce a grăbit răscoala de la 1784. De la Plăisor, odată cu cărțile, au fost coborâte în vale și
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
pe conturul pereților. Brâul în frânghie, cioplit, pe una din bârnele de jos (pe cea de a treia, iar pe nord, pe cea de a doua), puternic profilat, atestă, prin dibăcia executării sale, existența altă dată a altor elemente sculptate (ancadramente), în care meșterii săpaseră, din strămoșescul repertoriu, rozete, triunghiuri, linii în zig-zag. Din decorația pictată, plătită de săteni, în 1761, se păstrează și se admiră, aceea din altar, cu temele: Sf. Troiță și cetele îngerești Maria cu pruncul, flancată de
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
rang european. se distinge prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de coloane, neagă masivitatea
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
epocii este exercitată de către așa-numita Școală Italo-cretană. Temele iconografice sunt influențate și de pictura apuseană. Capodopere ale stilului brâncovenesc în pictură sunt: Sculptura este precum în perioada medievală subordonată arhitecturii, de care se leagă organic. Sculptura decorativ-monumentală acoperă dens ancadramentele ușilor și ferestrelor, precum și coloanele. Ea este supusă unei puternice influențe baroce, care duce la dominanța motivelor vegetale compuse în vrejuri. Elementele barocului apusean sunt însă integrate organic în arta autohtonă, dinamismul excentric care caracterizează arta contrareformei lipsește bunăoară. În
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată, având două ferestre pe laturile de est și de vest. El este căptușit cu scânduri. Ușa de intrare în pronaos, care este și intrarea originală, este încheiată la partea superioară în acoladă. Ancadramentul său este decorat pe ambele părți. Pe exterior de la bază pornesc împletituri de opturi, cu inelele rotunde, care se împreunează în vârful acoladei. Pe interior, pornesc de la bază vrejuri sinuoase, punctate la intervale egale de boboci de lalea stilizați. Pronaosul
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
înregistrată de conscripția lui Buccow, din anii 1761-1762, cu care ocazie sunt conscrise și cele 101 de familii ortodoxe. Biserica constituie ctitoria preotului Popa Chiril, venit din Moldova, care împreună cu Cengher Simion, epitrop primar, potrivit inscripției: ,anno 1809” înscrisă pe ancadramentul intrării în lăcaș, au desăvârșit lucrările de edificare. Pentru ridicarea bisricii preotul Chiril (Chirilă) este ajutat de baronul Kemeny, asigurându-i materialul lemnos, tăiat din pădurile sale. De această dată cunoaștem și meșterul care a realizat biserica și anume Valeriu
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
luându-se în considerare valoarea sa artistică, biserica este declarată monument de arhitectură, sub nr. 6820, ca patrimoniu. Accesul în incinta cimitirului, unde se afla biserica, este asigurat printr-o intrare adăpostită de un foișor de lemn. Mărginită de un ancadrament de lemn masiv, bogat decorat, ce se încheie printr-o arcuire, intrarea este formată dintr-o foaie de ușă compusă din scânduri rânduite sub forma acelor de brad. Privitor la această intrare vom reveni la timpul potrivit. Pătrunzând în incintă
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
animale fantastice, poate șerpi, asemănători cu reprezentările întâlnite la biserica din Reghin. În schimb, montantul din stânga, în partea inferioară are două mici rozete petalate, din care pornesc ramuri cu frunze în formă de liră, ce conțin ghinda stilizată. Față de aceștia, ancadramentul ușii de acces în biserică, format din montanți de 214 x 35 x 16 cm, are cu mult mai puține decorații: o rozetă cu 12 petale, o cruce, o parte de rozetă în spirală, un profil parțial realizat, toate presupunând
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
o cruce, o parte de rozetă în spirală, un profil parțial realizat, toate presupunând că lucrarea a rămas neterminată, probabil datorită decesului celui care a creat-o, fără ca altcineva să se încumete a continua ideea predecesorului. Rămâne importantă înscrierea de pe ancadramentul superior al ușii, care indică expres anul realizării bisericii: „ANO 1809”. Vrând parcă să compenseze dimensiunile bisericii, interiorul acesteia a fost conceput ca o frescă murală în care, „...bogăția temelor iconografice, compunerea acestora, dezvăluie fără greutate, mâna unui harnic artist
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
pe patru stâlpi prinși de o cunună dublă suprapusă într-o cruce. Stâlpii de susținere sunt dublați pe laterale de contrafișe solide, modelate în trepte rotunjite, iar parapetul șindrilit are o balustradă frumos decorată cu torsada scoasă mult în relief. Ancadramentul ușii de la intrare, cu partea superioară în acoladă, are decorațiuni incizate și un relief cu dinți de ferăstrău, zig-zaguri, inimi, cruci și torsade, precum și o inscripție în grafie slavonă foarte bine păstrată. De remarcat este faptul că grinda de postament
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
mulțimea de ghiulele căzute pe acoperișul bisericii, topindu-se, a dat acoperișului un luciu de plumb. Biserica mănăstirii, rezidită de Matei Basarab în 1647, are plan triconc, cu turla pe naos, și prezintă atât caractere arhitecturale tipic muntenești, cât și ancadramente de tip gotic la ferestre, care evidențiază influența arhitecturii moldovenești. Are ziduri foarte groase, de aproape un metru. Tabloul votiv al bisericii îl înfățișează pe voievodul-ctitor Matei Basarab. "Casa Domnească" are arcade pe masive de zidărie la parter și arcade
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
bisericii nu s-a utilizat fierăstrăul, toate bârnele fiind tăiate din topor, inclusiv capetele celor trei bârne prelungite în console, la colțurile navei și altarului. Interiorul nu este pictat și nici nu se observă urme de pictură, cu excepția ușilor împărătești. Ancadramentele ușilor naosului și pronaosului sunt împodobite cu motivul frânghiei încadrat de linii în zig-zag și rozete cu petale înscrise în cerc. Clopotul bisericii datează din 1780. S-au făcut lucrări de restaurare în anul 1977.
Biserica de lemn din Fâșca () [Corola-website/Science/318011_a_319340]
-
este acoperit cu o boltă, semicilindrică, ușor retrasă de la linia pereților, iar absida, cu o boltă de aceeași formă, intersectează printr-un timpan pe est, cu marginea profilată, racordat, la conturul pereților, printr-o suprafață trapezoidală. În decorul sculptat al ancadramentelor (două la intrările de pe sud, și un altul de la ușa dintre pronaos și naos), domină ornamentul cu izvor alveolar (cioplitură prin așchiere), care se grupează și în pomul vieții, dar se regăsește și dintele de lup, frânghia, crucea înscrisă. Dacă
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
parapetului, partea din grilajul căruia a dispărut. Fațada are șapte axe, toate goluri de ferestre, dintre care ferestrele laterale sunt amplasate în rezalite. Cinci ferestre din partea centrală sunt rectangulare, dominate de cornișe triunghiulare, susținute de console, care intră în componența ancadramentelor. Colțurile casei și a rezalitelor sunt întărite vizual prin bosaje tip „diamant”, dublate în interior prin pilaștri cu aceeași tratare a fusului. Imobilul a suferit multiple intervenții, inclusiv distrugeri în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Clădirea a fost restaurată
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
Fosta clinică de hidroterapie este o clădire alcătuită dintr-un parter cu etaj, ridicată pe un plan rectangular, amplasat în curtea complexului. Are o fațadă simetrică, cu cinci axe compoziționale, dintre care patru sunt goluri de ferestre simple, rectangulare, fără ancadramente, cu amplasarea intrării în axa de simetrie, printr-un rezalit cu o loggie, formă repetată și la etaj. Arhitectura fațadei a fost soluționată în stil modern. Peretele fațadei era încununat de un parapet din piatră cu un atic în centru
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
deschidere. Decorarea perețiilor palatului este realizată prin picturi în frescă, iar tematica acestpra este bogată cuprinzând scene de război de vânătoare, sportive și procesiuni de înmormântare sau religioase. Compozițiile sunt realizate pe suprafețe mari de perete și sunt delimitate de ancadramente florale sau geometrice. Personjele sunt bine redate anatomic au poziții, altitudini și mișcări variate, respectă legea frontalismului. Culorile folosite sunt în deosebi:ocru, galbenul albastrul, albul și negrul, exemple:Palatele de la Micene și Tirind;Fresce:Vânătoarea de mistreți, Doamna cu
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
nuanțe. Caracteristica acestei săli este modulul format din doi pilaștri din lemn de stejar, care se repetă la fiecare 6 m pe întregul perimetru al sălii, element întâlnit în arhitectura Renașterii italiene. Pe latura dinspre exterior sunt 5 ferestre cu ancadramentele puternic marcate cu sculpturi în lemn. Un element în plus la această sală sunt oglinzile din ipsos patinat, cu ornamente din stuc. Plafonul este bogat ornamentat cu elemente din stucatură încadrate de un pătrat format dintr-o succesiune de casete
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
Unirii, considerat foaierul propriu-zis al acestei săli. Foaierul, flancat de cele două noduri de circulație verticală, are o deschidere de 42 m, cuprins între două colonade și două nave laterale de 6 m. Colonadele sunt din marmură albă, ca și ancadramentele celor cinci uși de acces în Sala Unirii. Decorația este concepută într-o manieră ce amintește de arta orientului antic, având atât tavanul cât și restul elementelor de stucatură realizate în acest fel. De remarcat ușile monumentale, cu arce în
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
înălțimea medie de 15m, iar cele două laterale de 12,50m cu plafoanele rezolvate cu intersecții de cilindri. Coloanele au caneluri în stil românesc, cu capitel corintic și sunt din marmură albă de Rușchița. Pereții au oglinzi de ipsos cu ancadramente din marmură albă de Rușchița bogat ornamentate. Fundalurile sunt tratate aproape identic cu un arc puternic foarte ornamentat și câmpul din marmură albă. Tavanul este din sticlă. Date fiind dimensiunile sălii, pe latura lungă de intrare, ușile au fost tratate
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
este o clădire de colț în formă de U cu regim de înălțime parter și etaj. Fațada reprezintă o alternanță de rezalituri și retrageri, marcate de bosaje plate. Ancadramentele prezintă profile mărunte în tencuială. Intrarea este marcată de un atic și un balcon, iar cornișa pe console este subliniată de un parapet. În 1903, după transformări succesive, frații Veiszlovits au cumpărat imobilul și l-au transformat în hotel cotat
Hotelul Parc din Oradea () [Corola-website/Science/313370_a_314699]
-
de acces la cor este în naos. Bolta semicilindrica a încăperii este făcută din scânduri groase, prinse de cele trei arcuri exterioare prin cuie de lemn. Deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță cu foișor și 4 turnulețe. Pereții exteriori și ancadramentul ușii de intrare sunt decorate cu motivul frânghiei. Deasupra intrării în naos se păstrează următoarea inscripție: „În toată această lume fie binecuvântat numele lui Dumnezeu. Ca oriunde vor fi unul sau doi adunați întru numele meu de pre tot locul
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
piatră tăiată. Fațada principală este orientată spre strada Mihai Eminescu și care include intrarea principală. Compoziția este simetrică, alcătuită din șapte axe, în șase dintre care sunt amplasate ferestre, iar în acea centrală intrarea de onoare. Ferestrele sunt rectangulare, cu ancadramente în arc ogival, conturate cu o arhivoltă din muluri, cu timpanul opac. Reliefurile care completează ferestrele sunt dominate de motive orientale: lanțul selgiuc, ciubuce în torsadă, arcaturi ogivale, discuri. Ferestrele sunt aliniate vertical cu ferestrele de aerisire a podului, de
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
Curtea de Argeș în sensul unor forme mai elansate și prin adăugarea unui pridvor tipic stilului brâncovenesc, cu arcade susținute de zece coloane de piatră, împodobite cu ornamente tipice Renașterii târzii. Fațadele sunt decorate cu panouri dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
a introduce pisania cu inscripția de la Ștefan cel Mare", el cerând ca pisania să fie încastrată în zidul bisericii. Abia în anul 1929, Comisiunea Monumentelor Istorice a încastrat pisania lui Ștefan cel Mare în zidul din dreapta intrării în biserică. Pe ancadramentul de jos al plăcii s-a săpat următoarea inscripție: "Vechea pisanie găsită în cvrtea bisericii s'a așezat aici de Comisivnea Monvmentelor Istorice în anul 1929." Zidul de incintă construit de Antonie Ruset se păstrează pe mici porțiuni. La sud
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]