231 matches
-
ținută grafică, este prefațat de Ștefan Dumitrescu, ce-și omagiază confrații întru elogiu adus iubirii întocmit cu pricepere sensibilitate și respect față de sentimentul-temelie a vieții de către autoare. De la sextină, sonet, la poem în zeci de strofe, cei 22 de autori antologați își cântă/preaslăvesc starea sacră în odă sau poezie de notație, evocatoare a aceleia pe care o promovau avangardiștii la începutul secolului al XX - lea. Ștefan Dumitrescu conferă iubirii dimensiunile universului, căci din iubire s-a născut chiar lumea, către
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
modernitate. La „Cronica literară”, ținută în tot acest interval de Mircea Martin, sunt prezentate plachete de versuri de Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Gheorghe Pituț, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Gabriela Melinescu, Cezar Baltag, Constanța Buzea. La „Constelația lirei” sunt antologate cele mai noi voci lirice: Gheorghe Istrate, Nicolae Prelipceanu (prezentat de Ana Blandiana), Marius Robescu, Damian Ureche, George Alboiu, Florica Mitroi, Ion Vidrighin, Nicolae Dan Fruntelată ș.a. Încă din primul număr publică poezie Adrian Păunescu, Constanța Buzea, Grigore Hagiu, alături de
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
à domicile sau În Pour une sociologie du vêtement să existe trimiteri explicite la dandysm. Mult mai ușor am ajuns Însă la un text de Roland Barthes care limpezește direct problema relației dandysmului cu moda: Le dandysme et la mode. Antologat de Emilien Carassus În mult citatul Le Mythe du dandy, micul eseu al lui Barthes a fost la rândul său preluat dintr-o publicație ciudată, greu de găsit În biblioteci: un soi de revistă destinată pasagerilor de la United States Lines
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
letargic”, iluminat de fastuoase aurore boreale. Ulterior, D. a încercat să-și diversifice inspirația, în câteva elegii erotice și meditații, îndeobște discursive, diluate. Notabile mai sunt câteva sonete (Lui Ludovic II al Bavariei, Învinsul, Semper idem...) și poemul Statuia, deseori antologat. Traducerea sonetelor shakespeariene este și ea meritorie, în ciuda câtorva deficiențe, ca o etapă intermediară spre desăvârșita lor transpunere în românește. SCRIERI: Câteva strofe, Buzău, 1898; Sonetele Uraniei, București, 1902; Marginalia, București, 1911; Poeme romantice. Sonetele Uraniei și altele, București, 1942
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
întretăiată de câte un licăr de amuzament (Horațiu Baltă, La conferință). Birocratismul abuziv, inept generează comicul absurd. În forme ilare, acest absurd poate avea un conținut tragic (O protestare postumă). În Intrarea câinilor în Anglia este strict oprită, schiță mereu antologată, nostimada este rezultanta disproporției dintre cauză și urmările ei. Un efect al gândirii aberante îl înfățișează și episodul insolit din Fără permis de export. În câteva narațiuni, B. atinge, asemenea lui I. Al. Brătescu-Voinești, o clapă a înduioșării (Șoimul, Singură
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
transpune din versurile lui Adam Mickiewicz. Alte traduceri - Poeme (1973) de Tadeusz Róz˙ewicz, Bucuria scrierii (1977) de Wislawa Szymborska și Zece poeți polonezi contemporani (1978) - prefigurează antologia Poezia poloneză contemporană (1981). Eșantioanele alese din cei peste optzeci de poeți antologați creionează reliefuri poetice interesante și personalități de talent indiscutabil. Sensibilitatea față de simțămintele delicate și compatibilitatea tălmăcitorului cu prozodia modernă vor fi confirmate și de transpunerea cărții Neliniște de Tadeusz Róz˙ewicz, ca și de versiunea pe care o realizează în
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
a vulgului ubicuu, în „fișe”, schițe de portret, „momente”. Dany, protagonistă într-o altă încercare de roman (din care s-au păstrat fragmente), lua asupra sa ceva din acest duh sarcastic, incisiv. Lirismul și tendința psihologizantă domină și în prozele antologate, în 1940, în Vulturul albastru (efuziunile, locvacitatea fiindu-i amendate autoarei, în revers). Pagini de monolog sau dialog, lungi solilocvii în care autoscrutarea nu contrazice darul de a privi iscoditor în jur închipuie o partitură adecvată pentru eroii săi contemplativi
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
plăcea regimului, căci suna „românește”. Atmosfera întreținută în jurul lui l-a marcat, împiedicându-l mai mulți ani să scrie o poezie conformă orientării estetice de până la 1940. Totuși, volumele Vremea Lerului (1969), Florile dalbe (1979) și Toamna lui Orfeu (1983), antologate postum în Preludiul bucuriei (1988), scot la lumină o poezie de idei densă și tensionată, de meditație etică și ontologică, saturată de cultural și livresc, elaborată sub semnul unei mari exigențe artistice. O sursă de inspirație e aflată în mitologia
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
l-a interesat pe H. și atunci când a tradus una din lucrările lui Klaus Heitmann. A mai realizat câteva transpuneri din H. Heine, Thomas Mann ș.a., a redactat numeroase prefețe sau studii introductive referitoare nu numai la scrieri traduse (sau antologate) de el însuși. A întocmit o antologie de articole și pamflete de Ion Vinea (1984). SCRIERI: Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi, București, 1956; Kogălniceanu, București, 1960; Conexiuni cu „Vrăjitorul” (Thomas Mann în România), București, 1995; Un licăr în beznă
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
nuvele având ca subiect evenimente din trecutul familiei Hallipa și necuprinse în forma definitivă a ciclului romanesc, dar revizuite în vederea tipăririi. Prefața, intitulată Eros și psihologie, se remarcă prin disocierile pertinente ale unui studiu de „caz” literar, ilustrat cu textele antologate. În ultimii ani de viață S. era preocupat de editarea celor mai importante romane bengesciene în versiuni definitivate de autoare. Publică astfel, în 1997, o ediție din Logodnicul, iar în 2001-2002 reunește sub titlul de editor Ciclul familiei Hallipa ultima
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
în ipostaza de dramaturg, cu piesa Furtună în Olimp (reprezentată pe scena sălii Studio a Teatrului Național din București, în stagiunea 1945-1946, și editată în 1946). În ultimele două decenii de viață scriitorul a mai dat câteva piese de teatru (antologate, majoritatea, într-un volum din 1966), două biografii documentar-semiromanțate, Grigore Manolescu (1959) și Cezar Bolliac (1962), și a semnat adaptări, localizări și traduceri de scrieri pentru teatru, din franceză singur, iar din alte limbi în colaborare, fiind de presupus că
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Versuri de Ion Minulescu (1972), îngrijit și postfațat de O. cu un studiu în care poetul simbolist e recitit din unghiul lărgit al impresionismului. Și postfața ediției D. Bolintineanu, Poezii (1977) a fost apreciată pentru repertorierea integrală a motivelor poeziei antologate. Consemnabile mai sunt analiza prozei lui Al. Ivasiuc, centrată pe romanul Cunoaștere de noapte și - în texte neadunate în volum, ca Realismul lui Nicolae Iorga și Trăind spre a ajunge la carte - relevarea pattern-elor clasice care constrâng viziunea romantică a
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
1916), volumul III: Pământul (1924), mai toate cu subtitlul După credințele poporului român, conțin un bogat material prezentat in extenso, fără scurtarea unor variante, abordarea fiind descriptivă. Lipsesc trimiterile comparatiste care, după opinia unor comentatori, ar fi sporit interesul materialului antologat. Alții apreciază pozitiv tocmai generozitatea înregistrării cât mai multor variante, considerând că analiza critică ar fi diminuat prin selecție colecția. „T. Pamfile - apreciază Ovidiu Papadima - n-a supus din fericire tot acest ansamblu de creație patului procustian al unei viziuni
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
simbolismul muzical, intimist către expresionismul revigorant pe spații restrânse. O a doua plachetă rămâne doar ca proiect: Descântece-poeme oltenești. Spontană, comprehensivă, cu stil alert, B. convinge și ca prozatoare, în schițe și povestiri (pe care și le-ar fi dorit antologate cândva), persiflând ori șarjând acalmia, lipsa de țel, vanitățile, tabieturile, ticurile provinciale; ispitindu-se a scruta, alteori, dincolo de existențele banale și de locul comun aparent, coloritul „faptului divers”, pulsul agitației balcanice. Umorul benign, acul delicat al ironiei, radiografia sufletului feminin
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
puritatea lingvistică și față de „aparatul” stilistic al scrierii. „Ideologic” și dogmatic, posibilitățile de pătrundere în sbornice - prin urmare și în „circuitul literar” - a textelor ce oscilau între canonic și necanonic se reduc drastic. Sporește în schimb, simțitor, cercul scriitorilor bizantini antologați. Sunt „convocați” acum și autori din vremurile mai noi. Ei nu depășesc, însă, veacul al XII-lea. Între ei, Ioan Damaschinul, Andrei din Creta, Iulian Taviotul, Isichia, Antipatros din Vostrona, Theodor Studitul, Theodor Daphnopathos, patriarhul Gherman, Simeon Metraphrastul, prezbiterul Leontie
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
putem descifra decât etape ale procesului - neîncheiat, în cazul postumelor”. „Asimilarea folclorului” este urmărită „la două niveluri între care, firește, există numeroase punți: în poemele originale de inspirație folclorică și în opera lui Eminescu în general”. Comentariile care însoțesc poemele antologate cumulează într-un glosar complex informații din domeniul folcloristicii, al istoriei, observații și disocieri privind prozodia și modul de a lucra al poetului, prezența și răspândirea unor teme specifice, incursiuni în mitologia poetică eminesciană. B. și-a extins investigațiile, în
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
Au știut s-o prețuiască, prin referate favorabile, Ov. Densusianu și Gr. Tocilescu, însă colecția n-a putut să apară din motive financiare. Cea mai reprezentativă colecție a sa, apărută postum, Cântece populare oltenești (1967), prin numărul mare de balade antologate, rămâne cea mai valoroasă lucrare de acest gen pentru spațiul oltenesc. Culegeri: Sfânta Duminică, Vălenii de Munte, 1912; Versuri populare române, I-IV, Craiova, 1919-1926; Ostrovul de la Călimănești, Râmnicu Vâlcea, 1931; Cămătarul fix, Râmnicu Vâlcea, 1935; Împăratul și ciobanul, Râmnicu
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
nu scoate în relief personalitatea unuia sau a altuia dintre menbri, dar evidențiază existența tot mai accentuată a personalității de ansamblu a acestui site care numără peste 650 de membri. În ciuda tuturor diferențelor structurale și de experiență poetică dintre poeții antologați, se poate afla un numitor comun al lor prin câteva aspecte: interesul pe care îl au față de poezie, dorința ca starea lor de spirit să primească conotație prin poezie și, nu în ultimul rând, aria lor de manifestare prioritară în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
sau la RMN. Un senzorial atașat de organele sufletului tinde spre omogenizarea planurilor alcătuind panopticul cutreierat de gândul poetului, mânat de Duhul Cărții, dar, în primul rând, de o carență interioară care se vrea convertită în edificare. În primele volume antologate, sentimentul religios este mai rarefiat, poetul e mai atașat de concretul laic, în care caută esențele, trandafirul de peste fire, trandafiri / ai iubirii de mamă ridicați dintre riduri ori eul poetului ca zeu, culoarea imaculării etc., simțind acea reverberație a durerii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lui Liviu Ioan Stoiciu, după cum reiese din antologia Lanțul - apărută în Colecția OPERA OMNIA. Poezie contemporană la Editura Tipo Moldova din Iași, în 2012 -, mărturie a meandrelor traseului artistic străbătut de creația lui, începând din 1977, de când datează primele poezii antologate, și până la volumul din 2010: propria copilărie, împreună cu epoca în care s-a derulat, și lumea imediată cu avatarurile ei, peste care se așază, evident uneori, subtil alteori, stratul cultural. Deși, așa cum afirmă poetul - în nr. 11/2012, al revistei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Maniu”, inclusiv texte inedite de Arghezi, Fundoianu, Aderca, Vinea, Ion Marin Sadoveanu, I. Călugăru, Claudia Millian, N. Davidescu. Anunțata „antologie vorbită” a prozei române nu a mai avut însă loc, gruparea încetîndu-și - din lipsă de fonduri - activitatea. Notițele despre poeții „antologați”, scrise de autorii prezenți la șezătoare, urmau să fie adunate într-un volum. Din păcate, nu au apărut decît patru asemenea texte: „Eminescu” și „Arghezi” de B. Fundoianu, „Vlahuță” de Perpessicius și „Coșbuc” de I. Călugăru. Toate - în Contimporanul. Ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
didactică a unor texte menite să argumenteze evoluția unui poet autentic, de la "Ploaie mare" care "poate concura cu "Lacustra" bacoviană prin intensitatea trăirii metafizice", pană la sonetul CLXVIII, să zicem, un portret boticellian al primăverii și al "renașterii simțurilor". Povestirile antologate sunt rezumate alert, într-un limbaj accesibil și totuși revelatoriu. Universitarul Nicolae Oprea nu renunță totuși la vocația de critic, coboară garda arareori, dar și atunci pentru a ataca. În Dosarul de receptare critică figurează nume tutelare precum G. Călinescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
gesturilor. Deși amândoi își spun cuvinte ce apar ca replici consecutive în poem, avem de-a face cu un dialog simultan, cu un "duet interior animus-anima"". Dar fiindcă în economia volumului partea de căpătâi rămâne totuși versiunea italiană a poemelor antologate, trebuie să ne referim, evident subiectiv, și la această aventură săvârșită de Sauro Albisani, de a cărui trudă covârșitoare și pasiune pentru limba, literatura română și în primul rând pentru textele eminesciene ne dăm perfect seama. Vom spune din capul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mai variate scrise de Saba, Campană, Onofri, Cardarelli, Ungaretti, Montale, Quasimodo, Penna, Luzi, Gatto etc. și care a fost imediat considerată o lucrare de referință pentru ermetism, prin urmare aici se află clipă de maximă înflorire a curentului. Mozaicul autorilor antologați respectă concepția lui Luciano Anceschi conform căreia poezia nouă aparține unei civilizații ermetice care, alături de civilizația crociană care a rezistat până în anii cincizeci și a avut sarcină dificilă de a reevalua și de a remodelă poezia din peninsulă, actualizând tehnicile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1982 , [9] p. Extras din: Dialogue. Revue d'Études Roumaines et des Traditions Orales Médi-terranéennes, 8, 1982, p. 53-61. SOROHAN, Elvira. Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu. București: Minerva, 1984, 295 p. (Introducere în opera lui...; 30) Cartea cronicilor. Texte antologate și comentate de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 1986, 616 p. SOROHAN, Elvira. Jurnalul literar (1939). În: De la "Viața Românească" la "Ethos": publicații literar-culturale ieșene (1900-1950): contribuții monografice. Iași: Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", 1989, p. 347-369. SOROHAN, Elvira. Pleiada (1937-1938). În
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]