1,352 matches
-
schizofrenului vizând atunci când este cazul, diminuarea EE unuia dintre părinții cheie sau pentru restrângerea evenimentelor traumatizante de viață pentru pacient. Hogarty et al, 1991 descriu superioritatea asocierii terapiilor biologice cu intervențiile familiale și un antrenament privind performanțele sociale, în raport cu monoterapiile antipsihotice fie în raport cu 2 sau 3 din terapiile menționate aici, luând drept criteriu de evaluare creșterea intervalului recăderilor. Acestea fiind spuse, o serie de autori (Goumilloux et al, 1993) subliniază importanța luării în calcule a factorului timp (incertitudinile referitoare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
diminuarea factorilor ambientali nefavorabili, adaptare tardivă cu dminuarea vulnerabilității ș.a.m.d.) pe lângă persistența necunoscutelor privind eficacitatea reală a terapiilor psihosociale. Deși prognosticul pe termen lung al pacienților cu schizofrenie pare să se fi ameliorat evident odată cu introducerea terapiilor cu antipsihotice pe termen lung, aplicarea lor practică pare limitată de o serie de factori. în primul rând o serie de pacienți (a căror proporție poate varia până la 4050%), nu beneficiază de terapiile pe termen lung datorită non complianței. în al doilea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în al doilea rând o rată de apariție a diskineziei tardive de până la 15% reprezintă un risc care trebuiește considerat cu atenție. în ultimul rând în fine, un procentaj de 20-30% din pacienți sunt rezistenți sau parțial rezistenți la tratamentele antipsihotice pe termen lung. 7.6. Indicațiile strategiilor neuroleptice. în final este extrem de dificil de a ști dinainte care dintre pacienți va reacționa favorabil și la care strategie anume. în principiu nici un pacient nu ar trebui exclus a priori, chiar dacă este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
HALDOL Decanoas (1984) Haloperidol (Decanoate) IM 4 săpt. CLOPIXOL Depot (1992) Zuclopentixol (decanoate) IM 4 săpt. CLOPIXOL Acuphase (1992) Zuclopentixol (acetate) IM 3 zile ZypAdhera (2009) Olanzapine pamoate IM 2-4 săpt. RISPOLEPT CONSTA (1999) Risperidonă LAI IM 2 săpt Tab.: antipsihotice retard și semiretard comercializate actualmente Toate aceste APR sunt indicate în schizofrenie, pentru toate formele: paranoidă, hebefrenică, catatonică, simplă etc., fie că au o componetă reactivă sau nu. Această alegere este conformă cu primele date disponibile inițial în SUA și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
echivalente între neurolepticele cu acțiune prelungită sau semilentă sunt apreciate în echivalenți de Perphenazine oenanthate după cum urmează: Perphenazine Oenanthate 100mg Perphenazine Decanoate 70mg Haloperidol Decanoate 50mg Flupenthixol Decanoate 40mg Fluphenazine Decanoate 25mg Zuclopentixol Decanoate 200mg TabI: Echivalența dozelor pentru principalele antipsihotice depot (doza/14 zile) 8.2. Inițierea tratamentului APR. Inițierea tratamentului APR presupune mai întîi o evaluarea atentă din partea psihiatrului curant a unor parametri (Soudjin, 1989; Van Wielink & Leysen, 1989) 1. Complianța pacientului: răspunsul pacientului la drogul prescris nu poate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1. Complianța pacientului: răspunsul pacientului la drogul prescris nu poate fi evaluată dacă dozele recomandate nu sunt luate. Majoritatea studiilor par să conveargă spre recomandarea introducerii cât mai precoce a neurolepticelor depot (Altamura, 1993). 2. Răspunsul clinic la tratamentul neuroleptic antipsihotic prescris: în general un răspuns bun se evidențiază dupa 4 până la 6 săptămâni de tratament (Kane, 1992; Wolkowitz, 1993). 3. Un răspuns clinic apreciat ca nesatisfăcător după 6 săptămâni de terapie neuroleptică împune fie necesitatea modificării posologiei sau a tipului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și răspunsul pacientului la administrarea drogului nu pot fi anticipate, după cum la fel de problematică este și anticiparea dozajului necesar unui control optimal al simptomatologiei psihotice în cazul recăderilor (Davis, 1991). 6. O perioadă inițială de minim trei luni de terapie cu antipsihotice ordinare pare să fie necesară pentru a asigura o tranziție reușită spre o terapie depot. Doar un procent din pacienții schizofreni răspund complet la tratament în această perioadă de trei luni, procentaj care în funcție de diverși autori variază de la 16 la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și în cazul pacienților sever regresivi există anumite preferințe pentru o anumită “schemă terapeutică” ce este înțelept a fi menținută. Pacienții cu schizofrenie au, ca persoane distincte, anumite idei predefinite asupra componentelor terapiei: adesea acceptă cu mai mare ușurință medicația antipsihotică decât intervențiile psihoterapeutice sau de integrare socială, pentru că par să înțeleagă rațiunea farmacoterapiei depôt. Desigur că, înafara unor opțiuni clar exprimate de către pacienți, sau de către medicul curant , am fi îndreptățiți să ne întrebăm ce altele ar fi avantajele neurolepticelor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bună corelație între corectitudinea administrării (complianța la tratament) neurolepticelor, menținerea sau încadrarea într-o activitate profesională și frecvența redusă a recăderilor (indice de corelație /tau = 0.70), dar se ridică imediat întrebarea, perfect legitimă, în ce măsură acest lucru se datorează medicației antipsihotice și nu unor factori privind afecțiunea în sine (forme mai ușoare de boală compatibile cu păstrarea unei încadrări în muncă), precum și relația cu ceilalți factori posibili favorabili de ordin individual: sex, vârstă etc., sau general: climat familial sau eficacitatea rețelei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se coreleză cu un număr sporit de recăderi. în concluzie, ca un rezumat a celor observate, se pare că există o serie de factori de ordin general (social) ce se pot asocia cu un prognostic bun în condițiile unei terapii antipsihotice corect administrate ca doză și frecvență a administrăii prizelor. Cele mai bune rezultate sunt asociate statistic semnificativ cu administrarea regulată și în doze corecte a neurolepticelor, situația contrară a unor tratamente haotice sau în doze insuficiente corelându-se, de regulă, cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Amintim cu taote acestea faptul că neurolepticele se acumulează în țesuturile adipoase, iar metaboliții activi pot fi regăsiți pe durate variabile de timp după sistarea medicației. Așa se face că după o perioadă de câteva săptămâni de tratament regulat cu antipsihotice oral, acestea încetează practic să mai aibă o "acțiune scurtă" în adevăratul înțeles al cuvântului. Aceasta poate face să varieze răspunsul la efectele secundare extrapiramidale în relația cu doza și discontinuitatea la tratament. S-a demonstrat că non complianța la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
multor pacienți de a-și autoadministra corect medicația; - atitudinea negativă a familiei; - relație terapeutică medic-pacient și personal de îngrijire-pacient de calitate nesatisfăcătoare; - influiențe negative din anturaj sau media; - efectele secundare neplăcute 8.4.2. Avantaje și dezavantaje ale medicației depot. Antipsihoticele depot depășesc inconvenientele și problemele suscitate de medicația orală și conferă o constantă și predictibilitate mai mare referitoare le nivele serice. Mai mult, administrarea parenterală scurtcircuitează biotransformările inițiale realizate la nivelul intestinului și ficatului, astfel încât o concentrație mai mare de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bolnavului; - precizie în cunoașterea cantității totale de neuroleptic primit de către pacient; - reducerea posibilităților de supradozare sau utilizare nocivă a drogului; - permite luarea unor decizii logice privind prescripția, fie în scop terapeutic, fie de reducere a efectelor secundare. Dezavantajele prescrierii medicației antipsihotice par să constea în latența crescută în rezoluția efectelor secundare extrapiramidale și în răspunsul clinic la reducerea dozelor de neuroleptic. 9. Predictori ai răspunsului la tratamentul neuroleptic în debutul schizofreniei. Predicția răspunsului la terapia neuroleptică în schizofrenie, este importantă nu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în mod necesar identici. De-a lungul timpului, dar în special în ultimii ani, odată cu apariția și răspândirea uzajului neurolepticelor atipice, interesul diverșilor autori s-a focalizat tot mai mult asupra identificării unor predictori fiabili privind aprecierea răspunsului terapeutic la antipsihotice încă din primele episoade de boală (Tollefson & Sanger, 1977; Barnes & McPhillips, 1992; Kahn, 1997; Ceskova et al, 1997; Naber, 1997; Gerlach, 1997 etc.) Din multitudinea de factori propuși, au putut fi investigați doar o categorie relativ redusă de predictori clinici
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
particulare de răspuns la tratament. Aparent, pacienții care nu răspund la tratament se caracterizează printr-o mai mare sărăcie a simptomatologiei de bază, performanțe mai scăzute la evaluările psihometrice, o tendință mai mică spre o diminuare rapidă a simptomatologiei sub antipsihotice și un răspuns subiectiv favorabil scazut la neuroleptice. Dimpotrivă, cei care au șanse să răspundă favorabil la tratament s-au dovedit a prezenta o severitate crescută a simptomatologiei de tip pozitiv, cu o diminuare rapidă a acesteia la antipsihotice și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sub antipsihotice și un răspuns subiectiv favorabil scazut la neuroleptice. Dimpotrivă, cei care au șanse să răspundă favorabil la tratament s-au dovedit a prezenta o severitate crescută a simptomatologiei de tip pozitiv, cu o diminuare rapidă a acesteia la antipsihotice și performanțe bune la evaluările psihometrice. Prin aceste variabile cele două grupuri se apropie mult de “vechile” subtipuri de schizofrenie: tipul I și II descrise de Crow et al, 1980, sau oricum, pacienții ar fi calitativ diferiți sugerând existența unor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în jurul valorilor 4 și 3) “moderat bolnav”/“minim ameliorat”, cu un decalaj asemănător . Datele sugerează o serie de beneficii din punct de vedere clinic: 1. Mai întâi, pacienții cu simptomatologie predominant negativă și cu un răspuns lent la medicația antipsihotică s-ar părea că recționează mai lent la neurolepticele uzuale, iar un tratament de primă intenție cu antipsihotice atipice ar fi pe deplin justificat. Invers, pacienții cu simptomatologie pozitivă și răspuns precoce la terapie, ar trebui tratați cu antipsihotice standard
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de beneficii din punct de vedere clinic: 1. Mai întâi, pacienții cu simptomatologie predominant negativă și cu un răspuns lent la medicația antipsihotică s-ar părea că recționează mai lent la neurolepticele uzuale, iar un tratament de primă intenție cu antipsihotice atipice ar fi pe deplin justificat. Invers, pacienții cu simptomatologie pozitivă și răspuns precoce la terapie, ar trebui tratați cu antipsihotice standard. 2. în al doilea rând, tratamentele antipsihotice sugerează că o parte semnificativă din reducerea precoce a simptomatologiei survine
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
medicația antipsihotică s-ar părea că recționează mai lent la neurolepticele uzuale, iar un tratament de primă intenție cu antipsihotice atipice ar fi pe deplin justificat. Invers, pacienții cu simptomatologie pozitivă și răspuns precoce la terapie, ar trebui tratați cu antipsihotice standard. 2. în al doilea rând, tratamentele antipsihotice sugerează că o parte semnificativă din reducerea precoce a simptomatologiei survine aproximativ în prima 1/3 a duratei spitalizării, ceea ce ar putea ridica o serie de chestiuni referitoare la modaltatea de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
lent la neurolepticele uzuale, iar un tratament de primă intenție cu antipsihotice atipice ar fi pe deplin justificat. Invers, pacienții cu simptomatologie pozitivă și răspuns precoce la terapie, ar trebui tratați cu antipsihotice standard. 2. în al doilea rând, tratamentele antipsihotice sugerează că o parte semnificativă din reducerea precoce a simptomatologiei survine aproximativ în prima 1/3 a duratei spitalizării, ceea ce ar putea ridica o serie de chestiuni referitoare la modaltatea de acțiune a medicației neuroleptice. într-adevăr, teoria postulează
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o parte semnificativă din reducerea precoce a simptomatologiei survine aproximativ în prima 1/3 a duratei spitalizării, ceea ce ar putea ridica o serie de chestiuni referitoare la modaltatea de acțiune a medicației neuroleptice. într-adevăr, teoria postulează că efectele antipsihotice ale NL sunt mediate de depolarizarea blocului de neuroni dopaminergice care survine după mai multe săptămâni de tratament neuroleptic. Ne-am putea întreba dacă nu cumva la unii pacienți, depolarizarea aceasta ar putea surveni mai precoce decât ne-am aștepta
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
să fie calculate: scorul total, subscoruri ale fiecărei componente, suma subscorurilor și suma evaluărilor globale - măsura cea mai fidelă (Andreasen - 1982, 1986, 1989, 1990). O asemenea scală este sensibilă la schimbare; ameliorarea medie constatată la pacienții schizofreni tratați cu produse antipsihotice este de 30-50%. O notă-prag de aproximativ 60 constituie garanția, în momentul includerii unui lot în studiu, a existenței unei patologii deficitare semnificative. Scala pentru simptome pozitive SAPS posedă 34 de itemi cotați fiecare de la 0 la 5, cele patru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
abandonarea terapiei. Cum se face că dispunând de o medicație atât de eficientă, rezultatele obținute rămân în continuare atât de dezamăgitoare ? Deși prognosticul pe termen lung al pacienților cu schizofrenie pare să se fi ameliorat evident odată cu introducerea terapiilor cu antipsihotice pe termen lung, aplicarea lor practică pare limitată de o serie de factori. în primul rînd o serie de pacienți (a căror proporție poate varia până la 4050%), nu beneficiază de terapiile pe termen lung datorită non complianței. în al doilea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în al doilea rând o rată de apariție a diskineziei tardive de până la 15%, reprezintă un risc care trebuiește considerat cu atenție. în ultimul rând în fine, un procentaj de 20-30% din pacienți sunt rezistenți sau parțial rezistenți la tratamentele antipsihotice pe termen lung. în cursul terapiei cu neuroleptice, acestea au tendința să fie stocate la nivelul diferitelor țesuturi, în special pulmonar, adipos și osos. La nivel cerebral durata medie de eliminare este de circa două săptămîni. La sistarea medicației persistă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
persistă o eliberare a medicamentului care se întinde pe o perioadă de 1-3 săptămâni până la o lună de zile de la nivelul acestor zone de stocaj. Aceasta ar explica intervalul de 6-12 săptămîni observat de regulă la schizofreni, între sistarea chimioterapiei antipsihotice eficace și reapariția simptomelor psihotice. De regulă se notează în această perioadă de timp un sentiment de confort pe care îl încearcă atât anturajul cât și bolnavul, care resimte efectele benefice fără simptomele secundare indezirabile. Astfel a apărut logică ideea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]