394 matches
-
când fețele i-au ajuns la fel. Iar isteața de plantă - cu o experiență de viață cu mult mai Îndelungată decât a noastră - fuge ca dracu’ de tămâie de așa ceva, unind o rădăcină heterotrofă, un fel de minus, cu restul antitetic autotrof, un fel de plus... Cât privește pe fidelii mei ascultători, ba chiar și inspiratori mai ales când mă zgârâie protestând astfel la cine știe ce nefericită acțiune, pisicile adică, ele sunt pline de negentropie prin datul lor genetic; dar care se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fi vinul rău? Ca posedând o apă inhibitoare? Pentru om nicidecum. Căci, conform unei reguli, privită și fundamentată oarecum altfel de mine, adică, pe scurt, apa e un modulator redox, iar condițiile redox optime pentru animale, respectiv plante, sunt complementare, antitetice, o regulă care simplificat spune că ce e rău pentru plantă e bun pentru animal și reciproc, inhibiția (auto-) la nivelul plantei devine stimulent pentru animal, fie el Homo sapiens. Doar să fie vorba de apa locului... „Radioalmanah“, 22 aprilie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de natura materialului. Și, o massă de astfel de cristale exercită un efect reductiv, negentropic, evident majorat. Dar, dacă trecem la un cristal alungit, precum deja banalele cristale de cuarț, treaba se complică puțin: vârful și baza au comportamente diferite, antitetice. Paradoxal, vârful este sărac energetic, iar baza bogată. Astfel, În acest caz, compensarea se realizează În aceeași entitate, nu Între ea și restul lumii, ca’n cazul anterior, mecanismul discontinuității provocate În câmpul fundamental rămânând valabil. Aș asocia acest comportament
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar dacă unul doar „de sămânță“, orice floare conține, in nuce, Mărțișorul nostru. Care nu face decât să accentueze, să ducă la extremul care e simbolul: roșul din antociani, albul din flavonoizi. Care substanțe sunt, din punct de vedere biochimic, chiar antitetice: un reducător, respectiv un oxidant, adică un „autotrof“, respectiv un „heterotrof“... Dar să Încercăm să asociem „subspeciile“ speciei noastre, adică sexele. Păi femeia e o oxidantă, iar bărbatul un reducător. Iese astfel numai bine, dacă sexele se au bine Între
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
extragerii. Doar că acest fenomen e dublat de dezvoltarea unui gradient În privința calităților redox ale mediului, Între reducător la catod și oxidant la anod. Dovada? Dacă numai apă ar fi Între cei doi electrozi, la catod se va degaja un antitetic hidrogen, iar la anod tot un antitetic dar oxigen; dar Între cele două extreme vor sălășlui specii ionice intermediare, În grosul apei ce le servește de solvent sau, dacă vreți, de mediu. Așa vorbind, locul fiecărei substanțe e acela compatibil
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de dezvoltarea unui gradient În privința calităților redox ale mediului, Între reducător la catod și oxidant la anod. Dovada? Dacă numai apă ar fi Între cei doi electrozi, la catod se va degaja un antitetic hidrogen, iar la anod tot un antitetic dar oxigen; dar Între cele două extreme vor sălășlui specii ionice intermediare, În grosul apei ce le servește de solvent sau, dacă vreți, de mediu. Așa vorbind, locul fiecărei substanțe e acela compatibil stării ei redox, care o aseamănă, cât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ci de antipod. Așa că, În veci și pururi, tu nu poți găzdui pe Încornoratul cela. Și nici șoarecele de mai Înainte, și el un Yang... de asta Îți place ție, căci ce se folosește ca hrană nu trebuie să fie antitetic. Cât Îi privește pe ceilalți, ei au pătimit În acele vremuri tulburate când de ciumă, când de cruciadă, când de ceartă dogmatică - și spun unii că 40 de mii de călugări disputau interminabil numărul cuielor cu care a fost răstignit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vă străduiți s’o reduceți? Atentă la compatibilitatea cu mediul, pisica se leagă de un loc; nu de un om, pe care-l urmărește În orice mediu ar ajunge, precum concurența canină. Mai mult, prefer locurile cu locurile cu biocâmp antitetic celui propriu, am cui ceda preaplinul negentropiei mele. Și așa, bipedul de Cristi trebuie să privească cu atenție la mine și să-mi păstreze casa neschimbată, dacă vrea un mediu compatibil În care să-mi traducă „memoriile“. Și același sfat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
recent pe la noi, și fără o utilitate - așa-i omul! - directă, cum ar fi cîinele la stână ori calul la căruță. Mda. Recunosc că prefer pisica, „prefer“ căci cu iubire sunt dator față de toată vietatea, pentru că nu suport sclavia. Iar antiteticul/alternativa, cîinele, se complace În starea de sclav. Și așa, independentul meu personaj mișună pe streșini, de unde privește la noi, după care vine la Radio, ori mă trimite pe mine, să-și verse năduhul... Rubrica face „pui“. Sper nu morți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ăla“, atoateștiutorul care ar putea-o Îndruma, nu există; sau doarme, ceea ce-i totuna. Decât doar În mitologie. Sau ca antiteză a mea - Îmi remarcați generozitatea? -, constituind o antinomie ce susține o viață care nu e decât o oscilație Între antiteticele naștere și moarte. Izvor și neant. Ambele, ca și gradientul dintre ele, doar experimente... Dar să vă liniștesc. Sunteți un fel de specie Încă nouă... ce Înseamnă 25 de mii de ani, În fața unei sute de milioane cât au dăinuit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care se mistuie și renaște, dar prin Apă, tot la 30 de ani o dată... Focul mistuie? Nimic mai fals. Materialul combustibil se mistuie el Însuși și asta pentru că În lumea noastră oxidantă, cu oxigenul foarte bine reprezentat, rămășițele epocilor trecute, antitetic reducătoare, precum gazele ori petrolul, ca și substanțele contemporane, dar „tradițional“ făcute tot reducătoare, precum biomasa, sunt anacronice așteptând doar o amorsă, o scânteie, pentru a arde. Iar energia eliberată e abia focul... o consecință. Focul e dintotdeauna și pretutindeni
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Altfel spus, Natura practică eugenia, iar aceasta ca o fațetă a superbei economii care o caracterizează. Am procedat și noi astfel, exemplul clasic fiind Sparta. Dar rațiunea ne-a Împins pe drumul unei evoluții anume, În acord cu spiritul nostru antitetic risipitor. Ca o paranteză, Îmi mărturisesc convingerea că, aparent paradoxal, tot vrerea Naturii o facem astfel. Și, pentru ca risipa să fie deplină, aceeași rațiune ne Împinge și la erori În „gestionarea“ problemei În discuție. Să dau doar două exemple. Prea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
elocvent că țările latine și catolice, pînă în secolul al XIX-lea, au pus accentul pe sărbătoarea Sfîntului Nicolae, adică pe forma cea mai măsurată a relației, în timp ce țările anglo-saxone o dedublează de obicei în cele două forme extreme și antitetice ale sale de Halloween, cînd copiii îi întruchipează pe morți ca să stoarcă taxe de la adulți, și Christmas, cînd adulții îi răsfață pe copii ca să le sporească vitalitatea. În consecință, caracteristicile aparent contradictorii ale riturilor de Crăciun se clarifică : pe parcursul a
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
un dialog între adversari, întrucât ei nu mai vorbesc aceeași limbă. Nu mai este vorba despre ajustarea unor diferențe în interiorul sistemului politic, pentru că de-acum e pus în discuție chiar sistemul politic. Stabilitatea și reforma, libertatea și autoritatea apar ca antitetice, iar dezbaterile, din pragmatice, devin ideologice. Atunci când nu mai există consens în privința a ceea ce e considerat legitim, nu mai există temei pentru un acord. Pot interveni anumite concesii, dar ele sunt considerate tactice, întrucât consolidează propria poziție și contestă legitmitatea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
a unui Airbus al companiei JetBlue zburând pe deasupra World Trade Center. Neeleman se afla În birou pe 11 septembrie și a văzut de acolo cum ard Turnurile Gemene În timp ce avioanele JetBlue survolau ordonate aeroportul JFK. Când i-am explicat comparația antitetică pe care vreau să o fac Între el și Bin Laden, s-a simțit În același timp stânjenit și curios. Când, după Întrevedere, Îmi Închideam computerul și mă pregăteam să plec, mi-a zis că vrea să mă Întrebe ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
dunga unei stele căzânde. Rupturile nu sunt ale discursului cât în mutarea de planuri. Fragmentele au incandescențe proprii, alimentate, parcă, fiecare, din sâmburi de gând tensionat, ca atomii. Dramatismul se degajă din aceste antinomii, din menținerea, în permanență a planurilor antitetice: "furnica ce cugetează a gândi" și zeul închis "în sine însuși", implacabil ("cugeți tu pământ?"), căruia îi simți toată ghețăria: "Cum ești tu nimeni n-o știe. Întrebările de tine, Pe-a istoriei lungi unde, se ridică ca ruine Și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vedere ce se dovedesc extrem de moderne și de actuale. 1. Eclectismul Un element structural fundamental al spiritului românesc este eclectismul, având o justificare geografică și istorică. Geografic și istoric, cultura română se află situată la întâlnirea dintre două mari culturi antitetice: cultura Orientului și cultura Occidentului. Este o „cultură-punte” (Stăniloae, 2001, p. 25). S-a format prin colonizarea romană (106-271) a Daciei locuite de o populație de origine geto-tracă, urmată, între secolele al IV-lea și al XVIII-lea, de evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Stăniloae (2001, p. 59) admira diversitatea regională a cântecului popular românesc și a interpretărilor personale. 1.1.3. Coexistența contrariilor Ca manifestare extremă a eclectismului se remarcă prezența în același spațiu de gândire și acțiune a unor elemente contradictorii, opuse, antitetice. Ralea (1924/1997, p. 69) remarca dualismul dintre realitatea românească și faptele de cultură străină „pe care o înmagazinăm și care ne indică cu totul alte criterii de judecată și valorificare decât cele care se obișnuiesc aici”. Elemente din istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emoțională, care face ca expresia să fie directă, frustă. Antifraza este o strategie frecventă, prin care cuvintele spun exact opusul a ceea ce se intenționează să se transmită (ironizarea, folosirea apelativelor de intimitate în locul celor de distanțare, evocarea unei situații potențiale antitetice - Și eu nu te-am ajutat, nu?; Tu n-ai nicio vină, deci?; Așa sunt eu, mai prost; Sunt eu nebun, atunci). Dintre stilurile de conflict, cele mai frecvente, adoptate în funcție de context, sunt: evitarea conflictului (de obicei, în situații asimetrice
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
îmbogăți astfel experiența religioasă a grupului de origine (Smith B., 2007). În opinia lui Warburg (1999), globalizarea a adus cu sine o modificare a atitudinilor față de comunitățile religioase în sensul relativizării codurilor etice, ceea ce a condus la două tipuri atitudinale antitetice: respingerea pluralismului de către conservatori și acceptarea acestuia de către liberali. Aceștia din urmă consideră că, în condițiile diversității etnice, culturale și religioase specifice societății vestice și erei informaționale, pluralismul reprezintă singura atitudine de dorit, care poate asigura conviețuirea și dezvoltarea simultană
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
nivelul flexibilității comunităților virtuale religioase este evaluat de majoritatea subiecților ca fiind înalt, în timp ce aceeași trăsătură în comunitățile religioase locale este considerată de nivel mediu și scăzut. Graficul 8. Diferențe între comunitățile religioase locale și virtuale în ceea ce privește flexibilitatea Ca trăsătură antitetică flexibilității, rigiditatea comunităților religioase are de-a face cu valorile și dogmele considerate universale și nenegociabile. Comunitățile religioase locale sunt evaluate de către subiecți ca având un nivel mediu și ridicat al rigidității, semnificativ mai mare (p<0,01) decât cel
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
tradusă prin neîncetate dispute teritoriale 120. Nici propaganda făcută "frăției socialiste" nu a putut depăși acest impediment, care a revenit în forță după prăbușirea blocului comunist. Nu trebuie să ignorăm nici obișnuința legitimării internaționale a esticilor prin raportarea directă și antitetică la țările occidentale, de parcă vecinii nu ar fi existat 121. Și acest element a fost preluat de propaganda fiecărui regim comunist din zonă fiind exacerbat, în timp, de competiția cu lumea "capitalistă". Se nega o dată în plus interesul pentru vecini
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care pune accentul pe specificul inconfundabil al fiecărui popor. Maghiarii, crede Papiu, au Înrădăcinate În felul lor de a fi, În mod „natural”, nedreptatea și un orgoliu național nemăsurat. La fel după cum (arată el În alte locuri, construind o schemă antitetică de virtuți și de vicii „originare”) românii au ca „trăsături caracteristice” omenia, modestia sau spiritul de dreptate. Fără Îndoială, revoluția de la 1848, cu tot cortegiul ei de crime și de violențe reciproce, concrete, a fost cea care a exacerbat imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să folosească înșelăciunea și exagerarea pentru a face ca totul să pară în regulă pe hîrtie. Deși societățile comuniste aveau multe din atributele unei societăți moderne, printre care consumul mare de energie electrică și învățămînt tehnic, ele aveau și instituții antitetice ideii de modernitate în sensul weberian. Diferența dintre pretențiile comuniste de a emancipa poporul și realitățile unui regim cu vocație totalitară i-a determinat pe critici să descrie sistemul ca fiind "suprareal" (Z, 1990: 298 ș.u.). Absența pieței a
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
o non-elită. La Georges Gurvitch, dimpotrivă, găsim o definiție a maselor rezultată nu din dihotomia elită/mase, ci dintr-o teorie a formelor de sociabilitate inspirată de categoriile fenomenologiei. Potrivit lui Gurvitch, formele de sociabilitate se organizează în jurul a doi poli antitetici, cu fuziune și opoziție parțiale: „Noi”, care este o categorie de includere, și „raportul cu celălalt”, care înglobează diversele forme ale relației cu celălalt” (Gurvitch, 1963, vol. 1, p. 133). „În sensul propriu, Masaă nu trebuie confundată cu nici un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]