381 matches
-
tendințele preoților romano-catolici de a separa tineretul ceangău de tineretul român, cu scopul „de a-i păstra compacți, la dispoziția iridentei maghiare”, reliefându-se îndeosebi activitatea preotului romano-catolic I. Minuț din Tg. Trotuș. Acțiunile maghiare și-au continuat seria propagandei antiromânești în primul rând prin activitatea preoților. La sfârșitul anului 1943, Legiunea de Jandarmi Cluj-Turda a comunicat, pe baza datelor obținute de la agentură, despre intenția de a se împânzi localitățile de graniță cu preoți fanatici, iredentiști, unii aflându-se în solda
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
noilor atașați militari ai Ungariei și Franței; - și-au încheiat misiunea atașatul militar și cel naval ai Japoniei; - s-a organizat o călătorie a atașaților militari străini pe teatrul de operații al trupelor române; - s-au efectuat intervenții privind activitatea antiromânească a colonelului Della Porta, atașatul militar italian și a atașatului militar ungar, care a fost retras de la post. Unele sincope în transmiterea detaliilor și gestionarea nesatisfăcătoare a discreției în anumite cazuri de spionaj au atras atenția Marelui Stat Major, care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
interes local și au fost prelucrate șapte ordine provenite de la Ministerul Afacerilor Interne. Trei dintre acestea au vizat populația maghiară din România și acestea au urmărit două aspecte: înlocuirea angajaților unguri din instituțiile publice de stat și particulare, respectiv propaganda antiromânească întreprinsă de unii minoritari în rândurile militarilor germani staționați în zonă. În scopul limitării unor asemenea acțiuni ordinele au prevăzut, printre altele, interzicerea utilizării limbii maghiare în localurile publice și în discuțiile telefonice. Pe de altă parte, în zona de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
neînsemnate. Această imagine a țăranului român, al cărui primitivism se exprimă prin sărbătorile sale excentrice și Încărcate de superstiții, nu va rămâne Însă, exclusiv, un apanaj al poziției de clasă asumate de nobilimea maghiară și nici măcar un simplu stereotip xenofob antiromânesc. O putem Întâlni la mai toți observatorii din Europa Occidentală care se referă la obiceiurile românești, iar În cele din urmă o regăsim chiar și la intelectualii români, ca o componentă a imaginii de sine, preluată, interiorizată sau, dimpotrivă, explicată
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dacia, Cluj-Napoca, 1996. Chindriș, Ioan, Chipuri din hronicul neamului, Editura Albatros, București, 1977. Chindriș, Ioan, Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian, Editura Politică, București, 1983. Chindriș, Ioan, Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003. Chindriș, Ioan; Neamțu, Gelu (coord.), Procese politice antiromânești care au zguduit Transilvania În toamna anului 1848, Editura Viitorul Românesc, București, 1995. Cipăianu, George, Vincențiu Babeș, Editura Facla, Timișoara, 1980. Ciurdariu, Ana; Pavel, Teodor, „Cronica Revoluției Franceze Într-un ziar contemporan din Transilvania (1789-1794)”, În Studii. Revistă de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu privire la vecinii lor. Faptul că Bojincă dezminte aici, cu seninătate, o asemenea „evidență” Îl lasă aproape fără replică pe Papiu. Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , loc. cit. Vezi Ioan Chindriș, Gelu XE "Gelu" Neamțu (coord.), Procese politice antiromânești care au zguduit Transilvania În toamna anului 1848, Viitorul Românesc, București, 1995, pp. 12, 86. Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , op. cit., pp. LXXXIX-XC. Vezi Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
opozanți precum Doina Cornea sau Lászlo Tökes (p. 6); alteori, consideră Nicolaescu, respectivele servicii de spionaj ar fi urmărit chiar dezintegrarea teritorială a României. Mai cu seamă Ungaria ar fi fost amestecată în astfel de stimuli, prin propagandă anticeaușistă și antiromânească în Transilvania. Preluând, cum am spus deja, datele organelor românești de contraspionaj, Nicolaescu creditează ideea că forțe străine ar fi urmat să-l înlăture pe Ceaușescu în 25 decembrie 1989 sau de Anul Nou (p. 7). Alături de Ungaria, din oculta
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
conspiraționiste, l-au avut Ungaria și Iugoslavia, care, consideră Teodorescu, încă din 1988, complotau pentru dezmembrarea României! Ungaria ar fi racolat și pregătit mercenari români de naționalitate maghiară, care în 1989 au desfășurat în România acțiuni de propagandă anticeaușistă și antiromânească. La casa lui Lászlo Tökes ar fi acționat agenți provocatori (iredentiști), cu scopul de a crea mulțimi artificiale care să atragă trecătorii și să stârnească o reacție, formând din rândul populației timișorene o masă de manevră. Tökes însuși este caracterizat
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
manifestanților, dar a face din Armată „oaia neagră” a revoluției este exagerat, totuși, din moment ce tot Armata este cea care a trecut decisiv de partea populației, sprijinind-o din 22 decembrie. * Alexandru Saucă (KGB-ul și revoluția română. Intensificarea ofensivei forțelor antiromânești, 1994) trage concluzia că în cadrul evenimentelor din decembrie 1989 au acționat trei forțe antiromânești care au subminat statul român și au continuat să-l submineze și după decembrie 1989: 1) „imperialismul de sorginte sovietică”; 2) „revizionismul ungar”; și 3) „hegemonismul
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
tot Armata este cea care a trecut decisiv de partea populației, sprijinind-o din 22 decembrie. * Alexandru Saucă (KGB-ul și revoluția română. Intensificarea ofensivei forțelor antiromânești, 1994) trage concluzia că în cadrul evenimentelor din decembrie 1989 au acționat trei forțe antiromânești care au subminat statul român și au continuat să-l submineze și după decembrie 1989: 1) „imperialismul de sorginte sovietică”; 2) „revizionismul ungar”; și 3) „hegemonismul șovin iudeo-bolșevic” (pp. 142-143). La capitolul forțe antrenate în răsturnarea lui Ceaușescu, autorul menționează
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ambasadele României către Ministerul Afacerilor Externe sau care au constituit informări, note și rapoarte ale Departamentului Securității Statului. Aceste documente indică preocuparea aparte a Ungariei și a Uniunii Sovietice față de România, autorii considerând cele două țări ca având o poziție antiromânească și acuzând indirect implicarea acestora în decembrie 1989. Este pusă pe tapet și întâlnirea sovieto-americană de la Malta. Respectivele documente nu sunt comentate, ci doar transcrise, autorii mizând, probabil, pe faptul că ele reprezintă în sine niște probe ale complotului. Câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
informativă a instituțiilor și organismelor care îl informau pe Ceaușescu despre „agenturile străine”, fără să fie prezentată și tabăra cealaltă (de pildă, ce note informative vehiculau, în decembrie 1989, ambasadele din România sau chiar presupusele state implicate în acuzatul complot antiromânesc). 2tc "2" Teoria complotului interntc "Teoria complotului intern" Tot Ceaușescu este primul care susține și teoria puciului, a conspirației interne, atât înainte de 22 decembrie, cât și după arestarea sa. Înainte de 22 decembrie, el nu creditează neapărat această teorie, dar este
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
stat doar în mod formal, credința sa fiind, de fapt, similară cu a lui Ceaușescu, după care România era atacată și invadată, în decembrie 1989, de „agenturi străine”, sprijinite din interior de trădători autohtoni (pro-moscoviți, dar și cu alte orientări „antiromânești”). Demersul lui Coruț este profund imoral prin exaltarea așa-zisului rol „curat” al Securității în societatea românească din comunism, dar și din postcomunism. Prin funcția importantă pe care a deținut-o în timpul regimului ceaușist, Coruț reprezintă un caz tipic de
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Tökes este catalogat a fi fost atât disident, cât și informator al Securității, având deci un statut dublu, așa făcându-se că Securitatea îi tolera disidența (p. 26)! Ungaria ar fi urmărit internaționalizarea problemei Transilvaniei printr-o serie de demonstrații antiromânești și prin punerea continuă pe tapet mediatic a cazului Tökes. Informațiile interne ale Armatei indicau, la momentul respectiv, că Ungaria urmărea să provoace incidente la granița cu România, astfel încât să se ajungă la un conflict militar, fiind cerută mai apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
-se prin diferite garnizoane din Cluj, Arad, Oradea, în decembrie 1989, în timpul insurecției timișorene, el îi prelucrează pe soldați și pe comandanții militari vorbindu-le despre existența a 2.000 de teroriști străini care urmează să desfășoare o amplă acțiune antiromânească). Se prea poate ca aceia care au lansat formula „teroriști”, adică noua Putere instituită după fuga lui Ceaușescu (FSN), să se fi inspirat de la fostul dictator! Mai târziu, la garnizoana din Târgoviște, când i se reproșează că „teroriștii” ucid civili
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Europa Nova, București Rusan, Romulus (coord.), O enigmă care împlinește șapte ani. Comunicări prezentate la Simpozionul cu același titlu de la Timișoara (18-19 decembrie 1996), Editura Fundației Academia Civică, București, 1997 Saucă, Alexandru, KGB-ul și revoluția română. Intensificarea ofensivei forțelor antiromânești, Editura Miracol, București, 1994 Sava, Constantin; Monac, Constantin, Adevăr despre decembrie 1989. Conspirație, diversiune, revoluție..., Editura Forum, București, 1999 Sava, Constantin; Monac, Constantin, Revoluția română din decembrie 1989 percepută prin documentele vremii, Editura Axioma Edit, București, 2000 Sava, Constantin; Monac
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Kossegarten și o poveste populară în șase sute de versuri, intitulată Pepelea din cenușă. Anii scurși după semnarea dualismului austro-ungar, în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea, au fost marcați de continua escaladare, de către oficialitățile de la Budapesta, a politicii antiromânești, prin forme tot mai dure de asimilare forțată a elementului românesc majoritar din Transilvania. În acest climat ostil, constrânsă să renunțe la titulatura sa, care evidenția descendența latină a națiunii române, societatea își continuă totuși manifestările culturale. Sfidând politica oficială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
originea, istoria și limba poporului român. Academia de Științe din Chișinău prin Acad. A. Lazarev publica un volum de 900 pagini prin care susținea existența a două limbi și popoare - român și moldovenesc declanșând un val de articole și măsuri antiromânești. Prof. V. Harea a redactat într-un interval de 10 ani studiul privind mișcarea națională din Basarabia structurat pe perioadele de până la revoluția din 1917, pregătirea și realizarea Unirii, problemele Basarabiei după Unire. Ca unul care i-am fost util
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
F. P. R. a participat vicepreședintele Frontului Popular din Moldova, Iurie Roșca și Dinu Mihail redactor la revista proromânească “Literatura și arta”. Perspectiva de a se relua legăturile cu frații de peste Prut după jumătate de secol de interdicții și defăimări antiromânești a polarizat mulți români în jurul organizațiilor neguvernamentale. Cu sentimentul de a milita pentru unitatea de neam, de limbă și pentru reîntregire, președintele societății Ginta Latină a preluat și președinția F. P. R. acceptându-se însa deosebirile celor două organizații. Ginta
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Transilvania. Încurajați de indulgența autorităților române, grupuri de șovini au trecut la devastarea sediilor oficiale, alungarea elevilor români din școli, arborarea însemnelor statului maghiar, afișarea de publicații iredentiste, distrugerea și profanarea mormintelor închinate memoriei unor oameni de seamă români. Acțiunile antiromânești au culminat în 15 martie, ziua revoluției maghiare din 1848, când zeci de mii de cetățeni din Ungaria au pătruns în Transilvania spre a sărbători un eveniment care pentru români înseamnă atrocități și execuții ale revoluționarilor români de către trupele lui
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
subscrie apelul nostru (14-05-1990). - La 6 mai participăm la marea sărbătoare Podul de Flori când s-au întâlnit frații de pe ambele maluri ale Prutului. A fost o imensă tălăzuire de oameni care prin manifestarea lor au înlăturat mituri și prejudecăți antiromânești. Din zorii zilei lujere de lalele, buchete de liliac, petale de garoafe și flori de câmp au acoperit oglinda Prutului. Steaguri tricolore ne întâmpină „Cu bine ați venit fraților”. „Hristos a înviat”, strângeri de mână, îmbrățișări, lacrimi și peste 700
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de indigeni, nu-i preocupă pe minoritarii ruși. Ei improvizează, împreună cu ucrainenii și găgăuzii, referendumuri și decid soarta teritoriilor acaparate de Rusia prin forță și dictat. Deznaționalizarea declanșată în iunie 1940 continuă si în prezent în schimb curentul și politica antiromânească au culminat prin venirea la cârma Basarabiei a partidului comunist. Nu ideologia marxistă anima noul parlament de la Chișinău ci aplicarea consecventă a politicii țaristo-staniliste de rusificare exacerbând diversiunea celor două limbi și popoare - români și moldoveni. După un an de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și republica Moldova românilor li se interzice chiar și afirmarea identității. Discriminarea pozitivă acordată de Statul român a dus printre altele la un indice de școlarizare mai mare pentru minorități precum și un interes mai susținut pentru conservarea specificului național. Șovinismul antiromânesc din timpul dictaturii alogene și recrudescența sa ulterioară nu este restricționat prin nici o măsură de esență democratică. Compararea formelor de învățământ pentru minorități, funcționale în România și alte țări europene nu necesită comentarii. ACCESUL LA CULTURĂ ȘI LA INFORMAȚII Declarația
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
M. Lozba, și Sorina Bălănescu de la Univesritatea “Al. I. Cuza” din Iași. 3 februarie - Împreună cu Departamentul Iași Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de pretutindeni, Liga Culturală “Bucovina”, Uniunea “Vatra Românească” și Asociația Veteranilor de război, s-a protestat în legătură cu evenimentele antiromânești din Transilvania. Cu acest prilej dna. Cecilia Oiescu a dat citire declarației adresată Guvernului României. In închieiere Corala centrului Militar Iași a interpretat un program de cântece patriotice. 21 martie - Vizita unui grup de elevi de la Liceul “C. Stere” din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
etc. Dacă în România Drepturile Omului și cerințele minorităților sunt respectate, minoritatea română în multe țări este umilită și desconsiderată, fără biserici și școli în limba maternă, iar în unele zone fără dreptul de a-și afirma identitatea etnică. Discriminarea antiromânească din Transnistria și întemnițarea criminală a lui Ilie Ilașcu sunt grăitoare. Învățământul pentru minoritatea română este ficțiune iar deznaționalizarea este mai drastică decât în perioada feudală. Îngrijorați de procesul de asimilare a romanității orientale, noi, participanții la cel de al
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]