301 matches
-
vieții, altfel nu am găsi salvarea din seculizarea falimentară a societăților post-moderne. Urmează haosul, înțeles nu ca stare anarhică, ci ca matrice de potențialitate, de fecunditate. Căci ce poate fi mai fecund decît haosul? Pentru a nu fi reduși la animalitate, o animalitate tehnologică în era roboticii, oamenii caută în ei ceva sacru, caută resorturi pro-funde pe care să se reîntemeiezc, să se asume, să se suporte. Totodată, există aici o încercare de autodepășire, de înnobilare cu sens. Fascinația exercitată de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nu am găsi salvarea din seculizarea falimentară a societăților post-moderne. Urmează haosul, înțeles nu ca stare anarhică, ci ca matrice de potențialitate, de fecunditate. Căci ce poate fi mai fecund decît haosul? Pentru a nu fi reduși la animalitate, o animalitate tehnologică în era roboticii, oamenii caută în ei ceva sacru, caută resorturi pro-funde pe care să se reîntemeiezc, să se asume, să se suporte. Totodată, există aici o încercare de autodepășire, de înnobilare cu sens. Fascinația exercitată de înțelepciunile minore
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
infracționalitate la aceste categorii sociale lipsite de speranță și de perspectiva unei vieți normale. Dispariția atitudinii discriminatorii a majorității față de aceste categorii nu este posibilă decât dacă se vor eradica motivele situației lor precare. Civilizația asigură îndepărtarea de starea de animalitate. Ea presupune cultură și se opune agresivității. Lipsa de cultură este cea care poate duce la rezolvarea problemelor prin agresivitate, la înlocuirea cuvântului cu forța mușchilor. Asemenea subiecți nu trebuie nici excluși, nici condamnați ab initio. Lor trebuie să li
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
câteva lagăre de tranzit, la capătul căruia acea comunitate picarescă, variabilă și multietnică, ar fi urmat să-și găsească propria Ithacă, în cazul naratorului orașul natal Torino. Nicicând ca în cazul acestui tip de experiențe excepționale, între macabru, funest și animalitate, faptul trăit nu se legitimează mai convingător într-o estetică a autenticității premeditat brute, începând cu limbajul, galeria de portrete (de la tragic la caricatural), tablouri horror (amintind de descrierile lui Malaparte) și terminând cu miile de detalii geograficc, istorice, de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a dus la sistarea transporturilor aeriene și rutiere. Frica reușise să învingă simțul proprietății. Complementară acestei stări, viața orbilor internați, și-așa sufocantă, devine o osândă infernală. Conviețuiesc claie peste grămadă, drept care n-au cum să nu cedeze instinctelor și animalității (acuplarea spontană și încăierarea pentru spațiu); în plus, coridoarele se transformă într-o hazna fetidă, într-un oribil covor continuu de excremente călcate de mii de ori în picioare, la care se adaugă și duhoarea a peste 250 de trupuri
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mașina ritmică a naturii și învălmășite de roțile istoriei, dar luminate de credința nestrămutată în Dumnezeul creștin, altul decât cel al rusului ateu Mukta, generator de însingurare și rătăcire, de putreziciune și pulbere, de frig și tristețe, de grotesc și animalitate. Omniprezentul filon spiritualist al Olgăi Tokarczuk insuflă romanului o aură rapsodică, din lumina căreia provine vraja epică și eficiența corală a personajelor, memorabile prin eternul uman convertit în istorie, vocație și destin. Ultimul vernisaj Ludmila Ulițkaia (n. 1943, după mamă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
culturi primitive", despre "civilizați" și "sălbatici", ni se pare periculos. Identitățile trebuie respectate, tocmai în numele valorilor universale de care vorbeam. Perpetuarea urii și a violenței între semeni indică faptul că omenirea nu s-a îndepărtat prea mult de stadiul de animalitate, în ciuda autoinfatuării sale spiritualiste. În ultimul sfert de secol, centrul de gravitate al politicii mondiale a trecut, în bună măsură, de la agenți publici ai statului la entități private, la piață, în condițiile globalizării, să nu ne mirăm că "suprastructurii" nevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o caracteristică importantă a acestui univers: absoluta supremație a materiei și a instinctului asupra spiritului. De fapt, mănăstirea este mai degrabă o grădină a tuturor plăcerilor, iar celebrarea neînfrânată a năravurilor cărnii intră într-un regim special de sinonimie cu animalitatea. Merită amintite aici măcar două secvențe din Amintiri...123 Când ajunge la mănăstirea Căldărușani, mireanul Damian Stănoiu vede o mulțime zgomotoasă: "Ce se întâmpla? Doi călugări de vârstă mijlocie, cu părul și cu bărbile răvășite, stăteau față în față, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
probabil nu tocmai călugărești și amenințându-se reciproc. Ceilalți părinți, în număr de vreo douăzeci, priveau și se amuzau" (1962, 4-5). Deși scrierile autorului oferă un regal al invectivei și al agresivității verbale, nici agresivitatea fizică, parte nelipsită din ecuația animalității, nu lipsește. Aspectul de "reprezentație cu public" al momentului (cu publicul însuși făcând parte din spectacol pentru privitorul Stănoiu) și calificarea bătăușilor prin apelul la comparația aviară figură a agresivității instinctuale proiectează asupra întregului spațiu un aer burlesc. Un triumf
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
său disturbator prin lume nu mai dorește decît previzibilitatea, fie ea și muzeificată, a Vechiului continent. De cealaltă parte, cu Paz, avem o necontenită și veșnic neîndestulătoare căutare a noului, a palpitantului, a exoticului, a pericolului, pînă la atingerea frontierelor animalității și a căutării absolutului în adîncurile obscure ale lumii acvatice. Unul caută lumina pe culmile Olimpului, celălalt se sufocă și se cufundă în abisuri neumblate. Trist e că fiecare dintre ei își dă seama ca lumea, așa cum a ajuns astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unei fluidizări a compoziției și relația cu Secession-ul și ale sale reprezentări feminine cu părul prins în turbionul febricitat al pasiunii 339. Semnificativ pentru sensibilitatea simbolistă, suferința este ambiguizată erotic cu sugestia unui masochism latent, străbătută de o caldă animalitate senzuală. Invocând pe linia deschisă de Alexandru Bogdan- Pitești o comparație dintre Storck și Rops, ușor exagerată din punctul nostru de vedere, Adriana Șotropa remarcă avenit diferența: "Dacă statuetele lui Storck sunt senzuale, ele nu sunt "erotizate" ca în lucrările
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de senzualitate a sfincșilor lui Von Stück, Moreau sau Malczewski. Sfinxului lui Paciurea îi lipsește corpul animal, este construit ca un bust și doar o gheară abandonată la marginea compoziției face aluzie la natura sa hibridă, monstruoasă. E ca și cum această animalitate s-ar fi resorbit în ceea ce sfinxul are aparent uman, chipul. De altfel, artistul disociază himerele sale de ferocitatea naturii bestiale pe care o presupune corporalitatea lor animală, în atitudinea lor nu se mai regăsește nimic din ambiguitea sfincșilor decadentismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
le ridică arta și, prin ea, umanitatea? În Rampa, din 9 aprilie 1912, avem o reproducere după sculptura lui D. Paciurea, "Pictorul Luchian". Din bustul pictorului se desprinde doar o mână, ca și în cazul Sfinxului, din care reziduul de animalitate apare figurat sub forma unei gheare. În cazul acesta, mâna are semnificația gestului creator. Sculptura lui Paciurea, Luchian (1909), reia gestul sfinxului, mâna pictorului se desprinde din soclu pentru un gest pansiv. Paciurea îl înfățișează pe Luchian nu ca pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o duzină de muște năuce, strîns legate, strangulate, încît micul animal poate oricînd, la orice oră, să se înfurajeze". Sîntem îndreptățiți, în acest caz, să vorbim de fenomenul foarte des descris de etnologi, cel al asimilării sau al reducerii la animalitate. Personajul sfîrșește prin a se găsi întru totul, pe deplin identificat cu masca aceea cu chip de animal, care i-a fost, în mod simbolic, atribuită 11. Această acumulare îngrozitoare de referințe la domeniul animalier pare a ține de o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Pauvert, Paris, 1968. 10. Abatele Augustin de Barrael, Memorii pentru o istorie a iacobinismului, Vouille, Diffusion de la pensée française, 1953, 2 vol. Reeditată de mai multe ori, lucrarea a fost publicată pentru prima dată la Londra în 1797. 11. "Apariția animalității în conștiință, notează Gilbert Durand, este semnificativă pentru coborîrea persoanei pînă la nivelul unității". În eseul său despre reprezentările caracatiței, Roger Caillois arată, foarte bine, că există o înrudire ce unește în imaginar monștrii ce sug sîngele: caracatița cu tentaculele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care celelalte nu-l ating niciodat. Desprinderea de determinismul exterior al naturii este cu atât mai mare, cu cât omul înainteaz pe scara civilizației. Acest proces introduce o seam de particularitți și distincții, care separ cu hotrâre condiția uman de animalitate. Omul își constituie treptat o capacitate de acumulare și conservare de-a lungul mai multor generații, prin care se înfptuiește tocmai formula progresului tehnic și cultural, ale crui câștiguri se transmit istoricește pe calea tradiției și a crui presiune se
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
animale. Cu alte cuvinte, faț de ceea ce semnalam în introducerea lucrrii, trebuie subliniat c, deși definiția aristotelic nu poate fi contestat atât de categoric pe cât o fac Klages și Sombart, nu-i mai puțin adevrat c perspectiva calitativ, deosebitoare de animalitate, confer antropologiei posibilitatea redefinirii omului. Plecând de la ideea eliberrii de animalism, cu toate consecințele care deriv din capacitatea de obiectivare, Ralea dezvolt teza lui Sombart explicând deschiderea sapiențial și capacitatea de acțiune autocontrolat rațional: Omul poate face științ, poate studia
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
că un dascăl vine să ajute spiritul posibil, în așteptare, în copilărie să se împlinească". (Lyotard, 1997, pp. 90-91) Să ne reamintim că și Kant, unul dintre filosofii modernității, susține că "omul este singura ființă care trebuie educată": "Disciplina preface animalitatea în umanitate. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi [...]. Omul însă are nevoie de rațiune proprie. El n-are instinct, și trebuie să-și facă singur planul purtării sale. Cum însă, venind crud pe lume, el nu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este așa de ajuns; de aceea nici nu râvnește lucrul de care nu se crede lipsit, nefiind convins că are nevoie de el". (Platon, 1992, 204a) Devenirea se poate face fie sub semnul corpului, al simțurilor (adică în jos, către animalitatea omului), fie sub semnul rațiunii, al ideilor (adică în sus, în concordanță cu modul în care vechii greci concepeau filosofia "ca artă de a-i face pe oameni asemenea zeilor, pe cât le stă lor în putință"). Din acest moment corpul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care vechii greci concepeau filosofia "ca artă de a-i face pe oameni asemenea zeilor, pe cât le stă lor în putință"). Din acest moment corpul începe să fie privit cu suspiciune, ca parte a omului care ne amintește mereu de animalitatea noastră și de posibilitatea revenirii în acest registru, al ființelor vii lipsite de rațiune (să nu uităm, prezența rațiunii este semnul aspirației "la cerul înstelat" (Kant) de deasupra noastră); se acordă astfel un credit nelimitat rațiunii, ca atelaj al posibilei
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
rămâne prizonierul cursurilor de conversie și reconversie profesională, un exemplu de "nimic" dependent de cele mai mici fluctuații pe piața forței de muncă. Pentru etologi, omul se naște cu un potențial agresiv ridicat, dar, ca urmare a desprinderii sale din animalitate, fără comportamentele instinctuale de control ale acestui potențial agresiv. Educația este, de aceea, echivalentă în mare măsură cu "îmblânzirea", ceea ce presupune interiorizarea, prin intermediul familiei și al școlii, a acelor comportamente culturale de control al agresivității. Televiziunea transformă potențialul agresiv al
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Natura sau cu Ființa dată. Cel care dispare este Omul propriu-zis, așadar Acțiunea negatoare a datului și Eroarea, sau în general Subiectul opus Obiectului 220. Pentru elita intelectuală rămâne cu toate acestea o altă cale, diametral opusă celei întoarcerii la animalitate. Kojève întrezărește o prefigurare a acesteia în "snobismul în stare pură", complet dezinteresat, al civilizației japoneze, care a creat "discipline negatoare ale datului "natural" sau "animal" [precum ceremonia ceaiului] care le depășesc de departe, prin eficiență, pe cele care se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
150. 207 "Omul primordial se dovedește îndeosebi a fi un arhetip, cu neputință a se realiza deplin într-o existență umană oarecare. Scăpând de condiționarea sa istorică, omul nu-și părăsește calitatea de ființă umană spre a se pierde în animalitate, el regăsește limbajul, și uneori, experiența unui paradis pierdut. Visurile, reveriile, întruchipările nostalgiilor sale, ale dorințelor, ale elanurilor sale sunt tot atâtea forțe care propulsează ființa umană istoricește condiționată într-o lume spirituală infinit mai bogată decât aceea, mărginită a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
omoruri rituale, necesare de exemplu la funeraliile unui rege, sau, mai simplu, pentru a justifica o răzbunare. Două elemente precizează caracterul acestei forme de terorism: Mai întîi, personalitatea omului-fiară, care acceptă, prin simbolurile unei contra-inițieri, să regreseze la stadiul de animalitate. În momentele alese de către conducător, după înghițirea unei băuturi sacre, anonimatul cagulei sau al măștii ascunde fața omului, ocultîndu-i condiția umană, așa cum răgetul înlocuiește limbajul articulat. Prin ucidere repetată, inițiatul se afirmă ca stăpîn al societății căreia îi transgresează interdicțiile
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
socoată. Despre concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții prin care cu o înfățoșare cuprindem feliurimile vreunui obiect, sau prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari sunt comune lui Petru, Pavel și altor fețe omenești în aceasta una înfățoșare om, am alcătuit conceptului omului, așa și aceste înfățoșări: cetate, sat, animal, pasăre și altele sunt concepturi. Pentru aceea conceptul bine se poate numi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]