595 matches
-
primar (I-IV). Idealul obiectivității evaluării este afectat de anumite circumstanțe care pot induce variații semnificative, relevate fie la același evaluator în momente diferite (variabilitate intra individuală), fie la examinatori diferiți (variabilitate interindividuală). Cei ce realizează evaluarea în virtutea unor judecăți anticipative, nu mai observă eventualele carențe ale elevilor buni, după cum nu sunt dispuși să constate unele progrese ale elevilor slabi. Mijloace audio-vizuale utilizate în educația fizică După cum este cunoscut, procesul de învățământ este un proces complex, la realizarea căruia contribuie o
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
activitate de comunicare de date și reguli de acțiune. Din punct de vedere cibernetic, implicit transmiterea informației de la profesor la student și de la student la profesor, într-o activitate organizată în vederea provocării la student a unor transformări și disponibilități acționale anticipative. Procesul de predare-învățare se prezintă ca un proces de comunicare interumană, la cei doi poli aflându-se în permanență interacțiune: profesor (agentul, emitentul, sursa) student (receptorul); profesorul, având rolul conducător al activității didactice, fiind socotit principala sursă emitentă de mesaje
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
considerat drept o nejustificată intruziune într-o minune a naturii. Cei mai mulți dintre noi am fi fost gata să sacrificăm grădina de dragul capriciilor jetului opărit. Relatarea tuturor acestor absurdități nu e gratuită; ea se corelează cu povestirea noastră, constituind un stadiu anticipativ al acelei nesănătoase stări de spirit în care a avut loc „isprava“ lui George McCaffrey și care, în alte împrejurări, poate că n-ar fi stârnit atâta zarvă. Incidentul spargerii colecției de sticlărie romană, care se petrecuse cu mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
am gândit la cartea de nisip a lui Borges, care oricum mi-a căzut în mână mai târziu, mult după momentul evocat în text. Am citit de mic, de la 6 ani. În copilărie, visul cărții perfecte are conotații puternic premonitorii, anticipative: afli despre cărți și autori pe care nu-i găsești în biblioteca sătească, nu-i găsești nici în librărie, și începi să-ți imaginezi că în aceste cărți se găsește aurul distilat pe care-l cauți. Textul care dezleagă toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
să începem cu concluzia, de pildă). 5) Injoncțiunea Este un discurs centrat pe actul de a ordona, de a cere; tip de discurs imperativ (act alocutiv), care se folosește în avertismente, rețete, mod de folosire. 6) Predicția Dezvoltă un discurs anticipativ - din păcate, nestudiat temeinic de lingviști, de teoreticieni ai presei. Tipul verbal preferat este viitorul. Se folosește în: profeții, horoscop, meteo. 7) Dialogul (conversația) Implică acte comisive (promisiuni, amenințări), acte vocative, retroactive, de satisfacție. O variantă aparte a conversației este
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a subiectului, salturile mari în timp și spațiu, mulțimea personajelor evocate, revenirile pedant explicative, dramatizarea inutilă, mulțimea cifrelor etc. reprezintă defecte mari, distrugătoare pentru orice anchetă. NOTE (1) Mic dicționar terminologic privind știrea de agenție (C.F. Popescu, 2003) Ante-fila. Text anticipativ și, prin aceasta, restrâns doar la anumite evenimente: sportive, electorale, politice sau culturale. Anunță evenimentul, contextul în care va avea loc, așteptările legate de eveniment etc. Nu se confundă sub nici un motiv cu relatarea sau reportajul. Mai degrabă, se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
solving (CPS). Perspectiva asupra acestui tip de metodă nu este deloc una nouă; vechii greci și romani cultivau ceea ce astăzi reprezintă părți componente în teoria rezolvării creative de probleme: provocările asupra lui „cum gândim”, folosirea unui nivel imaginativ optim, viziunea anticipativă asupra fenomenelor. Pe de altă parte, întâlnim și alte variante productive și extinse ale acestei metode (vezi, spre exemplu, Procedural Model of Problem Solving - P-MOPS, în Brilhart, Galanes, 1995). Începuturile perspectivelor moderne s-au bazat pe cercetările lui J.P.
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ați avut în urma unui proces de învățare (cum ar fi sentimentul pe care l-ați trăit după ce ați luat o notă excelentă la un examen dificil). Identificați în acel moment un element care să vă facă să vă simțiți bine anticipativ și pentru momentul de învățare prezent. 13.3.3.5. Tehnica „Adevărat și fals”tc "13.3.3.5. Tehnica „Adevărat și fals”" Pentru creșterea cunoașterii în grup puteți folosi un ice-breaking de acest tip (Clegg, Birch, 2003). În esență
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
hiperbatul de gândire (Gedanken-Hyperbaton), pe care îl percepem într-o totală disociere de procedeul inversiunii, cu care este majoritar confundat. Hiperbatul face posibilă, prin fragmentele narative consistente adăugate, ca dinamica temporală să funcționeze deopotrivă regresiv și progresiv. De pildă, episoadele anticipative, numeroase, au uneori o reprezentare cvasi-metaforică: "Am bătut în ușe, și sunt surprins de sunetul bătăii auzit înăuntru, de parcă am trimis un sol. Nu va răspunde nimeni; sunetul acesta trimis de mine va fi singurul semn de viață."305 Aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
grădinițelor, un număr semnificativ de copii. Aceștia, cu timpul, vor fi marginalizați de către societate, nemaiputând fi nicicând socializați. Când vorbim de integrarea copiilor cu dizabilități în școlile de masă, trebuie pus accentul atât pe infrastructura școlii, cât și pe măsurile anticipative, centrate pe probleme specifice fiecărui elev, care pot sprijini acest proces. De aceea sunt foarte importante diagnosticarea corectă și orientarea corectă a acestuia spre învățământul obișnuit sau special. Trebuie avută în vedere o serie de măsuri cu caracter profilactic, ameliorativ
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
vorbește de triplicare, climax, autoclimax, personaj protagonist și antagonist, plat, rotund, bidimensional, tridimensional, reflector, dedublat, persoană și personna, raisonneur și alter ego, temă, remă, ramă, tramă, de holomorfism, hipotext, hipertext și paratextualitate, de contratitlu, de motivarea operei de artă, compozițională, anticipativă, realistă, estetică, de motivul indumentului, de cronotop, interfață, acronie, soteriologie, topos, exitus ș. a. Autorii citați pentru a susține cu argumentul autorității și prestigiului cele susținute, justificîndu-se indirect gradul înalt de conceptualizare sunt: W. C. Booth, Rousset, Starobinski, Proust, W. Kayser, Stanzel
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în cel mai bun caz, pentru că i-e teamă de ratare, Cioran caută munca, dar numai pentru a se refugia în ea. O chestiune care merită detaliată. De fapt, acest veritabil antidot face obiectul altei secvențe analitice. Totuși, fie și anticipativ, iată: „mă gândesc întruna la muncă și continui s-o consider unica modalitate de mântuire de care dispun” (I, 72). A munci înseamnă într-un fel a accepta jocul steril al umanității și a participa la un mecanism pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mod personal de a vedea lucrurile, analizând cu minuțiozitate toate posibilitățile de evoluție a unui dialog sau a unui fapt concret. Avem de-a face în acest caz cu o desfășurare repetată, sub formă de monolog, a unor adevărate secvențe anticipative ce pune în evidență imaginația creatoare a personajelor. Iată, spre exemplu, forma halucinantă pe care o iau în mintea lui Pavel Anicet impresiile subconștiente provocate de încercarea de sinucidere a lui Teodoru: ,, «Mi-e foame, domnule, n-am mâncat de
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
rochia Ghighiei alunecă de-a lungul zidului; zadarnic încearcă domnul s-o prindă în lungul zidului, fata se strecoară, cade, se sfarmă, - și gestul acela idiot se repetă tot mai net, mai vertiginos. [...]” (p.57) Rolul dominant al acestor secvențe anticipative, după cum le-am numit mai sus, reiese din aceeași tendință a personajelor de a-și supune fiecare gest fiecare gest, fiecare replică unei analize îndelungate, din nevoia de a-și construi o altă imagine decât cea reală în ochii celorlalte
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
la fel de interesantă ca și cea a lui Mavrodin. Am subliniat deja notarea anumitor gesturi sau replici ale lui Hasnaș care precedă confesiunea sa anticipând o. Insistența lui Mavrodin de a cunoaște trecutul Ilenei se constituie și ea într-un factor anticipativ al confesiunii ce va urma și prin care personajul va avea ocazia să-și înțeleagă mai bine propriul trecut. Rămânând la nivelul arhitecturii narative a romanului, nu putem să nu remarcăm și aici, ca și în Întoarcerea din rai, utilizarea
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
de lucru (Fischer, 1986). Acest rezultat trebuie însă privit cu multă prudență, deoarece el depinde în mare parte de tipul de sarcină. Feij (1998) consideră că socializarea într-o organizație dată (socializare organizațională) depinde în primul rând de o socializare anticipativă generală în legătură cu munca. Aceasta poate fi indirectă (familie, școală, prieteni), dar și directă (stagii efectuate sau locuri de muncă ocupate anterior). Ea îl face pe individ să dezvolte așteptări față de noul loc de muncă. Îl pregătește, mai mult sau mai
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
acest proces reprezintă o cale importantă de îmbunătățire a eficienței și performanței la nivelul administrației publice. Focalizat asupra creșterii autonomiei decizionale, procesul descentralizării contribuie, de asemenea, la transparența activităților și rezultatelor. În concluzie, structurile sistemului administrației publice trebuie să devină anticipative, dinamice, complexe și flexibile. Noile tehnologii accentuează cererea pentru astfel de structuri în administrație; trecerea la o administrație informatizată fiind de neconceput în cazul unor structuri ierarhizate și rigide, care încetinesc fluxul informațional exact când este necesară o mai mare
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
mediul social și cultural din care asimilează modele de conduită ce determină o integrare tot mai activă în universul social. O dată cu dezvoltarea capacităților senzoriale și perceptive, se structurează noi forme ale memoriei și imaginației care determină dimensiuni complexe ale trăirilor anticipative și fantastice. Perceperea realității este încărcată emoțional și alimentează imaginația, comportamentele și strategiile cognitive ce utilizează o simbolistică amplă, ancorată situațional în realitatea înconjurătoare, imprimând perioadei preșcolare acea unicitate cunoscută sub numele de vârsta de aur a copilăriei. Dezvoltarea imaginației
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de învățare: învățarea de semnale, învățarea stimul-raspuns, înlănțuirea, asociația verbală, învățarea prin discriminare, însușirea de noțiuni, învățarea de reguli, rezolvarea de probleme (aceste tipuri de învățare sunt ordonate de la simplu la complex, dar coordonate între ele). teoria organizatorilor cognitivi și anticipativi de progres (Ausubel), este mai degrabă o teorie a instruirii, rezultat al convertirii în plan educațional al unui punct de vedere psihologic elaborat asupra învățarii, îndeosebi asupra celei verbale. Procesul instruirii este influențat de urmatorii factori: profesorul și elevii, variabilele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vorbește tot mai mult despre serviciile de consiliere pe baze științifice pentru o eficientă și optimă orientare școlară și profesională. Această activitate extrem de dificilă are în vedere mai multe direcții de acțiune: - prospectiva educațională și profesională pe baza unor studii anticipative, care determină pe termen scurt, mediu și lung viitoarele cerințe în materie de competențe educaționale și profesionale; - dinamica pieței forței de muncă; - adaptarea potențialului aptitudinal și a intereselor elevului la cerințele reale ale unor profesii sau categorii de profesii înrudite
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
române moderne, vol. I-III (1924-1925), E. Lovinescu formulează legea sincronismului vieții contemporane, care explică, la capătul unei laborioase analize comparativ istorice, formarea pe cale revoluționară a civilizației românești moderne. Principalele secvențe ale legii sociologice a sincronismului sunt următoarele: a) Rolul anticipativ și creator al ideologiei. Procesul formării civilizației române a debutat ca revoluție ideologică prin importul ideilor „libertare” din Apus, în vederea construcției constituționale moderne în societatea românească. Principalul agent social al înfăptuirii revoluției ideologice l-au constituit fruntașii pașoptiști și, îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
finali, consumul fiind una din laturile caracteristice ale nivelului de trai. 1.2. Particularități privind managementul comerțului În evoluția managementului contemporan se pot sesiza o serie de orientări ce pot fi sintetizate astfel 8: * Sporirea caracterului său interdisciplinar; * Sporirea caracterului anticipativ; * Amplificarea viziunii globale, integratoare a managementului; * Sporirea flexibilității sistemelor de management; * Profesionalizarea funcției de management; * Accentuarea laturii motivaționale în management; * Accentuarea caracterului național și sectorial al managementului; * Luarea în considerare într-o mai mare măsură de către management a organizațiilor sindicale
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
în considerare trei tipuri de emoții: ăă „emoții structurale”, raportate la puterea și statusul indivizilor și grupurilor în structura socială; ba „emoții situaționale”, legate de schimbările la nivelul puterii și statusului în cursul interacțiunii dintre indivizi și grupuri; că „emoții anticipative”, produse de expectațiile privind puterea și statusul. Așa cum remarcau Jonathan H. Turner și Jan E. Stats (2005, 216Ă, emoțiile anticipative joacă un rol central în modelul propus de Theodore D. Kemper, unul dintre pionierii sociologiei emoțiilor. Este logic să presupunem
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ba „emoții situaționale”, legate de schimbările la nivelul puterii și statusului în cursul interacțiunii dintre indivizi și grupuri; că „emoții anticipative”, produse de expectațiile privind puterea și statusul. Așa cum remarcau Jonathan H. Turner și Jan E. Stats (2005, 216Ă, emoțiile anticipative joacă un rol central în modelul propus de Theodore D. Kemper, unul dintre pionierii sociologiei emoțiilor. Este logic să presupunem că persoanele care au înregistrat o pierdere a statusului (reducerea prestigiului, a respectului din partea celorlalțiă și consideră că insuccesul comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
produs scriitorul, funcție de personalitatea și cunoștințele sale... Așa se explică de ce două filme, realizate de doi regizori, după același roman, nu sunt deloc la fel. În concluzie, imaginația exploatează datele trecutului și experiența prezentă și realizează o reflectare constructivă și anticipativă. Imaginile pot fi accesate din stocul memoriei, aflată în zona conștientului. Imaginile memorate sunt supuse unui proces de combinatorică imaginativă în vederea elaborării de noi imagini. De asemenea, imaginația își extrage conținuturile și din zonele profunde ale inconștientului, supunându-le în timpul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]