355 matches
-
Consiliul. În momentul de față, Parlamentul European are ultimul cuvânt în procedura de aprobare a bugetului, descrisă în articolul 272 al Tratatului constitutiv al Comunității Europene. Procedura bugetară se împarte în cinci etape. În prima etapă, Comisia prezintă Consiliului un anteproiect bugetar, pe baza liniilor stabilite de către Parlamentul European și de către Consiliu pe parcursul dialogului trilateral în care s-au stabilit prioritățile bugetare și o procedură ad hoc referitoare la cheltuielile obligatorii. Ulterior, Comisia poate modifica anteproiectul bugetar printr-o scrisoare rectificativă
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
etapă, Comisia prezintă Consiliului un anteproiect bugetar, pe baza liniilor stabilite de către Parlamentul European și de către Consiliu pe parcursul dialogului trilateral în care s-au stabilit prioritățile bugetare și o procedură ad hoc referitoare la cheltuielile obligatorii. Ulterior, Comisia poate modifica anteproiectul bugetar printr-o scrisoare rectificativă, cu scopul de a avea în vedere noi elemente. În cea de-a doua etapă, prin negocieri cu o delegație a Parlamentului, Consiliul Uniunii Europene adoptă, cu majoritate calificată, un proiect bugetar care este trimis
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
chiar dacă prin noua procedură Parlamentul avea nevoie de o majoritate de trei cincimi. În lipsa acestei majoritați, versiunea Consiliului prevala. Poate că din acest motiv, împreună cu necesitatea de a simplifica procedurile de luare a deciziilor, Conferința Interguvernamentală a optat pentru modificarea anteproiectului Convenției, creând astfel o nouă procedură bugetară care se aseamănă în mare măsură cu procedura legislativă de codecizie pe care am studiat-o în acest capitol, în care ambii legislatori trebuie să aprobe rezultatul final. Acest proiect este cel care
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
sugerat că o perioadă mai mare de timp, și fără posibilitatea reînnoirii, ar întări independența judecătorilor. Din păcate, în opinia lui Mancini, niciuna dintre propunerile Curții cu privire la regulile care-i guvernează organizarea și compoziția sa nu au fost incluse în anteproiectul Tratatului de la Amsterdam. Chiar dacă guvernele controlează numirea și reinvestirea judecătorilor, înființarea Curții a presupus un transfer clar de suveranitate din partea statelor membre. Acest lucru s-a întâmplat deoarece, chiar dacă hotărârile Consiliului se adoptă în unanimitate sau cu majoritate calificată, în cadrul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de Miniștri. Cele două țări, cu populații de aproximativ 40 milioane de locuitori, sunt asociatele clubului care ar pierde cea mai multă putere dacă s-ar institui sistemul de vot prin dublă majoritate prevăzut în proiectul constituțional (El Mundo, 2003h). Anteproiectul este rodul eforturilor unei Convenții privind Viitorul Europei condusă de francezul Giscard d'Estaing, care s-au prelungit timp de 16 luni. În ziua în care Convenția și-a finalizat lucrările, ministrul spaniol de externe, Ana Palacio, a anunțat dezacordul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
44 1.58 EU 27 100.00 100.00 100.00 100.00 Sursă: Indice Banzhaf normalizat. Date din (Bilbao Arrese, 2004). Tabelul 8.3 compară indicii de putere din Consiliu pe baza a trei reguli diferite: Tratatul de la Nisa, anteproiectul elaborat de către Convenția privind Viitorul Europei și proiectul de tratat semnat de către șefii de stat și de guvern la Roma, în octombrie 2004, bază a actualului Tratat de Reformă. Regula majorității calificate stabilite prin Tratatul de la Nisa a presupus o
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
și Polonia fiind foarte prejudiciate, prin pierderea a 11 și respectiv 15 la sută din puterea lor de vot. Nu e de mirare, deci, că aceste state au fost cele mai reticente în momentul acceptării regulilor de votare propuse în anteproiectul Convenției. Soluția adoptată în cele din urmă la summit-ul de la Bruxelles în iunie 2004 și semnată la Roma în luna octombrie a aceluiași an, menține principiul dublei majorități din anteproiectul Convenției, chiar dacă prezintă unele modificări. În primul rând se
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
reticente în momentul acceptării regulilor de votare propuse în anteproiectul Convenției. Soluția adoptată în cele din urmă la summit-ul de la Bruxelles în iunie 2004 și semnată la Roma în luna octombrie a aceluiași an, menține principiul dublei majorități din anteproiectul Convenției, chiar dacă prezintă unele modificări. În primul rând se ridică pragul populației de la 60 la 65 la sută, ca o concesie făcută țărilor precum Spania și Polonia. În al doilea rând, pentru a face pe placul țărilor mici, se ridică
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cel puțin cu un stat mai mult decât minimul statelor necesare pentru a atinge 35 de procente din populație, adică 4 state. Aceste schimbări, așa cum reies din Tabelul 8.3, departe de a spori ponderea Spaniei și a Poloniei în comparație cu anteproiectul Convenției, o micșorează și mai mult. Pierderile puterii relative ale acestor state, măsurate prin indicele Banzhaf normalizat, se ridică acum la 14 și respectiv 21 la sută. Mai mult, rezultatul este îndoielnic pentru viitorul Uniunii extinse, deoarece presupune o înăsprire
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
înăsprire a regulii majorității, deja destul de complexă. Este, într-adevăr, paradoxal faptul că guvernul spaniol și cel polonez au acceptat în cele din urmă o reformă prin care vor pierde încă și mai mult din puterea de vot decât prin anteproiectul Convenției. Această eroare se datorează probabil faptului că guvernul spaniol, adevăratul promotor al compromisului, și-a concentrat negocierile astfel încât Spania să piardă cât mai puțin posibil din capacitatea de blocaj în comparație cu alte state mari, fără să țină seama însă de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Rodríguez Zapatero consideră că filosofia europeană trebuie să se rotească în jurul principiului de "construcție" și nu al celui de "blocaj" (El Mundo, 2004c). Aceste cuvinte se opun în mod izbitor realității unui compromis final care crește simțitor pragul majorității în comparație cu anteproiectul Convenției, ceea ce ar putea pune în pericol viabilitatea unei Uniuni extinse. O regulă nedreaptă Se poate argumenta de asemenea că regula majorității în Consiliu care are la bază populația este nedreaptă din punct de vedere democratic. După cum precizează Jesús María
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
presupune un regres. Corectarea acestei situații ar fi unul dintre obiectivele Convenției privind Viitorul Europei care a fost inițiată încă dinaintea intrării în vigoare al Tratatului de la Nisa. Eforturile Convenției, așa cum am văzut în capitolul anterior, s-au concretizat în anteproiectul unui tratat constituțional care suprima ponderațiile Nisei, propunând o regulă de majoritate calificată bazată exclusiv pe populație (se cerea 60 la sută) și pe numărul de state. Propunerea Convenției ar fi modificată posterior de către Consiliul European, la petiția guvernelor spaniol
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
prefect și deputat ( județul Teleorman) Comisiunea pentru organizarea generală a partidului întrunindu-se în casele d-lui Sturza, sub președenția d-lui C. IonescuOlt și avându-mă pe mine raportor a luat în dezbateri în ședința din 7 noiembrie 1931 anteproiectul privitor la redactarea statutelor partidului și după discuțiunile urmate a fixat alăturatul proiect de statute. La întocmirea proiectului am fost călăuziți de vechile noastre statute de congresul general al Partidului liberal din ședința din 4 mai 1930. Am păstrat aceste
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fecunde. Învățământul religios În contextul constituirii Patriarhiei Române, reforma învățământului teologic românesc constituia o urgență. Un învățământ propriu Bisericii putea prinde contur după ce, prin legea organică a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, învățământul religios este încredințat Ecclesiei. Pentru a redacta anteproiectul legii, Sfântul Sinod numește o comisie din care făceau parte: P. S. Vartolomeu Stănescu 1, preotul Dănău, P. S. Andrei Magieru 2 și Nae Ionescu. Nae Ionescu propune o concepție novatoare asupra învățământului teologic, care trebuie să devină "o știință ofensivă", capabilă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Astfel, în proiectul lui P. P. Negulescu, din 1920/1921, se prevedea organizarea unui institut pedagogic cu o secție didactică și alta pentru cercetări științifice, care urma să fie dotată cu "un laborator de pedagogie experimentală" (2, p. 240). În anteproiectul de lege pentru reforma învățămîntului primar din 1933 (în perioada în care ministru era D. Gusti), se prevedea, prin art. 126, organizarea unor școli experimentale în toate regiunile țării, iar prin art. 132, că orice școală de aplicație de pe lîngă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Cf. OVIDIU BĂDINA, Dimitrie Gusti. Contribuții la cunoașterea operei și activității sale, Editura Științifică, București, 1965. 31. În perioada 9 iunie 1932 14 noiembrie 1933, D. Gusti a condus Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor. În această calitate a întocmit un Anteproiect de lege a învățământului, care, datorită schimbării guvernului, n-a apucat să fie prezentat spre dezbatere. Anteproiectul și o serie de studii pregătitoare au fost publicate în volumul Un an de activitate la Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor, București, 1934
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
În perioada 9 iunie 1932 14 noiembrie 1933, D. Gusti a condus Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor. În această calitate a întocmit un Anteproiect de lege a învățământului, care, datorită schimbării guvernului, n-a apucat să fie prezentat spre dezbatere. Anteproiectul și o serie de studii pregătitoare au fost publicate în volumul Un an de activitate la Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor, București, 1934. 32. D. GUSTI, "Politica școlară în cadrul statului cultural", conferință 28 august 1933, în vol. D. GUSTI, Scrieri
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care desființa Muzeul Național de Antichități din București, transformându-l într-o anexă a unei catedre universitare, titularul acesteia fiind de drept directorul Muzeului, - socotind că a găsit astfel cea mai fericită soluție pentru a mă scoate din slujbă. Necunoscând anteproiectul, n-am aflat despre această năstrușnică dispoziție decât în ultimul moment, printr-un telefon al prietenului Daicoviciu de la Sibiu. Încercările mele de a obține o audiență, spre a-i arăta Ministrului că e o mare greșeală să se desființeze cea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
eliberat după o lună, fără judecată. Suspendat definitiv din învățământ, va fi totuși ales deputat de Cetatea Albă, apoi de Soroca și validat ca atare. Dar acuzațiile de trădare vor fi reiterate la toate inițiativele politice ale lui S. (un anteproiect de constituție, formarea Partidului Țărănesc, fuzionarea acestuia cu Partidul Național din Transilvania etc.), climatul ostil împiedicându-l să le ducă până la capăt și, implicit, să ocupe locul de lider pe care îl merita. În 1929 optează pentru locul de senator
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
și, dacă este cazul, anexele naționale. Articolul 4 Pentru recunoașterea unei specificații tehnice naționale în domeniul produselor pentru construcții se parcurg următoarele etape: a) inițierea procedurii de recunoaștere a unei specificații tehnice naționale; ... b) elaborarea specificației tehnice în faza de anteproiect, prin traducerea integrală în limba română a textului documentului publicat în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și redactarea textului copertei naționale, a preambulului național, a ultimei pagini și, dacă este cazul, a anexelor naționale; ... c) difuzarea anteproiectului către
PROCEDURĂ din 22 februarie 2005 de recunoaştere a specificaţiilor tehnice naţionale în domeniul produselor pentru construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165582_a_166911]
-
de anteproiect, prin traducerea integrală în limba română a textului documentului publicat în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și redactarea textului copertei naționale, a preambulului național, a ultimei pagini și, dacă este cazul, a anexelor naționale; ... c) difuzarea anteproiectului către membrii Grupului de Lectură stabilit conform art. 7 alin. (1), pentru examinarea acestuia și formularea de observații; ... d) elaborarea specificației tehnice în faza de proiect, pe baza eventualelor observații; ... e) aprobarea specificației tehnice naționale de către C.T.P.C. ... Articolul 5 (1
PROCEDURĂ din 22 februarie 2005 de recunoaştere a specificaţiilor tehnice naţionale în domeniul produselor pentru construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165582_a_166911]
-
și anexele naționale se stabilesc, pe cele trei tipuri de documente prevăzute la art. 1, prin instrucțiuni elaborate și aprobate de C.T.P.C., cu avizul autorității competente. (4) Elaboratorii răspund de redactarea corespunzătoare a versiunii în limba română în fazele de anteproiect și proiect și de predarea la termenele stabilite a documentelor întocmite responsabilului de temă. ... Articolul 7 (1) Pentru fiecare procedură de recunoaștere inițiată, C.T.P.C. stabilește Grupul de Lectură (GdL), format din 3 specialiști din cadrul C.T.P.C., care nu participă ca elaboratori
PROCEDURĂ din 22 februarie 2005 de recunoaştere a specificaţiilor tehnice naţionale în domeniul produselor pentru construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165582_a_166911]
-
termenele stabilite a documentelor întocmite responsabilului de temă. ... Articolul 7 (1) Pentru fiecare procedură de recunoaștere inițiată, C.T.P.C. stabilește Grupul de Lectură (GdL), format din 3 specialiști din cadrul C.T.P.C., care nu participă ca elaboratori la redactarea versiunii române, pentru examinarea anteproiectului în ceea ce privește: ... a) verificarea corespondenței dintre textul versiunii în limba română și textul documentului original; ... b) verificarea respectării terminologiei de specialitate; ... c) verificarea traducerii și a conținutului copertei, al preambulului și al anexelor naționale. ... (2) În termen de maximum 10 zile
PROCEDURĂ din 22 februarie 2005 de recunoaştere a specificaţiilor tehnice naţionale în domeniul produselor pentru construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165582_a_166911]
-
verificarea corespondenței dintre textul versiunii în limba română și textul documentului original; ... b) verificarea respectării terminologiei de specialitate; ... c) verificarea traducerii și a conținutului copertei, al preambulului și al anexelor naționale. ... (2) În termen de maximum 10 zile de la primirea anteproiectului, membrii GdL trebuie să-și formuleze observațiile, care se analizează în ședință comună împreună cu elaboratorii, iar modificările acceptate se consemnează într-un proces-verbal. ... (3) În termen de maximum 5 zile de la data ședinței, GdL și elaboratorii trebuie să pună la
PROCEDURĂ din 22 februarie 2005 de recunoaştere a specificaţiilor tehnice naţionale în domeniul produselor pentru construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165582_a_166911]
-
și, dacă este cazul, anexele naționale. Articolul 4 Pentru recunoașterea unei specificații tehnice naționale în domeniul produselor pentru construcții se parcurg următoarele etape: a) inițierea procedurii de recunoaștere a unei specificații tehnice naționale; ... b) elaborarea specificației tehnice în faza de anteproiect, prin traducerea integrală în limba română a textului documentului publicat în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și redactarea textului copertei naționale, a preambulului național, a ultimei pagini și, dacă este cazul, a anexelor naționale; ... c) difuzarea anteproiectului către
ORDIN nr. 271 din 22 februarie 2005 privind aprobarea Procedurii de recunoaştere a specificaţiilor tehnice naţionale în domeniul produselor pentru construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165581_a_166910]