218 matches
-
că este nevoie de reduceri suplimentare pentru a îndeplini obiectivul pe termen lung al Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, de stabilizare a concentrațiilor atmosferice ale gazelor cu efect de seră la un nivel care ar împiedica interferența antropogenă periculoasă cu sistemul climatic. Prin urmare, sunt necesare politici și măsuri concrete. (3) Îmbunătățirea eficienței energetice la utilizatorii finali va face posibilă exploatarea potențialului de economii de energie rentabile, într-un mod eficient din punct de vedere economic. Măsurile de
32006L0032-ro () [Corola-website/Law/295041_a_296370]
-
UNFCC și Protocolul de la Kyoto cer părților contractante să formuleze, să pună în aplicare, să publice și să actualizeze în mod periodic programe naționale și regionale care să conțină măsuri de atenuare a schimbărilor climatice prin combaterea surselor de emisii antropogene și organizarea eliminării cu ajutorul absorbanților a tuturor gazelor cu efect de seră care nu sunt controlate prin Protocolul de la Montréal. (14) Protocolul privind energia contribuie la îndeplinirea cerințelor UNFCC în ceea ce privește adoptarea de măsuri pentru a facilita adaptarea adecvată la schimbările
32006D0516-ro () [Corola-website/Law/294875_a_296204]
-
nivelurile, în conformitate cu obiectivele de calitate relevante ale datelor; ... x) măsurări indicative - măsurări care respectă obiective de calitate a datelor mai puțin stricte decât cele solicitate pentru măsurări în puncte fixe; ... y) compuși organici volatili COV - compuși organici proveniți din surse antropogene și biogene, alții decât metanul, care pot produce oxidanți fotochimici prin reacție cu oxizii de azot în prezența luminii solare; ... z) substanțe precursoare ale ozonului - substanțe care contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului, unele dintre ele fiind prevăzute la
LEGE nr. 104 din 15 iunie 2011 (*actualizat��*) privind calitatea aerului înconjurător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276866_a_278195]
-
durata anului. *4) Măsurări aleatorii o dată pe săptămână, distribuite uniform pe toată perioada anului, sau 8 săptămâni, distribuite uniform pe toată durata anului. *5) Distribuite pe toată perioada anului pentru a fi reprezentative pentru diferite condiții de climat și activități antropogene. Cerințele cu privire la colectarea minimă de date și perioada minimă luată în considerare nu cuprind pierderile de date din cauza calibrării regulate sau a întreținerii normale a instrumentelor. Probele de benzo(a)piren și de alte hidrocarburi aromatice policiclice se prelevează la
LEGE nr. 104 din 15 iunie 2011 (*actualizat��*) privind calitatea aerului înconjurător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276866_a_278195]
-
2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. În anexa nr. 4, la litera A, punctul A.2 va avea următorul cuprins: *5) Distribuite pe toată perioada anului pentru a fi reprezentative pentru diferite condiții de climat și activități antropogene. Cerințele cu privire la colectarea minimă de date și perioada minimă luată în considerare nu cuprind pierderile de date din cauza calibrării regulate sau a întreținerii normale a instrumentelor. Probele de benzo(a)piren și de alte hidrocarburi aromatice policiclice se prelevează la
HOTĂRÂRE nr. 806 din 26 octombrie 2016 pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 şi 7 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276825_a_278154]
-
de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic. Frecventele de monitoring trebuie să fie alese ținând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condițiile naturale, cât și cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variației sezoniere asupra rezultatelor și deci, să asigure ca rezultatele reflecta schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variației sezoniere asupra rezultatelor și deci, să asigure ca rezultatele reflecta schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în același an, pentru a realiza acest obiectiv. Tabel nr. 1.3.4. 1.3.5. Cerințe de monitoring suplimentar pentru zonele protejate În scopul îndeplinirii cerințelor următoare, programele
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
nr. 114 din 19 februarie 2010. 2. APE SUBTERANE 2.1. Starea cantitativă a apelor subterane 2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative Regimul nivelului apelor subterane 2.1.2. În consecință, nivelul apelor subterane nu este supus modificărilor │ │ │antropogene care ar putea conduce la: Tabelul de la pct. 2.1.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă și cuprinzătoare a stării chimice a corpurilor de apă subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să detecteze prezența tendințelor de creștere, pe termen lung, a concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene. ------------ Primul paragraf al subpct. 2.4.1., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 87 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
1. Obiectiv Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru: a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului; ... b) furnizarea informațiilor necesare la evaluarea tendințelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condițiilor naturale, cât și al activității antropogene. ... 2.4.2.2. Selectarea secțiunilor de monitoring ------------ Titlul pct. 2.4.2.2. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010 , publicată în MONITORUL
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
amoniu. ... Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3 ca fiind la risc de a nu atinge starea bună, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitățile antropogene. ------------ Penultimul paragraf al subpct. 2.4.2.3., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificat de pct. 89 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru: a) stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc; ... b) stabilirea prezentei oricărei tendințe crescătoare a concentrației oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung. ... 2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
din 5 februarie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. 2.4.3.3. Frecvența monitoringului Monitoringul operațional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvență suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puțin o data pe an. 2.4.4. Identificarea tendințelor poluanților Pentru identificarea tendințelor crescătoare ale concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene pe termen lung și schimbările acestor tendințe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvență suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puțin o data pe an. 2.4.4. Identificarea tendințelor poluanților Pentru identificarea tendințelor crescătoare ale concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene pe termen lung și schimbările acestor tendințe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât și din cel operațional. Trebuie identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendință de identificare. Calcularea tendinței
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
distribuție; ... d) estimarea și identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul și derivațiile, asupra caracteristicilor globale de curgere și a bilanțului apei; ... e) identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apa; ... f) estimarea și identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafață; ... g) estimarea destinațiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale și agricole și, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole și a pădurilor. ... 1.5. Evaluarea impactului În vederea evaluării impactului
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
ia în considerare caracteristicile enumerate mai jos: (1) persistența; (2) toxicitatea sau alte proprietăți nocive (de exemplu carcinogenitatea, mutagenicitatea, teratogenitatea); (3) bioacumularea; (4) radioactivitatea; (5) raportul dintre concentrațiile observate si cele fără efect observat (NOEC); (6) riscul eutrofierii ca fenomen antropogen; (7) efectele și riscurile asupra sănătății; (8) importanța efectelor transfrontaliere; (9) riscul schimbărilor nedorite în ecosistemul marin și ireversibilitatea sau durabilitatea efectelor; (10) interferența cu exploatarea durabilă a resurselor vii sau cu alte utilizări legitime ale mării; (11) efecte asupra
jrc4042as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89205_a_89992]
-
care există riscuri pentru sănătatea umană ca urmare a expunerii de scurtă durată, în special pentru categoriile sensibile din populație, iar la atingerea acestui nivel este necesară informarea populației; 13. "compuși organici volatili" (COV) reprezintă toți compușii organici din surse antropogene și biogene, diferiți de metan, care pot produce oxidanți fotochimici prin reacție cu oxizii de azot în prezența luminii solare. Articolul 3 Valori țintă (1) Valorile țintă pentru anul 2010 în ceea ce privește concentrațiile de ozon din aerul ambiant sunt cele stabilite
jrc5590as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90760_a_91547]
-
în statele membre; (c) verifică în mod regulat punerea în aplicare a planurilor sau programelor înaintate în temeiul alin. (1) lit. (b), examinând progresul acestora și tendințele poluării aerului, având în vedere condițiile meteorologice și originea precursorilor ozonului (biogeni sau antropogeni); (d) ia în considerare informațiile furnizate în temeiul alin. (1) și (2) la elaborarea rapoartelor din trei în trei ani privind calitatea aerului ambiant în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Directiva 96/62/CE; (e) intermediază schimbul corespunzător de informații
jrc5590as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90760_a_91547]
-
aprobată prin decizia Consiliului 94/69/ CE din 15 decembrie 1993 privind încheierea Convenției cadru a Organizației Națiunilor Unite privind modificările climatice 6, este stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă la un nivel care previne interferențele antropogene periculoase cu sistemul climatic. (4) După intrarea în vigoare, Protocolul de la Kyoto, aprobat prin Decizia Consiliului 2002/358/ CE din 25 aprilie 2002 privind aprobarea, în numele Comunități Europene, a Protocolului de la Kyoto la Convenția cadru a Organizației Națiunilor Unite privind
jrc6023as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91195_a_91982]
-
Comunități Europene, a Protocolului de la Kyoto la Convenția cadru a Organizației Națiunilor Unite privind modificările climatice și îndeplinirea în comun a angajamentelor asumate prin aceasta 7, angajează Comunitatea și statele membre ale acesteia în reducerea cu 8 % a emisiilor lor antropogene agregate de gaze cu efect de seră enumerate în anexa A la Protocol față de nivelurile din 1990 în perioada 2008 - 2012. (5) Comunitatea și statele membre au convenit să își îndeplinească împreună angajamentul de a reduce emisiile antropogene de gaze
jrc6023as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91195_a_91982]
-
emisiilor lor antropogene agregate de gaze cu efect de seră enumerate în anexa A la Protocol față de nivelurile din 1990 în perioada 2008 - 2012. (5) Comunitatea și statele membre au convenit să își îndeplinească împreună angajamentul de a reduce emisiile antropogene de gaze cu efect de seră în conformitate cu Protocolul de la Kyoto, în conformitate cu Decizia 2002/358/CE. Prezenta directivă are ca obiectiv aducerea unei contribuții la îndeplinirea mai eficientă a angajamentelor Comunității Europene și ale statelor membre prin intermediul unei piețe europene eficiente
jrc6023as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91195_a_91982]
-
semnat la Aarhus la 24 iunie 1998 Protocolul privind metalele grele la Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră la mare distanță din 1979 (denumit în continuare "protocolul"). (2) Obiectivul protocolului este de a controla emisiile de metale grele cauzate de activități antropogene care pot fi transportate transfrontalier în atmosferă pe distanțe mari și care ar putea avea efecte negative semnificative asupra sănătății umane și a mediului. (3) Protocolul prevede reducerea emisiilor atmosferice totale anuale de cadmiu, plumb și mercur și aplicarea de
jrc4956as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90124_a_90911]
-
adoptarea lor la nivel comunitar, cu scopul final, recunoscut în contextul îndeplinirii obiectivelor acordurilor internaționale relevante, de a ajunge la concentrații în mediul marin apropiate de valorile de bază pentru substanțele formate natural și apropiate de zero pentru substanțele sintetice antropogene. În vederea adoptării acestor măsuri este necesară întocmirea, sub forma anexei X la Directiva 2000/60/ CE, a listei de substanțe prioritare, incluzând substanțele periculoase prioritare. Lista a fost pregătită ținându-se cont de recomandările menționate în art. 16 alin. (5
jrc5073as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90241_a_91028]
-
utilizării acestor resurse în viitor. Spațiul timișorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de stejar. În prezent, cu excepția arealelor împădurite cu cer și gârniță (Pădurea Verde, Pădurea Bistra, Pădurea Giroc, Șag), teritoriul se încadrează în silvostepa antropogenă ce caracterizează întreaga Câmpie Panonică. Peisajul este diversificat și de apariția vegetației de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esență moale. De remarcat este prezența parcului dendrologic de la Bazoșul Nou: rezervație forestieră cu o suprafață
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
și a ales organele de conducere ale acestei formațiuni. El l-a ales pe Gheorghe Malarciuc în calitate de președinte al PEMAVE. PVE își propune să contribuie la optimizarea raportului societate-natură, la ocrotirea ecologică și socială a populației și să elimine factorii antropogeni generatori de calamități naturale și sociale. PVE a participat la alegerile parlamentare din 1994, 1998, 2009, 2010 și la alegerile locale din 1995, 1999, 2003, 2007 și 2011. PEM-AVE a fost constituit în anii 90 al secolului trecut drept răspuns
Partidul Verde Ecologist (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300085_a_301414]