4,171 matches
-
sufletul. Motru s-a considerat, toată viața, un discipol al lui Wundt, în laboratoarele căruia a lucrat pentru elaborarea tezei sale de doctorat. Dar ceea ce fusese valabil la începutul veacului al XX-lea, în materie de psihologie și chiar de antropologie, se erodase fatal chiar prin progresul științei. Dar Motru continua să considere și în interbelic și mai tîrziu că "sufletul unui neam... este el însuși o unitate care trăiește de-sine-stătător prin armonia funcțiunilor sale", negînd, prin aceasta, neștiințific, istoricitatea fenomenului
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
noeseos, intelect ce se autocontemplă, și așezînd în centru rațiunea, cercetată în privința propriilor mecanisme și legități. Așa cum observa romanticul Coleridge, filosoful german schimbă însăși osia pe care se rotea domeniul său: încetînd a mai fi o ontologie, acesta devenise o antropologie. Punctului de vedere al lucrurilor, al existențelor (onta) i se substituise punctul de vedere al omului: Acesta a fost sîmburele originar din care a explodat modernismul, cu desprinderi succesive de planete, ca în expansiunea universului imaginată de filosoful-savant". Socotind că
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
imaginar al altuia (aici, în cultura română). Și, de fapt, autorul își depășește cu mult tema anunțată în titlu pentru că surprinde, în aria lui de cercetare, adesea, întreg sud-estul și centrul european. Cartea, repet, sagace și impunătoare, e una de antropologie vecină bună cu imagologia, disciplină științifică atît de nouă și înnoitoare. Dl Andrei Oișteanu procedează, ca un adevărat om de știință. El își împarte materia de studiu în cîteva secțiuni aparent distincte ("portretul fizic", "portretul profesional", "portretul moral și intelectual
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
cu siguranță, mișcarea de avangardă, care și-a cucerit o îndreptățită faimă mondială care ține și astăzi afișul. Mă așteptam ca acel capitol introductiv (Evreii în mișcarea de avangardă) să fie mai dezvoltat și să cuprindă și un examen de antropologie culturală care să expliciteze de ce evreii au aglomerat, întreținut și dezvoltat mișcarea românească de avangardă. Din păcate, această modalitate de abordare antropologică a fenomenului lipsește, totul reducîndu-se la menționarea spiritului constant contestatar și insurgent al evreilor, în cazul de față
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
lui Vasile Dem. Zamfirescu este cea a unui analitic documentat și rămâne neschimbată, dar o dată cu volumul al II-lea conceptul privilegiat va fi cel de inconștient - prin referire îndeosebi la trei mari momente: Freud, Jung și Blaga. Un capitol vast - Antropologia psihanalitică, în care psihanaliza este circumscrisă drept "cea mai radicală și mai fundamentată dintre orientările hedoniste", deschide volumul ca o punte către cel anterior; un alt capitol, final, Epistemologia psihanalizei, așteaptă încă pentru o ediție ulterioară, care ar îngloba monumental
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Grecia, unde își continuă activitatea de cercetare, ca mai apoi, după 1980, să plece la München, unde se ocupă de studiul influențelor vest-europene în culturile tradiționale din Balcani. Marina Marinescu - Drumuri și călători în Balcani, Editura Fundației Culturale Române - colecția Antropologie culturală, București, 2000, 212p. La mijloc de rău și bun Istoria Balcanilor, scrisă de Barbara Jelavich și tradusă în română la Institutul European, curge în ritmul sacadat al manualelor școlare. în introducerea studiului, autoarea atribuie Balcanilor cel mai cuprinzător sens
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
Sînt de profesii (universitari - Derek și Rachel - care sînt și scriitori - Hal și Charles, tatăl acestuia din urmă fiind unul dintre susținătorii lui Martin Luther King -, un avocat, o doctoriță, un pictor ratat ajuns zugrav, un brutar, care a predat antropologia în Africa de Sud, o poetă care ține un magazin de artizanat, o secretară și o fostă prostituată) și de naționalități diferite (italiană, bielorusă, ucrainiană, canadiană). Prezentarea lor este făcută în primul capitol (,,Prolog în cer") de către personajul principal al cărții, Creatorul
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
Aron Zabotinsky, brutarul care este și un cititor pasionat de poezie - Brodsky, Milosz și Sean Farrell (eroul citind nu doar operele unor poeți celebri și reali dar și pe cele ale unui poet aparținînd lumii romanului), a fost profesor de antropologie în Africa de Sud și s-a confruntat direct cu gravele probleme ale rasismului. De asemeni, Brian, avocatul lui Sean și soțul năbădoioasei și supraponderalei Beth, fost participant în războiul din Vietnam, își refulează dezamăgirea și surzenia incipientă. Leonid este foarte marcat
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
este imaginarul meu." Majoritatea poveștilor sînt reale, ni se spune și ni se repetă. Mare parte par să fie chiar autobiografice, vorbesc despre experiența unui est-european aflat la Antipozi, în Noua Zeelandă. Un est-european cu preocupări ezoterice, un universitar în domeniul antropologiei, un spiritualist și un scriitor. O mulțime de date reale, interesante, concrete. Și totuși, oricît de nude ar părea aceste date, oricît de sec ar fi ele prezentate, niciodată nu există singure, niciodată povestea nu trăiește ca atare. întotdeauna se
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
realului" - afirmă frații Dardenne. Aceeași intenție au avut-o și realizatorii unei alte pelicule ce a șocat anumite obișnuințe: Condiția câinilor (State of Dogs, 1998), un film de debut datorat belgianului Peter Brosens (39 de ani, licențiat în geografie și antropologie socială și culturală, regizor și producător de filme documentare) și mongolul Dorjkhandyn Turmunkh (42 de ani, licențiat al Școlii de Jurnalistică a Universității din Ulan Bator, ziarist, scenarist și producător la TV mongolă). Filmul a făcut înconjurul lumii, a participat
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
iar lectură intrinseca a textului literar (așa cum o propunea Nouă Critică) a fost adeseori înlocuită cu lecturile extrinseci. Deseori, literatura însăși a fost înlocuită (sau transformată în pretext) cu diverse alte cîmpuri de manifestare a spiritului uman: sociologia, filozofia, istoria, antropologia etc. Cei mai conservatori dintre criticii și teoreticienii literări protestează și astăzi - evident zadarnic - la colonizarea profesiunii lor de către alte domenii. Ce rol a jucat deconstructivismul în toate acestea? Dacă e să-i dăm crezare lui Hillis Miller, unul central
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
imaginii țării." Printre studiile de economie comparată (Managementul american, un model posibil - N. Costake, M.V. Petrescu) sau cele de analiză istorică (S.U.A. și Marea Unire a românilor din 1918 - Vasile Stoica) se strecoară în sumarul revistei și câteva studii de antropologie aplicată, conținând date puțin cunoscute de mulți dintre noi (Un muzeu de artă folclorică românească în America - Hellen Cullian, Comorile bisericii Sf. Maria din Cleveland-Ohio - Ioan Comșa). Aflăm de pildă, nu fără o oarecare uimire, că Statul Român a donat
Cu mâna întinsă peste Atlantic... în semn de prietenie by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16251_a_17576]
-
italian al anilor '70 este profund diferit, deși nu îl neagă ci dimpotrivă se adaugă celui istoric. Este un feminism care își are începutul în mișcarea de contestație din 1968, dar originile le are în studiile de psihanaliză, sociologie și antropologie. El se luptă contra persistenței în imaginarul colectiv a unei reprezentari, întreținute milenar de o societate masculistă, a femeii mamă, înger păzitor al casei sau obiect de plăcere: oricum, o ființă inferioară și supusă bărbatului. În spiritul acestui feminism, antropologic
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
care ar fi avut, în viața publică românească, efectul unui eveniment geologic dacă nu ne-am fi pierdut între timp, din păcate, pînă și sensibilitatea la aceste gen de evenimente: expoziția de cranii din fondul Francisc Rainer al Institutului de Antropologie, expoziție care se numește, pur și simplu, Rainer S.O.S.. Aducînd în spațiul galeriei cca. 2000 de cranii, dintr-un patrimoniu de peste 6000, cel mai mare din lume aparținînd unei instituții de acest fel - de unde se vede bine că
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
se întreabă, cu îndreptățire, cum de o denumire geografică a fost transformată în una din cele mai pejorative desemnări din istorie și, de aici, în relațiile internaționale, științele politice, din discursul intelectual general? Și pune, în bună măsură, răspunsul pe seama antropologiei care studiază, prin obiect, separația, diferența, alteritatea. E poate mai bine să se vorbească de distincția dintre Europa de Vest și de Est. Și, atunci, Balcanii sînt doar o altă denumire pentru Europa de Est, în care se regăsesc și destule țări socotite aparținînd
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
istorism), cu siguranță va aplica într-un fel sau altul un anumit tip de sensibilitate lirică la explicarea lumii în care aceste sonete au fost produse. Această abordare a literaturii e rezultatul unei adevărate revelații disciplinare și metodologice, inspirată de antropologia modernă, și în particular de Clifford Geertz. În faimosul său volum din 1973, The Interpretation of Cultures, Geertz descoperea critica literară ca metodă de investigație a mai largului spațiu cultural, în special a unui spațiu cultural străin interpretului. La rîndul
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
critica literară ca metodă de investigație a mai largului spațiu cultural, în special a unui spațiu cultural străin interpretului. La rîndul lor, reprezentanții noului istorism descoperă analiza culturală ca metodă de investigație a mai restrînsului spațiu literar. Diferența, însă, între antropologie și critica literară, e subtilă fiindcă ea nu ține de concepte ci de aspirații și premise, de o anumită epistemologie a literaturii. Altminteri, și Sainte-Beauve s-ar putea declara nou istorist! Influența antropologiei de tip Geertz asupra noului istorism rezultă
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
mai restrînsului spațiu literar. Diferența, însă, între antropologie și critica literară, e subtilă fiindcă ea nu ține de concepte ci de aspirații și premise, de o anumită epistemologie a literaturii. Altminteri, și Sainte-Beauve s-ar putea declara nou istorist! Influența antropologiei de tip Geertz asupra noului istorism rezultă în ceea ce Greenblatt numește realism etnografic, prin care înțelege alianța între literar și non-literar, o solidaritate a contextului cu textul. În antropologie există un concept important, cunoscut ca "thick description" (rom. descriere în
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
literaturii. Altminteri, și Sainte-Beauve s-ar putea declara nou istorist! Influența antropologiei de tip Geertz asupra noului istorism rezultă în ceea ce Greenblatt numește realism etnografic, prin care înțelege alianța între literar și non-literar, o solidaritate a contextului cu textul. În antropologie există un concept important, cunoscut ca "thick description" (rom. descriere în profunzime), și el se referă la interpretarea unor practici culturale prin descrierea lor detaliată, dar și descrierea unei întregi rețele de intenții, premise, scopuri incluse în acele practici. Noul
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
ce mijlocește între descripția fenomenelor particulare și clasificarea lor conceptuală. În orizontul secolului al XVIII-lea, o atare viziune se articulează într-un început de gîndire tipologică, apărut deja, nu întîmplător, chiar în încercări de filosofie a naturii și de antropologie, în care îndoiala asupra validității cercetării întemeiază reflecția asupra procedurilor descriptive și a celor analitice. "Aventură a rațiunii" - astfel se pronunță Goethe, revendicîndu-se direct de la învățătura kantiană, asupra putinței de a depăși analiza și a accede la sinteza "tipologizantă", ordonatoare
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
recomanda și se practica, spre exemplu în școala catehetică de la Alexandria, principiul conform căruia, înainte de însușirea Sfintei Scripturi și primirea Botezului era necesară împroprierea culturii profane, lucru împlinit de aproape toți Părinții. Problemele culturii patristice erau numeroase și complexe: teologie, antropologie, educație, sociologie, cult, istorie, misiune variată, oratorie sacră, filocalie, artă literară în proză și versuri etc., dar operele de controversă și de dialog sunt printre cele mai interes toate filosofiile vremii lor în care ză de efortul de a-l
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
spațiu de idei în care a apărut și Hans Robert Jauss cu a sa estetică a receptării, Iser a continuat să infuzeze studiul literaturii cu variate metode și teorii preluate critic din alte domenii intelectuale. Bunăoară cartea sa dedicată unei antropologii a literaturii introducea o serie de distincții conceptuale operante și în psihologie sau chiar în științe exacte. În ultimele două decenii teoreticianul german a fost deseori prezent în Statele Unite, colaborînd cu filozofi ai științei și ai culturii, ținînd prelegeri la
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
și text se reduce în însuși actul intepretării, ca act performativ, care menține vie iluzia textului pe care îl intepretează, creînd însă altul. Acest altul este ceea ce Iser numește emergență. Cartea se poate descrie cel mai bine ca fiind o antropologie a intepretării. Un fost teoretician literar se străduiește să ofere nu o metodă de intepretare, ci o explicație a felului în care interpretarea definește experiența umană. Prin urmare, cea mai importantă întrebare a cărții este următoarea: de ce interpretăm? Răspunsul e
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
e grădina lor), Cronicarul citește, febril și inapetent, reviste. Poate din pricina motorașului gripat, "recolta" de pe birou i se pare destul de fadă săptămîna asta. De pildă ARCA nr. 10-11-12/2000, nu prea are zvîc publicistic. Titluri din sumar precum Încercare de antropologie istorică a morilor de apă și morăritul țărănesc (episodul VII), Modalități de instituire a clerului de mir în parohii (sec. XVIII-XIX), sau fragmentele din teze de doctorat cu puncte, subpuncte, subsub și încă, prezentate cu supratitlul eseuri, nu dau ghes
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
modernă - încercarea de re-mitizare și re-divinizare a cunoașterii umane - chiar dacă știe că nu se mai află în "Timpul Biblic: Creație, Revelație, Mîntuire", iar separația dintre religios și politic s-a realizat, nu uită că o metafizică a politicului sau o antropologie filosofică este posibilă în redescoperirea criteriilor de valoare, de principii și demnitate umană. Cîrtițelor care au împînzit subteranele Secolului al XX-lea ar fi trebuit să li se spună cuvintele adresate de Isus către Iuda: Ceea ce vrei să faci, fă
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]