299 matches
-
o dimensiune mai mică de 10 mm nu a fost găsit rupt, iar rata anuală a rupturii s-a situat sub 1%/an, în timp ce anevrismele mai mari de 10 mm au o rată anuală a rupturii de 3-4%/an. Creșterea anevrismală ar trebui urmărită prin examene RMN la interval de cel puțin un an. Aprecierea riscului de ruptură trebuie făcută individualizând contextul socio-medical al pacientului și factorii personali de risc vascular general. în prezent, nu există un consens internațional privitor la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
stenozei aortice severe. Majoritatea procedeelor chirurgicale de revascularizare sau de reprotezare necesită CEC. Protecția miocardică este esențială la pacienții cu IC care necesită clampare îndelungată a aortei datorită gradului de complexitate a tehnicilor chirurgicale. Pacienții care prezintă un perete subțire, anevrismal, al aortei ascendente și ateroscleroză aortică severă și calcificări, au un risc crescut de disecție de aortă și embolizare. Plăcile ateromatoase trebuie evaluate atent deoarece pot constitui surse de embolizare cerebrală și periferică în timpul canulării arteriale, decanulării, clampării aortei și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
3). d) Procedee de remodelare ventriculară La pacienții cu infarct complet al unei porțiuni largi de perete anterior, ventriculul urmează un proces de remodelare secundar fibrozei regiunii infarctizate și întinderii mecanice a ariei adiacente infarctului, cu formarea unei regiuni subțiri, anevrismale, care interferează funcțional cu ciclul cardiac. Acest model evolutiv determină producerea de lucru mecanic ineficient, dilatarea VS și simptome de IC. Procedeul Dor sau remodelarea ventriculară elimină regiunea anevrismală și restaurează geometria normală a ventriculului infarctizat. Procedeul Dor presupune sternotomie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
întinderii mecanice a ariei adiacente infarctului, cu formarea unei regiuni subțiri, anevrismale, care interferează funcțional cu ciclul cardiac. Acest model evolutiv determină producerea de lucru mecanic ineficient, dilatarea VS și simptome de IC. Procedeul Dor sau remodelarea ventriculară elimină regiunea anevrismală și restaurează geometria normală a ventriculului infarctizat. Procedeul Dor presupune sternotomie mediană sub CEC. Există pacienți care necesită concomitent BAC în alte regiuni ale miocardului și reparare sau reprotezare valvulară. Se deschide sacul anevrismal și se elimină trombusul aderent de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
Dor sau remodelarea ventriculară elimină regiunea anevrismală și restaurează geometria normală a ventriculului infarctizat. Procedeul Dor presupune sternotomie mediană sub CEC. Există pacienți care necesită concomitent BAC în alte regiuni ale miocardului și reparare sau reprotezare valvulară. Se deschide sacul anevrismal și se elimină trombusul aderent de aria infarctizată. Se aplică un patch de Dacron pe colul anevrismului, aproape de baza mușchilor papilari. Se închide peretele fibrotic ventricular stâng și se scoate pacientul de pe CEC. Rezultatul poate fi evaluat prin ventriculografie pre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
și infecție. La nivel mondial, prevalența și inciden a acestei afecțiuni este în continuă creștere ca urmare a augmentării speranței de via ă și diagnosticării precoce, uneori incidentală, prin tomografie computerizată (CT), ecografie abdominală și ecocardiografie (1). Riscul de dilatare anevrismală a aortei crește direct proporțional cu înaintarea în vârstă asociată modificărilor degenerative ale peretelui aortic (2) (tabelul 36.1). 36.1.2. Particularități fiziopatologice Anevrismele de aortă ascendentă sunt frecvent secundare degenerării mediei sau progresiei proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc distal, aortă descendentă toracică sau toraco-abdominală sunt de etiologice aterosclerotică (1) . Localizarea variabilă a anevrismelor aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
între 5 și 5,9 cm și crește dramatic în cazul anevrismelor de peste 6 cm (5). Riscul de ruptură este influențat de prezența factorilor de risc precum fumatul și hipertensiune arterială (HTA). 36.1.5. Strategii terapeutice în boala aortică anevrismală Speranța de viață la pacienții vârstnici este în continuă creștere. În raport cu ultimul consens, speranța de viață la un subiect de sex masculin de 75 de ani este de 6,1 ani, iar de sex feminin de 7,2 ani (6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
hipotensoare în vederea menținerii TA sistolice preferabil sub 120 mmHg. Se recomandă evitarea eforturilor fizice deoarece presiunea intratoracică poate crește brusc în acest context. Adițional terapiei medicamentoase este necesară oprirea fumatului și corectarea dislipidemiilor. Tratament chirurgical Obiectivele tratamentului chirurgical în boala anevrismală la pacienții în vârstă vizează prelungirea vieții, diminuarea simptomatologiei, îmbunătățirea calității vieții. Numeroase studii demonstrează acceptabilitatea unui risc perioperator la pacienții vârstnici care necesită chirurgia aortei, deși acest risc este semnificativ crescut comparativ cu cel înregistrat în chirurgia valvulară sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
demonstrează acceptabilitatea unui risc perioperator la pacienții vârstnici care necesită chirurgia aortei, deși acest risc este semnificativ crescut comparativ cu cel înregistrat în chirurgia valvulară sau coronariană la aceeași grupă de vârstă. Scopul intervenției chirurgicale este de a rezeca zona anevrismală și a reface continuitatea aortei cu ajutorul unei proteze tubulare, pentru a preveni ruptura anevrismului și decesul pacientului (7) (tabelul 36.4). Abordul chirurgical este condiționat de localizarea anevrismului: în localizările pe aorta ascendentă și arcul aortic se indică sternotomie mediană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
criteriu al evaluării chirurgicale, factor predictiv important al riscului de ruptură. Ruptura se produce în medie la un diametru al anevrismului de 5,9 cm la nivelul aortei ascendente și 7,2 cm la nivelul aortei descendente (4). Rata expansiunii anevrismale de 0,1 0,42 cm/an constituie un criteriu suplimentar de evaluare a momentului operator. Pacienții cu sindrom Marfan, istoric de disecție precoce sau ruptură trebuie considerați a priori candidați ai chirurgiei aortice. Pseudoanevrismele sunt considerate cu risc crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
fără afectarea valvei aortice, reprezintă forma cea mai simplă care se rezolvă sub CEC, prin rezecția segmentului dilatat și înlocuirea cu proteză tubulară de Dacron. Dacă anevrismul se dezvoltă deasupra joncțiunii sinotubulare, se practică interpoziția supracoronară a graftului. Dacă dilatarea anevrismală interesează și rădăcina aortei cu regurgitare aortică, se practică intervenția Bentall care presupune înlocuirea în bloc a aortei ascendente și a valvei cu proteză compozită și reimplantarea arterelor coronare. Un caz particular este reprezentat de anevrismul care interesează rădăcina aortei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
anevrismul care interesează rădăcina aortei, dar valvele aortice sunt indemne, care poate fi corectat prin operația David, ce presupune excizarea sinusurilor Valsalva și suturarea unei proteze de Dacron la baza inelului aortic cu reimplantarea coronarelor și a cuspelor aortice. Chirurgia anevrismală a aortei ascendente și arcului aortic prin utilizarea CEC este asociată la pacienții vârstnici cu morbiditate crescută de tipul AVC și disfuncție neurologică Anevrismele arcului aortic se asociază cu ale aortei ascendentesau descendente, fiind rareori izolate. Aortopatia asociată bicuspidiei valvulare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
localizare, disecția acută a unui anevrism aortic indiferent de localizare, disecția aortică în cazul sindromului Marfan, disecția aortică tip B complicată cu ischemie viscerală, progresie rapidă, (iminență de) ruptură, durere intensă persistentă, compromis vascular pe membrele pelvine, expansiune sau ruptură anevrismală. Tratamentul chirurgical al disecțiilor de aortă nu este indicat sau necesită precauții speciale într-o serie de situații particulare (caseta 36.5). Paralizia acută din disecția tip A nu reprezintă contraindicație absolută deoarece pacienții evoluează favorabil prin repermeabilizarea postchirurgicală. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
B Obiectivele tratamentului chirurgical în disecțiile acute tip B sunt prevenția rupturii și continuarea permeabilizării organelor în absența simptomatologiei. Pacienții cu disecție tip B se tratează medical, prognosticul pe termen lung nu este ideal și este influențat de potențiala expansiune anevrismală subsecventă. În cazul în care frecvența cardiacă sau TA nu sunt controlate eficient, lumenul fals este patent sau diametrul inițial intraluminal depă șește40-45 mm, ceea ce indică intervenția chirurgicală. Factorii ce pot pleda în favoarea intervenției chirurgicale în disecția de aortă tip
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
a pacientului în momentul internării fiind elementul care condiționează planning-ul terapeutic. Vârsta este identificată ca factor de risc independent pentru AVC și disfuncția neurologică tranzitorie definită ca sindrom confuzional postoperator, agitație, delir tranzitor la pacienții tratați chirurgical pentru boală anevrismală aortică. De altfel, vârsta peste 60 de ani este considerată factor tanatogenerator sau de risc crescut de complicații neurologice permanente. Cele mai multe disecții au fost de tip acut (77%), iar în 42% dintre cazuri aorta ascendentă a fost dilatată anevrismal. Evaluarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
boală anevrismală aortică. De altfel, vârsta peste 60 de ani este considerată factor tanatogenerator sau de risc crescut de complicații neurologice permanente. Cele mai multe disecții au fost de tip acut (77%), iar în 42% dintre cazuri aorta ascendentă a fost dilatată anevrismal. Evaluarea dimensiunilor anevrismelor de aortă ascendentă se coroborează cu etiologia și rata de creștere, elemente considerate definitorii în decizia chirurgicală. La pacienții cu disecție de aortă ascendentă, diametrul acesteia a variat între 30 i 84 mm, cu o valoare medie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
a unui anevrism iliac rupt [3]. La sfârșitul secolului XIX, Colt descrie o tehnică interesantă de introducere a unui ghid metalic în vederea trombozării anevrismului și excluderii astfel a riscului de ruptură [6]. Bigger în 1940 raportează recalibrarea aortei abdominale dilatată anevrismal. În 1951, Dubost este primul care raportează rezecția anevrismului și reconstrucția acestuia cu o homogrefă. Anii ’50 reprezintă perioada apariției materialelor prostetice - Dacronul și PTFE. În 1957, DeBakey introduce dacronul Knitted (tricotat) [5], ulterior se introduce tipul Velour, respectiv protezele
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
literatură arată că numai 2% din anevrismele abdominale se extind la arterele renale, aorta suprarenală sau a ramurilor viscerale suprarenale. Aorta subrenală și arterele iliace sunt sediul cel mai frecvent de apariție a acestora. Din punct de vedere morfopatologic dilatarea anevrismală duce la diminuarea grosimii peretelui aortic cu diminuarea numărului de lamele elastice, ceea ce face ca peretele să fie mai subțire și mai puțin elastic, deci mai susceptibil la ruptură. Afectarea elastinei și a colagenului din compoziția peretelui aortic datorită unor
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
anevrismul crește în dimensiuni datorită creșterii forței de expansiune apărută odată cu creșterea dimensiunii anevrismului. Volumul anevrismului se pare că este un indicator mai fidel pentru ruptura anevrismului decât diametrul său [12,13], diametrul nefiind un indice care să prezică ruptura anevrismală. FACTORII DE RISC Vârsta pacientului este un factor de risc, prevalența aparitiei anevrismului crește odată cu vârsta pacientului [3]. Fumatul este un alt factor de risc. Importantă se pare că este durata expunerii și nu atât intensitatea acesteia [3]. Sexul masculin
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
evidențiat [19]. SIMPTOMATOLOGIE Majoritatea anevrismelor de aortă abdominală sunt asimptomatice, apariția și creșterea lor neproducând simptome. Cel mai frecvent, simptomele apar în cazul comprimării organelor vecine dacă creșterea în dimensiuni se produce rapid, dar și în cazul fisurii sau rupturii anevrismale. În literatură se consideră că circa 75% [21] din anevrisme sunt asimptomatice, acestea fiind descoperite întâmplător la examenul obiectiv al pacientului, la diferite examinări imagistice efectuate pentru alte afecțiuni și chiar intraoperator cu ocazia laparatomiilor efectuate pentru alte afecțiuni. Se
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
compresiei sau în cazuri mai rare, chiar hemoragie digestivă superioară importantă datorită fistulei aorto-duodenale [22]. O altă manifestare rară poate fi determinată de fistula aorto-cavă cu insuficiența venoasă severă a membrelor inferioare, insuficiență cardiacă și suflu sistolo-distolic abdominal. Existența dilatării anevrismale produce tromboza intraanevrismală cu posibilă ischemie embolică distală ca manifestare clinică sau mai rar tromboza completă anevrismală, aceasta apărând mai des asociat cu leziuni atero-sclerotice stenozante sever pe arterele aflate distal de anevrism [21]. EXAMENUL OBIECTIV Examenul obiectiv rămâne un
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
manifestare rară poate fi determinată de fistula aorto-cavă cu insuficiența venoasă severă a membrelor inferioare, insuficiență cardiacă și suflu sistolo-distolic abdominal. Existența dilatării anevrismale produce tromboza intraanevrismală cu posibilă ischemie embolică distală ca manifestare clinică sau mai rar tromboza completă anevrismală, aceasta apărând mai des asociat cu leziuni atero-sclerotice stenozante sever pe arterele aflate distal de anevrism [21]. EXAMENUL OBIECTIV Examenul obiectiv rămâne un mijloc eficient de evidențiere a anevrismului de aortă abdominală subrenal, cu o acuratețe de circa 85-90% [20
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
deasupra arterelor renale, ceea ce de fapt nu este cazul. Nu evidențiază hematomul retroperitoneal și nici organele învecinate. De aceea, la ora actuală indicațiile de aortografie sunt limitate la: - cazurile de hipertensiune arterială renovasculară, - afectare aterosclerotica ilio-femurală sau supiciunea de dilatații anevrismale la acest nivel, - anevrism extins suprarenal când este necesară evaluarea aortei descendente și a ramurior sale, simptome de angină viscerală abdominală ce necesită arteriografii selective ale ramurilor aortei sau în cazurile în care pacienții prezintă indicație de coronarografie sau cateterism
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
Factorii de risc generali ce duc la creștera mortalității sunt reprezentați de : - factorii de risc cardiovasculari (boala coronariană și AVC), - afectarea preoperatorie a funcției renale, hepatice sau pulmonare - obezitatea morbidă. INDICAȚIA CHIRURGICALĂ Scopul intervenției chirurgicale este de a înlocui zona anevrismală cu o proteză vasculară aortică, intervenție necesar de efectuat înainte de apariția rupturii anevrismului, datorită riscurilor operatorii mari. Teoretic orice anevrism de 6 cm sau mai mic, care crește peste un centimetru pe an prezintă indicație chirurgicală. Trebuie luate în considerare
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]