232 matches
-
acest principiu prudențial exclude alte ființe sau obiecte ale naturii 125. Din această perspectivă, am putea susține că o atitudine prudentă altruistă este pe deplin compatibilă cu luarea în considerare a naturii în procesul decizional. Argumentul cu privire la caracterul inevitabil al antropocentrismului a fost formulat în mai multe versiuni. Tradiția antropocentrică se regăsește în viziunea generală asupra lumii. Desigur, în istoria gândirii această tradiție a primit unele provocări semnificative, dar fără a se pune în vreun fel problema destructurării ei. Mai degrabă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un rol decisiv în comportamentul uman, ceea ce înseamnă că omul nu este condus doar de rațiune. Acum etica mediului reprezintă noua provocare prin propunerea de extindere a sferei moralității. În literatura domeniului au fost formulate mai multe argumente ale inevitabilității antropocentrismului. William Grey126 formulează un argument în favoarea caracterului inevitabil al antropocentrismului cosmic. O judecată este antropocentrică dacă expune dovezi privind dependența de locul sau prezența omului în cosmos, adică de valorile, interesele și preferințele sale. Pentru a respinge perspectiva antropocentrică ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu este condus doar de rațiune. Acum etica mediului reprezintă noua provocare prin propunerea de extindere a sferei moralității. În literatura domeniului au fost formulate mai multe argumente ale inevitabilității antropocentrismului. William Grey126 formulează un argument în favoarea caracterului inevitabil al antropocentrismului cosmic. O judecată este antropocentrică dacă expune dovezi privind dependența de locul sau prezența omului în cosmos, adică de valorile, interesele și preferințele sale. Pentru a respinge perspectiva antropocentrică ar trebui să putem indica posibilitatea unei perspective externe lumii omului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
indica posibilitatea unei perspective externe lumii omului, detașată, neutră și imparțială, valabilă deopotrivă pentru om și mediul înconjurător, adică pentru om și non-oameni. Dar o asemenea situare în afara sferei valorilor, a intereselor și preferințelor omenești este imposibilă, de unde rezultă că antropocentrismul nu poate fi respins, iar filosofia mediului, etica mediului în special, își asumă o sarcină teoretică irealizabilă. Argumentul lui Grey, de genul unei reduceri la absurd, are următoarea structură: Premisa 1. Pentru a evita antropocentrismul trebuie să evităm orice construcție
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este imposibilă, de unde rezultă că antropocentrismul nu poate fi respins, iar filosofia mediului, etica mediului în special, își asumă o sarcină teoretică irealizabilă. Argumentul lui Grey, de genul unei reduceri la absurd, are următoarea structură: Premisa 1. Pentru a evita antropocentrismul trebuie să evităm orice construcție teoretică bazată pe recunoașterea locului privilegiat al omului în univers, prin urmare, orice trimitere la interesele, percepțiile, valorile și preferințele umane, la criteriile omenești de înțelegere și evaluare, la preocupările umane, individuale sau ale speciei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Grey argumentează că nu putem adopta o scală complet imparțială de măsurare a timpului fără a pierde scala recognoscibilă omenește, caz în care nu am mai avea criterii pentru a prefera o anumită descriere a universului în defavoarea altora. Concluzie. Drept urmare, antropocentrismul este inevitabil, iar cerința de a-l evita este cel puțin confuză din punct de vedere conceptual. Argumentul lui Grey este supus unei critici care ia în considerare diferențele fundamentale dintre o înțelegere antropocentrică a eticii și situarea epistemică umană
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și situarea epistemică umană. Astfel, Val Plumwood 127 consideră că este imposibil ca oamenii să evite perspectiva epistemică specific umană. Cunoașterea omenească se bazează pe experiența omenească asupra lumii. Dar această localizare epistemică a omului nu este tot una cu antropocentrismul. Grey amestecă în argumentul său două lucruri diferite, interesele etice și situarea epistemologică. Atunci când ne raportăm la alți oameni suntem într-un context etic, iar acest context etic presupune prin el însuși o anumită detașare de sine, fără a duce
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de vedere posibil. Este imposibilă o asemenea situare etică echidistantă față de toți ceilalți. Asemănător, detașarea față de sine este necesară, dar este imposibil să eliminăm orice referire la sine, la propriile experiențe și atitudini, la fel de imposibil pe cât ne este să evităm antropocentrismul despre care vorbea Grey. Nu pot fi anulate diferențele de acest tip într-o perspectivă etică. Dacă am elimina complet orice referire la sine, atunci ne-am afla în situația absurdă de a nu ne mai lua în considerare pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Plumwood, din punct de vedere logic nu putem susține o asemenea distincție. Mai degrabă, ea este expresia unei prejudecăți antropocentrice pe care Grey o pune la lucru. O altă versiune a argumentului ar putea porni de la interese, în sensul că antropocentrismul este o consecință a imposibilității eliminării intereselor. Prin urmare, în ultimă instanță, am rămâne egoiști. Argumentul poate fi reconstruit fie prin delimitarea unei sfere mai cuprinzătoare a intereselor, caz în care am lua în seamă nu doar interesele oamenilor, fie
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Acesta, respingând holismul, formulează teza că numai organismele vii considerate în mod individual au interese morale. El își numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic, așa cum am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
formulează teza că numai organismele vii considerate în mod individual au interese morale. El își numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic, așa cum am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese biologice și că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
individual au interese morale. El își numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic, așa cum am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese biologice și că unele clase de interese omenești sunt mai importante decât
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și antropocentrismul axiologic, acceptându-l pe cel de-al doilea. Antropocentrismul evaluativ definește omul ca ființă valorizatoare și elimină orice altă entitate din sfera moralității. Antropocentrismul axiologic, așa cum am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese biologice și că unele clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele ființelor non-umane. Definirea sferei moralității în sens larg prin includerea tuturor ființelor vii este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
am precizat mai sus, acceptă că toate ființele vii au interese biologice și că unele clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele ființelor non-umane. Definirea sferei moralității în sens larg prin includerea tuturor ființelor vii este compatibilă cu antropocentrismul axiologic. Dar putem noi oare să adoptăm în mod coerent o poziție diferită de antropocentrism? O discuție despre caracterul inevitabil al așa-numitului șovinism omenesc ne propun Richard și Val Routley 132. Voi prezenta în continuare în detaliu contribuția celor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele ființelor non-umane. Definirea sferei moralității în sens larg prin includerea tuturor ființelor vii este compatibilă cu antropocentrismul axiologic. Dar putem noi oare să adoptăm în mod coerent o poziție diferită de antropocentrism? O discuție despre caracterul inevitabil al așa-numitului șovinism omenesc ne propun Richard și Val Routley 132. Voi prezenta în continuare în detaliu contribuția celor doi. Gândirea și etica de tradiție occidentală presupun asumarea unei atitudini șovine în sensul că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
plan raportarea la celălalt în detrimentul raportării la sine133. În fine, după unii teoreticieni ai mediului, putem identifica un nivel al preocupărilor pentru natură și al acțiunii practice la care se poate vorbi despre o dizolvare sau disipare a conflictului dintre antropocentrism și ecocentrism. Astfel, Norton 134 formulează "ipoteza convergenței", potrivit căreia antropocentrismul luminat și ecologismul naturalist converg în cele din urmă în privința politicilor de mediu, așa încât aceleași politici sunt susținute pe baza unor poziții teoretice divergente. Această coincidență a politicilor este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unii teoreticieni ai mediului, putem identifica un nivel al preocupărilor pentru natură și al acțiunii practice la care se poate vorbi despre o dizolvare sau disipare a conflictului dintre antropocentrism și ecocentrism. Astfel, Norton 134 formulează "ipoteza convergenței", potrivit căreia antropocentrismul luminat și ecologismul naturalist converg în cele din urmă în privința politicilor de mediu, așa încât aceleași politici sunt susținute pe baza unor poziții teoretice divergente. Această coincidență a politicilor este explicată prin aceea că în cazul antropocentrismului luminat conștientizăm faptul că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ipoteza convergenței", potrivit căreia antropocentrismul luminat și ecologismul naturalist converg în cele din urmă în privința politicilor de mediu, așa încât aceleași politici sunt susținute pe baza unor poziții teoretice divergente. Această coincidență a politicilor este explicată prin aceea că în cazul antropocentrismului luminat conștientizăm faptul că interesele noastre pentru o viață bună depind de modul în care protejăm mediul înconjurător, de unde rezultă că un demers antropocentric își asumă și dimensiunea asigurării echilibrului ecosistemelor. 3.3.3. Fascinația biocentrismului O construcție posibilă a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de alegere, iar nu una de adevăr. Mă opresc asupra a cinci asemenea căi de construcție pe care le consider dominante în literatura de specialitate. O primă abordare vizează resurecția noțiunii de valoare intrinsecă pe fondul criticii utilitarismului și a antropocentrismului. O a doua dezvoltare este posibilă prin luarea în considerare a rezultatelor cercetării din științele vieții. A treia analiză ne întoarce la presupozițiile specifice utilitarismului și la noțiunea de interes, dar în contextul relaxării cadrelor specifice unei asemenea abordări. Următoarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
distincție dintre om, care are valoare prin el însuși, și restul naturii, care are doar o valoare instrumentală, ceea ce face din om nu numai singurul beneficiar al creației, ci și cel care are dreptul să acționeze asupra ei, este expresia antropocentrismului sau, în termenii lui Routley, a "șovinismului omenesc" al filosofiei occidentale. Principiul său fundamental este următorul: filosofia liberală a lumii occidentale apără ideea că nimeni nu este liber să facă orice vrea deoarece: • nu este lăsat de alte persoane; • nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Drept urmare, toate organismele vii ar intra în sfera moralității 148. Varmer pornește de la principiul de incluziune al lui R. B. Perry cu privire la evaluarea bunăstării individuale și la judecarea conflictelor de interese. El argumentează că principiul de incluziune duce la un antropocentrism axiologic, adică la teza că anumite clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele altor organisme non-umane149. După Callicott 150, land ethic a lui Aldo Leopold poate fi interpretată drept o etică holistă care atribuie interese ecosistemelor, dar el
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
speciile și peisajele ei. Apariția așa-numitei "crize ecologice" prin deceniul al șaptelea al secolului trecut și, la scurt timp, a conștiinței ecologiste au dus la luări publice de poziție ale unor intelectuali care au considerat că religia creștină, prin antropocentrismul său, este unul dintre factorii care a dus la aceste consecințe. Articolul lui Lynn White jr., "The Historical Roots of Our Ecological Crisis"179, a fost primul în care antropocentrismul culturii occidentale, exprimat prin religia creștină, este considerat responsabil pentru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ale unor intelectuali care au considerat că religia creștină, prin antropocentrismul său, este unul dintre factorii care a dus la aceste consecințe. Articolul lui Lynn White jr., "The Historical Roots of Our Ecological Crisis"179, a fost primul în care antropocentrismul culturii occidentale, exprimat prin religia creștină, este considerat responsabil pentru criza ecologică. În general, se susține că religia creștină furnizează o perspectivă antropocentrică în relațiile cu natura, îl vede pe om drept stăpânitor al lumii. Aceasta duce la o schimbare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
radicale care a accentuat aspectele de dominanță tehnică asupra naturii. În ultimele decenii însă, însuși creștinismul s-a deschis spre interpretări și lecturi care caută să justifice că religiei creștine îi este proprie o altă raportare la natură și că antropocentrismul modernității nu este în mod nemijlocit de inspirație creștină, ci ține, mai degrabă, de o etapă în evoluția culturii europene. De altfel, reprezentanții bisericii s-au alăturat societății civile în lupta împotriva poluării și militează pentru păstrarea unui mediu curat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu aspirația de legitimitate: "De ce să nu ne ocupăm mai întâi de îmbunătățirea condiției speciei noastre și apoi de alte specii?" După Singer, o asemenea întrebare conține presupoziția specifică rasismului, evidentă dacă înlocuim "specie" cu "rasă", ceea ce arată că presupozițiile antropocentrismului duc la o atitudine inacceptabilă din perspectiva tezei eliberării animalelor. Sau, un alt exemplu semnificativ, îl reprezintă întrebarea " Este o dietă vegetariană adecvată nutrițional?", care conține presupoziția ascunsă că o dietă vegetariană ar putea fi pusă la îndoială în privința adecvării
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]