12,966 matches
-
schimb, de singulare personalități interiorizate, de pronunțat sentiment temporal, lirică, în fine, dezvăluind “un conflict aproape tragic între conținut și forma care se derobează”, în care totuși sau poate tocmai de aceea, un Stefan George se arată “mai aproape de spiritul antic decât oricare dintre poeții moderni de azi.” Acel “azi”, devenit “atunci”, rezistă, cum vedem bine în vocabularul său critic, fie că, în timp, idei inovatoare în ceasul expunerii au devenit locuri comune. Dacă, și în comparație, studiile despre lirica americană
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
care Cicero îl acuza pe Catilina. Alte abuzuri îi sar acum în ochi și își găsesc expresia în catrenele ce încă mai tapetează, la fel ca acum două sute de ani, statuia lui Pasquino - un fel de Bulă local, o statuie antică cu identitatea rămasă incognito, învestită cu onoarea de a fi „vox populi” - iar campanilismul cel mai autentic îl regăsești la o terasă înțesată cu microbiști, în jurul unei pizze în Testaccio, dar și acolo unde se păstrează vie memoria romanilor prin
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
așa cum mă simt înlăuntrul meu, comte de Karabey, mândru dar precaut; dintre bastoane folosesc pe cel de tek, lemn de încredere, tare. Intru în cafenea, mă așez lângă Adrian Maniu. Îi admir, cât ne ținem companie, prețioasele inele cu incizii antice de pe degete. Primesc invitația de a-i vizita colecția din Cotroceni, a făcut noi achiziții. Plecând el la 12,30, rămân pentru prânz cu doi convivi mai puțin obișnuiți, Panaitescu și Pișculescu. Îi iau pe rând la privit: Primul își
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
cafenea. Stă stingher într-un colț; ca evreu în mijlocul poporului ăstuia neînțărcat de barbarie, cum să nu te simți corp străin? Îl privesc: rece, orgolios, lucid - omul hulitului Talmud. Mi-ar plăcea să stau lângă el, să-mi vorbească de anticii Israelului, de Saul, David, Solomon; de Iehuda Macabeul, eliberatorul Ierusalimului. Dar îi respect singurătatea; și el pe a mea. Aveam la ce medita - înainte de plecare îmi căzuseră ochii peste micul eseu despre izbândă al lui Bacon. Izbânzile mele! Luate de la
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Popa), aglutinînd motive, autorul Rod ului este, Înainte de orice, un inovator de limbaj, cîntînd sacralitatea ființei. Cu o ritmica proprie, repetiții, vocabule rare și durități de limbaj, cu semnul exclamației „plasat iberic”, minat de un impuls melodic și vizînd sincretismul antic, acest poet vocalic (În sens aedic, preciza P. Ursache) Își dorea reprezentarea scenica, cîntîndu-si versurile. Arhaizant, incantatoriu, de rafinament grav, pendulînd Între limbajul naiv și cel esoteric, căutînd rădăcina comună a artelor și cultivînd, cu bocet sincopat, speciile oralității (doina
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Însetat de adevăr - „care din cele două condiții ontice rămâne de preferat?” Răspunsul relevă condiția lui Eminescu Însuși, acesta părând a prefera „ruinele fierbinți ale arderii umane, pustiului descarnat al supratemporalității astrale”. Alte poezii: Stele-n cer, Odă (În metru antic), Povestea magului călător În stele sunt legate ( Într-un fel sau altul) de Luceafărul prin oglinda geniului privind dedublarea „În eu uman și extramundan soldată cu Întâmplări dramatice. Dacă Eminescu constată eșecul onticității umane, el include totuși și rațiunea umană
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
și al celor 8 sunete înlănțuite și spumoase ca niște spoturi de lumină entuziasmate de libertatea lor. a ajuns la timp în librărie și-a tot așteptat-o pe Madi printre rafturile de cărți, citind cotoarele fără alegere: Istoria Egiptului antic, Păcatele omului modern, A trăi pentru a-ți povesti viața, dicționare, ghiduri, literatură, cotoare albe, roșii, portocalii; iar când văzuse că ea nu vine, îi dăduse un beep, apoi o sunase. Telefonul ei stătea dosit la piciorul scărilor rulante și
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
în siguranță știind-o alături. O privea pe furiș, ca pe-o servietă veche și dragă. Apoi intrase total în acțiunea filmului: personajul înainta printr-o pădure, urmărit din umbră de criminal. Era liniște și tensiune maximă. Cristian încerca să antici, pe următoarea mișcare, când pe fereastra deschisă năvăliseră fără veste cele 8 sunet rătăcitoare. Erau transparente și alunecoase ca niște fiole de gheață, rostogolite una după alta pe covorașul din fața fotoliului, iar numele se legase elastic, într-un glas bine
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
tip documentar (mai Întotdeauna, luându-se pe sine ca reper, nu În puține cazuri, punctând bolile trupului reumatism, accident cerebral, inimă bolnavă, picioare... neajutorate ș.a.); b) de epatare eseistică În orizontul culturii, civilizației, politicilor și ideologiilor lumii, Începând din Grecia antică, până la războaiele din Afganistan și Irak, ori până la America sieși contemporană. Din această perspectivă, intervențiile lui Octavian Paler, deși segmentate (cum altfel?), se reunesc pe podiumul unui „sceptic mântuit”. El nu a fost mizantrop, dar nici optimist a' la G.
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
și zajal - în cadrul noubei această practică este asimilată și transformată în antifonie. Acest procedeu presupune existența a două sau mai multe grupuri - ce pot fi identificate cu coruri - care dialoghează, intonând rând pe rând aceleași fraze melodice. Antifonia specifică Greciei antice prezintă următoarea particularitate : două sau mai multe grupuri intonează la unison aceeași melodie, în timp ce un grup urcă la octavă, păstrând însă nealterat desenul melodic. Aceste două tipuri de antifonie - cea așa-zis clasică și cea de tip grec - se regăsesc
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
la întinderea unui domeniu de știință, artă și filosofie, egal cu acel al poeziei și al muzicii, și acesta-i faptul epocal al timpului nostru în istoria culturii romînești. Desigur, Maestrul Gh. Popescu-Județ e înzestrat cu harul armoniei, în înțelesul antic al cuvîntului. Această tărie magnetică, a armoniei, îl îndrumează în tot parcursul întreprinderii lui de explorare a științei, artei și filozofiei jocului romînesc. Elemente, construcții, expresii, apar și se desfășoară, treptat și gradat, dinaintea ochilor și minții noastre, ca sub
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
vede în pașii, timpii și măsurile acestui joc, dactili, spondei, trohei, anapești, iambi, tribrachi etc.; apoi fraze, strofe, perioade etc., tot; și - este o vorbă încă ceva mai mult decît atîta: fără ironie. Ba încă și unele fenomene specifice versificației antice, ca acela, de pildă, al substituirii dactilului printr-un spondeu etc. și, în orice caz o bogăție metrică cu mult mai mare decît aceea a metricei antice. Dar, pentru o mai vie ilustrare a chestiunei, e mai bine să dăm
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
mai mult decît atîta: fără ironie. Ba încă și unele fenomene specifice versificației antice, ca acela, de pildă, al substituirii dactilului printr-un spondeu etc. și, în orice caz o bogăție metrică cu mult mai mare decît aceea a metricei antice. Dar, pentru o mai vie ilustrare a chestiunei, e mai bine să dăm cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și înrudirea ritmicei și metricii din microregiune” (e vorba de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
ilustrare a chestiunei, e mai bine să dăm cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și înrudirea ritmicei și metricii din microregiune” (e vorba de microregiunea Bicaz) „cu formele metrice antice, ne-a determinat a folosi încadrarea picioarelor metrice și ritmice în aceleași tipare pe care le foloseau poeții: Homer, Anacreon, Plaut, Seneca și metricienii: Hefestion și Quintilian. Aceasta ținînd seama de faptul că în dans succesiunea spondeilor, anapeștilor, dactililor, iambilor
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
său muzical cunoscut sub numele de Ars nova (sec. XIV), a conceput sistemul său aplicabil în muzica măsurată, spre deosebire de muzica religioasă plană, pe baza unei vizibile influențe a metricii antice. Desigur, spiritul unei astfel de transpuneri este greșit, nemuzical. Metrica antică, a versului, atrăgea, fără doar și poate, în hățurile legilor ei, și frazeologia cîntării, cînd astăzi nu mai este un secret că linia melodică nu se mai poate baza, oarecum monoton, pe cantitatea silabelor, ori numai pe accentul lor, ci
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
-l utilizezi ca pe o sabie” (Efes. 6, 17). Ambele texte subliniază înțelesul hristologic al rănii - Hristos Cuvântul este atât săgeată, cât Și sabie, rănind sufletul în interior. Pentru a explica ce simte sufletul rănit astfel, el apelează la tropul antic al străpungerii dulce-amărui a dragostei, astfel că textul vorbește de „rana dulce a Celui care este săgeata aleasă”<footnote Asupra istoricului acestei teme în literatura Și filosofia greacă, interesant este studiul semnat de Anne Carson, EROS the Bittersweet. An Essay
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
curcubeului și apoi Învârtit, o singură culoare va fi vizibilă, și anume: griul. În consecință, obiectivul biologului sexual este de a „Încetini viteza psihologică”, pentru a dezvălui toate nuanțele vieții intime.” În ceea ce privește dimensiunea mitologică, este speculată obsesiv imaginea titanului Greciei Antice, Prometeu, imagine ce se dorea, de către tabăra opusă Fundației, Frăția, a fi asociată tinerilor germani care, În viziunea lor, trebuiau să dobândească trăsături și calități masculine superioare. Mitul speculat Îl are În centru pe zeul evocat anterior, Prometeu, dar și
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
tradiție, artă, culoare, bogăție, triumf și moarte, Aida. Giuseppe Verdi surprinde În opera sa cele mai puternice sentimente umane, care ajung să mistuie personajele și În final să le pecetluiască soarta. În plus, spectacolul În patru acte surprinde lumea Egiptului Antic, un spațiu aflat sub semnul tradiției și al politeismului, În care orice abatere de la legile sfinte este aspru pedepsită. Punerea În scenă de la Iași a reușit, timp de trei ore, să transpună spectatorul În această lume de mult uitată sau
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
chiar necunoscută de mulți dintre noi. Deși nu a fost perfectă, interpretarea a fost per total reușită, fiind un alt pas reușit În evoluția Operei Naționale din Iași. Regizorul András Kürthy a dorit să surprindă atât scenele monumentale din Egiptul antic ( prin decor și costume), cât și dramele psihologice trăite de Aida, Radames și, Într-o mai mică măsură, de Amneris. Verdi pune accent În primele două acte pe ritualuri străvechi, pe scene de masă de anvergură, conturând totodată ordinea socială
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
heresies, 3.19.1, Édition critique par Adelin Rouseau et Louis Doutreleau, Tome II, texte et traduction, în col. Sources Chrétiennes, Nș 211, Les Éditions du Cerf, Paris, 1974, p. 373, 375. footnote>. Astfel de oameni rămân în sclavia nesupunerii antice și mor în ea, nefiind încă asociați Cuvântului lui Dumnezeu, neparticipând încă la libertatea Fiului. Necunoscându-L pe Dumnezeu Întrupat, se privează de darul Său, care este viața veșnică; și neprimind Cuvântul nemuririi, rămân în carnea muritoare. Versetele, „Eu am
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
crez; absolutizarea propriei perspective de către unele grupări nu a Întârziat să dea de timpuriu naștere unor grupări sectare și eretice care s-au desprins de Biserică și au luat-o pe calea lor, această frângere a unității fiind socotită de antici rodul lucrării diavolului. Este greu de spus când s-au născut Biserica și creștinismul, respectiv dacă putem vorbi despre un creștinism sau mai degrabă despre niște creștinisme la Început. Divergențele liturgice, disciplinare și doctrinare (căci fiecare biserică Își avea propriile
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Întru Întunericul nopții, pitiți prin vizuini. Atunci Însă când sfântul colegiu al apostolilor a cunoscut, În felurite moduri, apusul vieții... greșeala necredinței a Început să se-nfiripe prin mijlocirea acelora care Învățau «altceva»” (Eusebiu, Istoria bisericească 3,32,7-8). Iudaismul antic nu socotea drept importantă unitatea Învățăturii, ci mai degrabă felul de a trăi În particular și În societate. Cu toate acestea, practica „excomunicarea”, adică expulzarea din sinagogă (minim). Pentru creștini În schimb era importantă atât Împărtășirea aceleiași Învățături - ca și
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
lume. Prezentarea ereziei și atitudinii ereticilor, așa cum este expusă de Egesip În pasajul citat și În altele redate de Eusebiu, a fost cea obișnuită În antichitate. În realitate, lucrurile au mers În alt fel și Într-un mod mai complex. Anticii atribuiau proliferarea sectelor și a opiniilor, potrivit mentalității antice păgâne și creștine, ispitei diavolului, acel „princeps haereticorum” (Ieronim, Comm. in Ezech 10,32). Părinții văd fără excepție și pretutindeni lucrarea diavolului, insistând neîncetat asupră-i, atât din pricina răspândirii ereziei, cât
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
de Egesip În pasajul citat și În altele redate de Eusebiu, a fost cea obișnuită În antichitate. În realitate, lucrurile au mers În alt fel și Într-un mod mai complex. Anticii atribuiau proliferarea sectelor și a opiniilor, potrivit mentalității antice păgâne și creștine, ispitei diavolului, acel „princeps haereticorum” (Ieronim, Comm. in Ezech 10,32). Părinții văd fără excepție și pretutindeni lucrarea diavolului, insistând neîncetat asupră-i, atât din pricina răspândirii ereziei, cât și din pricina faptului că prindea la mulți (Origene, Hom
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
eretice. Așa-numita ortodoxie provine de la Roma și este impusă prin acorduri cu bisericile din Corint și Alexandria. Precumpănirea unei „școli” În raport cu celelalte este pur și simplu fortuită și se datorează unor factori politici, sociali și religioși. C). Complexitatea creștinismului antic Studiile moderne ne-au ajutat să Înțelegem mai bine geneza istorică a creștinismului, dezvoltarea sa, răspândirea sa, organizarea sa. Se Înregistrează o dezvoltare În toate sensurile, dacă privim cu mai mare atenție la amănuntele și complexitatea diferitelor comunități creștine, la
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]