1,520 matches
-
umbrele lor mă ard și asta mă încetinește lumini se zbat într-o anacondă de plastic care se dezintegrează în 333 de ani a fost smuls de aici și dus la NY tot ce a văzut a fost un cocoș antropologii au verificat webcamul de pe 5th Avenue era adevărat. poem tradus din swahili ar trebui să râdem mai încet soarele ar putea să ne audă crezând că suntem bine ar arunca și mai multă căldură când vom culege flori pentru ea
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]
-
prinde în mine rezonanțe curioase! Nu știu de ce? E o „taină” ce face ca anumite zicale/proverbe/scrieri să încânte inimile, până la înălțare, doar unor oameni, iar altora nu, taină de care ar trebui să ia seama orice creștinolog/filolog/antropolog/istoriolog/filozof etc., oricât de „cuman”, crede el că mai poate fi azi.* „Taina scrisului” și acest îndemn latinesc „fă (bine) ce faci” sunt, pentru mine, două chestiuni distincte, dar azi pot fi abordate și-ntr-unul, căci se poartă
TAINA SCRISULU (22) – ADEVĂRUL SAU DESĂVÂRŞIREA de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355029_a_356358]
-
ea. „Am și scris câteva comment-uri la unele din textele tale.” „Ce ID aveți?” o întreb. Îmi zice, dar nu-mi amintesc...Discuțiile oficiale au început. Sunt prezentate două doamne, una doar poetă, una poetă și prozatoare, și, apoi, un antropolog. Despre ele vorbesc nume cunoscute de mine din reviste, dar mă minunez de discrepanța dintre poze și persoane...unii sunt mai tineri, în realitate, dar total nefotogenici, alții par părinții celor din fotografiile difuzate odată cu articolele. Pe mine “mă țintuiește
O VIAŢĂ, ÎNTR-O ZI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355190_a_356519]
-
încrederea în viitor. Prezentul a fost pentru mulți un șoc existențial, al abundenței sau al lipsurilor materiale. Spiritual însă omul s-a legat de dorința de a trăi și a spera. Speranța l-a făcut să fie încrezător în ceea ce antropologii au numit identitate personală sau socială. Conceptul este diferențiat la profani și la literați. Profanii îl definesc ca o teamă a lipsirii de identitate, literații ca pe o bogăție spirituală acumulată în drumul spinos al civilizației, o cultură ce se
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
drag, autaore Ștefania Kory Calomfirescu. “ Cartea se deschide cu o Prefață semnată de prof. Univ. Dr. Adela Maria Moș, în care autoarea „construiește” un evantai policrom unde imaginea profesorului dr. Victor Papilian este evidențiată “ca un mare Om, profesor, didact antropolog, om de știință, scriitor, muzician, compozitor și artist„ . Toate aceste calități, pasiuni dezvoltate pe postamentul talentului, sunt evidențiate în cartea doamnei prof.dr. Ștefania Kory Calomfirescu, care prin cercetări în arhive, studiu în documentele vremii, inclusiv având mărturii ale contemporanilor prin
PERSONALITATEA PROFESORULUI DR. VICTOR PAPILIAN EVOCATĂ DE PROFESOR DR. ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCURY de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353296_a_354625]
-
nevasta’), atunci se caută... motivațiile de ar fi cât mai justificate... alte relații. Nici nu le numim, nu doar pentru a nu le face reclamă, ci pur și simplu nu fac obiectul studiului nostru. Revenind la teoria lui George Murdok (antropolog, psiholog), el a definit familia ca fiind un grup social, caracterizat prin rezidență comună, cooperare și reproducere. Continuând ideea el spune că instituționalizarea familiei nu s-a făcut pentru a legitima coabitarea soților, sau pentru legitimarea actului sexual dintre soți
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353090_a_354419]
-
Violența, provenitădin străfundurile ancestrale ale subconștientului la omul primitiv, nu era lăsatăsăia forma unei energii, care sărăbufneascăsub impulsivitatea unor trăiri de moment, ci era încadratăunui canon de manifestări, ce puteau săevite confruntarea directă. Astfel, studiile lui E. E. Evans, renumit antropolog, confirmă existența, de-a lungul Nilului a unor triburi unde, în paralel cu societatea umană, funcționa și o societate bovină, care pare săfi copiat ca nume, specificități tipologicealeindiviziloracelei comunități. Ceea ce credem că trebuie consemnateste faptul că, în momente deosebite de
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
NOUĂ Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Abstract: nu poate fi orice rom Pakivalo, trebuie să provină din linie genetică de Pakivale și să mărturisească respectivul clan că este așa. Antropologii americani i-au studiat pe Pakivaleii din California și au ajuns la aceeasi concluzie. Scrie în Journal of the Gypsy Lore Society, adică este DOGMĂ! Și ca să vedeți că romii Pakivale peste tot in lume se bazează pe linia genetică
O PROBLEMA NOUĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/347120_a_348449]
-
Lore Society, adică este DOGMĂ! Și ca să vedeți că romii Pakivale peste tot in lume se bazează pe linia genetică, aceasta fiind o cutumă milenara la romi, (o voi dovedi în viitoarea mea carte),vă rog să citiți „descoperirea” unui antropolog american(căci noi romii o știam demult). Vorba eternului Florin Piersic, MUKLES! RESPECT ȘI RANG ÎNTRE ROMII MACHVAIA DIN CALIFORNIA de Carol Miller ”Romii Machvaia din California au o predilecție pentru ierarhizare și cred că respectul este semnificativ pentru un
O PROBLEMA NOUĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/347120_a_348449]
-
puterea, să dispară instituții, să se modifice decizii luate de administrațiile anterioare, să se nege hotărâri ale instanțelor judecătorești etc., toate acestea accentuând confuzia și starea de nostalgie post-totalitară a comunității. Consecințele unei astfel de politici pot da fiori oricăruio antropolog care încearcă asemenea previziuni, care, iată, se confirmă. Să ne gândim numai la politica culturală în România și vom avea imaginea proporțiilor crizei în care se află societatea românească.Strategia națională de dezvoltare culkturală din ultimii ani s-a situat
ANTROPOLOGIA TRANZIŢIEI DE LA SOCIALISM LA MULTICULTURALISM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358293_a_359622]
-
aici cu tărie, bineînțeles, din perimetrul superior al artei componistice acele sonorități malefice și instinctualizante, acea zgomotărie anticulturală, să o denumim, care „bâjbâie în vecinătatea sensului”, conform celor publicate în cea de a doua jumătate a secolului trecut de către cunoscutul antropolog Claude Lévi-Strauss) ori semantica Logos-ului divin mai pot însemna cu siguranță ceva pentru Omul dezarmantului început de veac XXI (o Ființă adecvată sau nu ca trăire interioară și mentalități în tot acest turbion existențial mefistofelic al agonizantei forme imperiale
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
trăiesc tot mai singuri pe un pământ fără centru iar în cer, așa cum spuneam, într-un război al “focului stelar”. Astfel, Samuel Huntington, fidel “paleoconservatorilor” și teoriei “cicnirilor dintre culturi și civilizații prin mereu alte “catastrofe ecologice” (care, spun savanții antropologi, se repetă la intervale de 2000-3000 sau 7000 de ani) și sprijinind sistemul de „multiculturalitate” pe care îl propune de la început, acceptă provocarea globalizării, în prima fază a universului tehnologic, în înțelesul pe care îl dă laureatul Nobel pentru literatură
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII (2) NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PR de CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360383_a_361712]
-
Document > ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1384 din 15 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Specialistii afirmă că „soluționarea problemei originii limbajului depășește posibilitățile lingvistice“ și că „rezultatele nesatisfacătoare se datorează faptului ca până acum antropologii, lingviștii, istoricii, psihologii nu și-au conjugat cunoștințele, metodele și punctele de vedere“ (TLG, B., 1971, P. 298). E cert că originea limbajului este intim legată de apariția omului și a societății omenești. Există două teorii cu privire la apariția omului însuși
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
în spațiul informal al unor discuții private sau al mediului online, ci în foruri de decizie. Sunt aspecte de controversă chiar în arena decizională a Uniunii Europene, aspecte asupra cărora se contrazic chiar și reputați europarlamentari, eseiști, istorici ai ideilor, antropologi etc. Să luăm, de pildă, educația multiculturală, propusă ca materie la clasa a...VI-a! Cum dorește noua programă să insufle copiilor respectul pentru celălalt (indiferent de spațiul cultural din care provine) și să afirme în același timp nevoia de
Pleacă latina, dispare o oră de română, intră multiculturalismul la clasa a VI-a. Legea ideologizării învățământului () [Corola-blog/BlogPost/338329_a_339658]
-
s-au gândit că sunt alcătuiți din corp & suflet/spirit: acest dualism cartesian a fost legitimat de abia de... Descartes. Cu atât mai puțin s-au gândit că omul ar fi o specie aparte doar ca „ființă-de-la-gât-în-sus”, cum se exprimă antropologul Thomas Csordas. Drept care nici nu au privilegiat spiritul în detrimentul corpului și au comunicat cu toată ființa lor: dansurile „primitivilor”, de pildă, - sau mai exact ce ni se pare nouă a fi „dansuri” - erau astfel un mijloc complex de comunicare, mai
Corpul autentic și cultul său de piață () [Corola-blog/BlogPost/338369_a_339698]
-
medievale și legende (care cum spuneam sunt o oportunitate). Ci se duc și înspre cultura muncii, chezășia civică (respectul pentru mediu, justiție, reguli), înclinația asumării responsabilității individuale și colective, alura antreprenorială, ritmul și adâncimea spiritului inovativ, etc., etc., etc. (un antropolog bun ar putea să completeze această listă de aspecte culturale „de administrat”). Lucruri care aduc a... provocări. De aici apar de fapt discuțiile în „familie”. Cum cred că se poate face această administrare? Voi schița o astfel de propunere într-
Brexit-ul, intriga ce a schimbat simțitor scenariul poveștii europene. Chiar are Europa o oportunitate de creștere până în 2020? () [Corola-blog/BlogPost/338535_a_339864]
-
a reprezentat una dintre cele mai alunecoase și importante întrebări ale științelor sociale. Adam Smith în secolul XVIII și-a bazat Avuția Națiunilor pe încercarea de a înțelege aceste diferențe. Alți economiști, de la Marx până la Keynes și economiști contemporani și antropologi precum Jared Diamond și Daren Acemoglu au încercat explicații diverse: geografice, culturale, instituționale, istorice, contextuale, demografice, pandemice etc. Toate spunând multe adevăruri, dar lăsând și loc pentru alte interpretări și incongruențe. Întrebarea deci rămâne valabilă nu doar pentru România, dar
Cel mai bine plătiți români trăiesc într-o bulă. Viața celor 20% într-o țară încă săracă () [Corola-blog/BlogPost/338634_a_339963]
-
întrepătrund sau se repetă în mod misterios la mari distanțe, depășind granițele naționale. Populatțile pe care occidentalii le numeau “exotice” nu mai sunt cele descrise de cercetători în secolul XX; globalizarea și migrația au determinat schimbări dramatice, obligându-i pe antropologi să redeseneze harta etnică a planetei. Martor al frumuseții și bogației acestei moșteniri aflate pe cale de dispariție, celebrând varietatea culturilor existente în cadrul omenirii, acest volum oferă o descriere știintțfică adusă la zi a grupurilor etnice celor mai interesante din punct
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
a căror cultură, diferită în nenumărate privințe de a noastră, ne revelează modurile în care poate fi trăită o viață de om și contribuția pe care fiecare dintre acestea o aduce la înțelegerea existenței noastre comune. Ce înseamnă o cultură? Antropologul Alberto Salza ne oferă o definiție simplă: o cultură este felul în care un individ definit de apartenența la un anumit grup abordează și rezolvă problemele folosind sisteme de cunoaștere proprii societății în care trăiește. Aceasta este definiția utilizată în
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
ne menține acest punct de vedere ca pe un suport al dorinței noastre disperate de a ne raporta tot timpul la moduri de existență mai exotice. Dar oamenii pe care noi ii considerăm exotici nu mai sunt cei descriși de antropologii și cercetătorii din secolul trecut: știm foarte bine că existența lor a fost profund modificată de globalizare și emigrare. Precizăm acest fapt pentru a sublinia dreptul culturilor la dinamism și transformare: societățile și grupurile umane din care sunt compuse sunt
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
Carlos Cataneda este antropolog american de origine peruana. În timpul studiilor de teren efectuate în Mexic, îl cunoaște pe bătrânul vrăjitor Juan Matus, care îl inițiază în practicile șamanice ale indienilor yaqui. Ucenicia lui Carlos Castaneda pe langă don Juan, ucenicie întinsă pe parcursul mai multor
Carlos Castaneda: Învăţăturile lui Don Juan. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339503_a_340832]
-
legăturii “communication et leș philosophies de la connaissance” (Riondet O., 2003) și a existenței de “concepts philosophiques dans le SIC” (Riondet O., 1999). Deși are contribuții meritorii pe mai multe axe ale standardului comunicării, Odile Riondet este, înainte de toate, un remarcabil antropolog al comunicării, al culturii (Beciu, Camelia, Dragan, Ioan, Popescu, Dana, Riondet, Odile, 2009a). Citabile pentru pertinenta și originalitatea lor majoră sunt pe această linie 3 idei. Mai întâi este memorabilă “hypothèse anthropologique” pe care o emite: “un être humain travaille
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
mai coerentă a ceea ce suntem noi, ființele omenești: cine suntem și care este sensul vieții? în centrul preocupărilor umanității stă lupta pe care o duce omul împotriva dezumanizării, pentru stăpânirea deplină a sufletului propriu”. Dar Saul Bellow nu este un antropolog cultural rece, conectat la un intelectualism sec, rarefiat. Eticheta lipită lui Bellow trebuie să cuprindă neapărat și extraordinara sa calitate de umorist. în volumul O istorie a literaturii americane, Peter Conn apreciază: „Bellow este unul dintre cei mai buni umoriști
Saul Bellow: Darul lui Humboldt, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339539_a_340868]
-
transformă periodic în spațiu pentru concerte. Vă rugăm ocoliți! Cum s-a ajuns la închiderea asta? Ce soluții avem la îndemână pentru a deschide orașul? Care sunt zonele cele mai potrivite pentru asemenea transformări? Am discutat despre toate acestea cu antropologul Vintilă Mihăilescu, istoricul de artă Mirela Duculescu (organizator al Street Delivery) și doi arhitecți: Ștefan Ghenciulescu, redactor-șef al revistei Zeppelin și Șerban (Shere) Marinescu, omul care în 2013 denunța un primar pentru că acesta îi ceruse mită în schimbul încredințării unui
Cum deschidem Bucureștiul? () [Corola-blog/BlogPost/338087_a_339416]
-
-și „salva” parcul - și mulți au reușit! Pe de altă parte, există și proiecte „de autor”, dintre care unele reușesc, precum Street Delivery, de pildă. Fără un minim sprijin al administrației locale, majoritatea rămîn însă doar proiecte. Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor în cadrul Departamentului de Sociologie al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și doctor în Psihologie. A fost director al Muzeului Țăranului Român între 2005 și 2011. Între altele, a publicat volumele Socio hai-hui. O altă sociologie a
Cum deschidem Bucureștiul? () [Corola-blog/BlogPost/338087_a_339416]