381 matches
-
Carmen Humelnicu, și deja citatul Horia Corneliu Cicortaș (președintele Forumului Intelectualilor Români din Italia) și Vicențiu Acostandei (vicepreședintele P.I.R.). Fiecare dintre aceștia, aproape într-un spontan joc de echipă, își ocupă timpul în a găsi și în a denunța discriminările antiromânești găsite în presa italiană. Și desigur nu este dificil să găsească un material abundent. Această inițiativă i-a plăcut foarte mult și consului român, din acea epocă, Cosmin Dumitrescu. În plus, această inițiativă, este sprijinită de un docent universitar american
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
2007-2009, Guvernul României și-a jucat propriul rol. În noiembrie 2007, imediat după asasinatul Reggiani, primul ministru Călin Popescu Tăriceanu însoțit de ministrul de externe Adrian Cioroianu, au zburat la Roma pentru a calma apele ce fuseseră agitate de declarațiile antiromânești făcute de primarul Romei Water Veltroni și de alți oameni politici de stânga sau de dreapta. Primul ministru român nu a ezitat să critice autoritățile din Roma. Acesta declara: "Sunt un pic dezamăgit de pozițiile asumate de anumite personalități din
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a subliniat cu tărie că marea majoritate a concetățenilor săi sunt "cetățeni onești". "Iar eu cer guvernului italian să-i protejeze", a încheiat domnia sa. Al doilea episod. Într-un interviu acordat postului Repubblica Tv,119 Tăriceanu critică cu tărie declarațile antiromânești ale unor oameni politici italieni, care au pus semnul egal între: "[...] comunitatea românească care este compusă în marea sa majoritate din oameni onești, apreciați de patronii la care lucrează, și un număr redus de indivizi care comit infracțiuni...". Este o
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
mai mult pe "românii italieni" de politica de la București. În orice caz, cu ocazia violului de la Caffarella, din 15 februarie 2009, pentru încă odată ministrul de externe Diaconescu a fost cel care a trebuit să facă față, aproape singur, campaniei antiromânești care se dezvolta în Italia, pe fondul tăcerii jenante a colegilor săi din Guvern și, încă odată, a președintelui Băsescu. S-a desfășurat în acele zile cruciale o ciocnire la cel mai înalt nivel care merită să fie povestită. Protagoniștii
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
declarația lui Carai, nu rezultă că ar fi fost dezmințită sau cel puțin nici o agenție italiană nu a difuzat această informație. 46 G. Ceronetti, "Anatomia di un crimine", în La Stampa, 2 februarie 2009. 47 O expresivă prezentare a paroxismului antiromânesc la care s-a ajuns în presa italiană este "pliculețul" lui Umberto Eco, "Maledetti romeni", în L'espresso, din 6 martie 2009. 48 L. Montanari, "L'altra faccia di Facebook. Denunce e vittime", în La Repubblica din 29 mai 2009
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
informa Bucureștiul că garanțiile militare pentru România „nu vor funcționa în cazul unui atac al Uniunii Sovietice”. Încă din anii '20 ai secolului trecut, diplomații români, acreditați pe lângă cancelariile Marilor Puteri, prin hățișul jocurilor politico-diplomatice au identificat atitudini și preocupări antiromânești, transmise în regim de urgență guvernanților de la București. Dintre acești diplomați s-a remarcat Constantin Diamandi. Ca ministru la Paris, pe 12 ianuarie 1925, aducea la cunoștința organelor noastre guvernamentale existența unor „sentimente vrăjmașe față de România”, chiar pe malurile Senei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în pieptul românilor să bată la unison o inimă imensă, sincronizată perfect cu a conducătorului său suprem. Voi cei de azi, nu știu dacă veți apuca vreodată asemenea vremuri și probabil asmuțiți de cozile de topor, care au fost veșnic antiromânești și au mânjit la modul criminal asemenea momente, cred că veți lua de bună imaginea strâmbă proiectată peste timp de aceste lepre scârnave. Iată ce citesc într-un articol semnat de Cristina Deac: „Mărturiile de epocă spun însă că în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sistematizare", avînd în vedere că relațiile ei cu Bucureștiul lăsau, în continuare, de dorit. Cetățenii de origine maghiară fugeau cu miile în Ungaria, pentru a se stabili definitiv acolo. Situația devenise, într-adevăr, tensionată, cînd Ungaria a autorizat o demonstrație antiromânească neoficială de anvergură, la Budapesta, pe 27 iunie 19882516. Bucureștiul a ripostat, calificînd evenimentul ca "șovinist" și "antisocialist", închizînd Consulatul Ungar din Cluj-Napoca, Transilvania și ordonînd personalului acestuia să părăsească România în 48 de ore2517. Străduindu-se să îndrepte situația
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încălca granița sudică și că armata română va rămâne în "strictă defensivă"70. Dar sultanul a semnat curând un document prin care principele vasal din România se detronează (1 mai 1877)71. Presa din Viena și Pesta începe o propagandă antiromânească, ridiculizând armata și vehiculând fel de fel de zvonuri, între care că principele și-ar fi încărcat averea personală și că mai mult de treizeci de lăzi au plecat deja din București spre Sigmaringen (4 mai)72. Pe 9 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ne dea Dobrogea? Asemenea n-o primim."88 Pe 10 februarie, întărește cele spuse: "Rusia voiește să ne ia Basarabia cu orice preț: noi nu primim nici un preț." De-acum încolo, păstrând și adâncind matca dreptului, Eminescu reacționează împotriva propagandei antiromânești din străinătate întreținută de Rusia și extinde considerațiile la destinul poporului român în fața barbariei asiatice. Războiul mediatic antiromânesc era, în bună măsură, o replică la argumentele minții de laser a lui Eminescu. Rusia nu se aștepta ca să găsească într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ia Basarabia cu orice preț: noi nu primim nici un preț." De-acum încolo, păstrând și adâncind matca dreptului, Eminescu reacționează împotriva propagandei antiromânești din străinătate întreținută de Rusia și extinde considerațiile la destinul poporului român în fața barbariei asiatice. Războiul mediatic antiromânesc era, în bună măsură, o replică la argumentele minții de laser a lui Eminescu. Rusia nu se aștepta ca să găsească într-o țară mică, disprețuită o asemenea rezistență la nivelul filosofiei dreptului, al geopoliticii, al etnologiei. Pe 10 februarie, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care ar fi fost dispuși rușii să ne-o acorde în schimbul Basarabiei, e o legendă." O legendă în care Maiorescu a crezut și în privința căreia nu numai că Eminescu nu a prizat, dar a combătut ideea imediat în presă, ca antiromânească și foarte primejdioasă, nereușind, din păcate, să-l convingă pe Maiorescu de precaritatea ei politică. X. Rădăcinile ontologice ale expansionismului rusesc Eminescu a înțeles, înainte de verdictul Congresului de la Berlin (1/13 iulie 1878), că dreptul invocat de el nu va
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
misiuni a Crucii Roșii, Kun descinde în Ungaria, unde înființează Partidul Comunist Ungar, iar, paralel, "grupul comunist român", aripa transilvăneană. Au început acțiunile teroriste contra autorităților românești și a ardelenilor, după modelul gherilelor din Basarabia. Observatorii occidentali constatau furia propagandei antiromânești, la Budapesta, cu incitări la atrocități. Se organizau grupări-fantomă precum Muncitorii Comuniști Români, Facțiunea Internaționalei Socialiste Române din Ungaria, Federația Comunistă Română din Austria etc. Atacul armat al unei brigăzi din Divizia Szekler (500 de foști prizonieri maghiari), la Zalău
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
tovarăși basarabeni care au legătură cu mișcarea revoluționară din Basarabia, numele cărora sunt cunoscute muncitorilor basarabeni, țăranilor și celor care au în același timp o experiență practică de muncă sovietică."214 Cu toată forța, republica transnistreană a fost avanpostul propagandei antiromânești, zugrăvind în culori de infern ce se petrecea cu bietul popor din Basarabia, amenințând permanent cu sosirea revoluției și eliberării Chișinăului de sub "jugul" "călăilor", "bestiilor", incapabili să priceapă că se poate trăi "fără preoți, capitaliști și jandarmi"215. Supărase rău
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
încălcării "drepturilor omului" în România Mare. Lozinca Proletari din toate țările, uniți-vă! fusese înlocuită cu Ocupanți români, jos mâinile de pe Basarabia! Larry L. Watts observă că propaganda în jurul Basarabiei se concerta perfect cu propaganda maghiară în jurul Transilvaniei. Avanposturile propagandei antiromânești erau: Secția basarabeano-română a Agenției Kominternului din Odesa, Secția română a Kominternului din Paris, Secția basarabeană a Biroului Balcani, tot la Paris, toate înzestrate cu tehnică tipografică, posturi de radio etc. Un raport elaborat de Special Intelligence Service, din 1937
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
etnicii români, polonezi și germani au fost epurați din Internațională, la inițiativa lui Nikolai Ejov. Atunci, Stalin a acuzat de conspirație "zinovevistă-troțkistă" Germania, Polonia, România, Finlanda, statele baltice, dar nu și Ungaria și Bulgaria, care garantau, firește, prin șovinismul lor antiromânesc. Chiar și epurarea lui Béla Kun a fost motivată de Stalin că nu garanta suficient acest șovinism din pricină că fusese educat în Transilvania, fiind acuzat că fusese agent al Siguranței românești 219. În schimb, Jenö Varga 220, denunțat de agentul NKVD
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
evreiască, prin jafuri și masacre (...) Opresc dar, cu desăvârșire, orice acțiune pornită din inițiativă individuală și fac răspunzătoare autoritățile militare și cele civile de executarea întocmai a acestui ordin..."231 De observat că viitorul Mareșal are intuiția legăturii dintre violențele antiromânești din cursul evacuării din Săptămâna Roșie cu violențele antievreiești de la Iași, lanțul răzbunărilor reciproce amenințând să devină perpetuu, adică stihinic, contrar ordinii de drept. Antonescu știe că numai păstrarea ordinii de drept poate stopa abuzurile, de unde și fermitatea ordinului emis
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
promisă, spre amenințare, Ungariei, chiar dacă aceasta continuase războiul antisovietic. Desigur, acum și Dobrogea devenise monedă de schimb pentru Bulgaria. Încă înainte de Pactul Molotov-Ribbentrop, Germania făcuse alianță cu Ungaria și Bulgaria, în ecuație intrând și Uniunea Sovietică la 1939. Aceste înțelegeri antiromânești produseseră cedarea Cadrilaterului și a părții de nord a Ardealului, prin Dictatul de la Viena. Moscova a sprijinit iredentismul lui Horthy (C.A. Macartney, Gerhard L. Weinberg). Acum exista o nouă coaliție ruso-bulgaro-ungară în acapararea teritoriilor românești, o coaliție "roșie-albă", cum
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
anulând un element fundamental al organizării comunitare și al conștiinței naționale"233. Purificarea etnică (dirijată de conducătorul Ucrainei, Nichita Hrușciov) a constat în eliminarea fizică a elementului românesc, prin arestări și deportări, prin impunerea legislației ucrainene etc., încât "Tradiționalul șovinism antiromânesc a primit "o fundamentare de clasă""234. Numai în primele zile au fost arestați 1 122 de "agenți de securitate, polițiști și ofițeri ai armatei române", 4 000 încarcerați, alte mii executați de NKVD. În iulie 1940, șeful ucrainean al
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în vechiul regat, iar 70 000 au fost trimiși pe front drept carne de tun. Nu mai vorbim de atrocitățile și omuciderile binecunoscute, precum cele de la Ip și Trăsnea. În atare privință, maghiarii și rușii s-au întrecut în bravură antiromânească. Apoi a venit momentul 1944-1946. Deși Ungaria era inamic, Înaltul Comandament Sovietic dădea directivă ca "unitățile armatei maghiare să nu fie atacate" (Edgar M. Howell). Când Horthy a văzut că Germania nu mai are nici o șansă, a trimis la Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cât Ungaria nu se despărțise la timp de Germania, lovitura de palat a regelui Mihai I fiind benefică din acest punct de vedere, în pofida faptului că armistițiul nu garanta granițele așa cum voise să obțină, prin tratative, Mareșalul Antonescu. XVI. Războiul antiromânesc al Sovietelor Cu toată slăbiciunea politică și militară a țării, după ce regimul bolșevic a fost instaurat în România, cea rămasă după jafurile teritoriale, țara a continuat, ca "aliată" în "lagărul socialist", să fie tratată drept principal dușman al Moscovei. Tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de întâlnirea cu Sadoveanu, i s-a plâns, totodată, că la Chișinău se fac demersuri ca limba română să fie numită "limbă moldovenească" și să se decidă că e vorba de două limbi diferite. Ziarul Moldova socialistă era portdrapelul propagandei antiromânești. Sadoveanu notează în jurnal, la 16 decembrie 1953: "A venit la mine Emilian Bâcov cu care am stat îndelung de vorbă despre frământările de la Chișinău în ce privește limba moldovenească despre care unii moldoveni ar vrea s-o diferențieze de cea românească
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
remarcat că aproape toți conducătorii URSS și-au făcut, mai întâi, ucenicia în distrugerea românismului basarabean, continuând, și din acest punct de vedere, moștenirea țarilor, atestând încă o dovadă cât de importantă a fost Basarabia, ca avanpost, în declanșarea războiului antiromânesc al Sovietelor. Basarabia și România au fost rampă de lansare spre vârful ierarhiilor sovietice. Alexandr Saharovski a ajuns șeful spionajului extern al KGB, de exemplu. Cu excepția unuia singur, cinci din cei șase conducători ai URSS de dinaintea lui Mihail Gorbaciov și-
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mai departe, consideră că trebuie sprijinită reunificarea Germaniei (dacă nu și a RSSM cu țara-mamă!). România uzase și de dreptul de veto, stopând acordarea de ajutor economic țărilor arabe aflate în conflict cu Israelul. Drept urmare, s-au luat noi măsuri antiromânești, Chișinăul fiind iarăși folosit ca agresor propagandistic. Protejatul lui Brejnev, Ivan I. Bodiul, acuză, în 1965, România de "minciuni și denaturări despre Moldova", calificând răspândirea textelor lui Marx și Engels despre Basarabia ca "propagandă naționalistă". Serghei Romanovici Savcenko, șeful KGB
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Așadar, triplă dispută asupra Basarabiei: România, Rusia Sovietică și Basarabia lui Yarrow, despre care acesta din urmă nu dorea să se vorbească la secția română a "Europei Libere"! În schimb, Moscova nu va ezita să pună în mișcare morișca propagandei antiromânești chiar de la Chișinăul bolșevizat, în perfectă consonanță cu Budapesta, cea îndrăgostită de Transilvania. Așa se face că, în 1968, Kádár trecea drept cel mai apropiat susținător al independenței Cehoslovaciei, nicicum România. Atât de "prietenoși" erau cei cinci din Tratatul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]