513 matches
-
1979, p.72-92), constatăm că în cultura Cucuteni par să fie descoperite cele mai multe elemente artistice pe care noi le considerăm a fi reprezentări ale orantei. Astfel, de la Cucuteni Băiceni, dintr-o etapă neprecizată a fazei Cucuteni B1, provine o statuetă antropomorfă feminină fragmentară, din care s-a păstrat jumătatea superioară a corpului. Are singurul braț păstrat (stângul), modelat în sus, iar la partea inferioară a abdomenului a fost incizată imaginea triunghiului pubian (M. Petrescu-Dâmbovița, M.-C. Văleanu, 2004, fig. 214/1
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
214/1) (fig. 5/10). Din aria basarabeană (tripoliană) a culturii Cucuteni Tripolye provin mai multe obiecte de cult cu însemnele orantei. Ne referim, mai întâi la scăunelul (tron) de la Voroteț-Orhei, cu spătarul modelat antropologic. Nu rezultă cu certitudine dacă antropomorful este masculin sau feminin, dar din exemplificările de la Poduri și Isaiia (Precucuteni = Tripolye A), unde numai statuetele feminine erau modelate pentru a fi așezate pe tronuri, ne îngăduim să credem că și această creație reprezintă tot divinitatea feminină. O serie
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
1989, fig. 32; Cl. Cohen, 2003, p. 146-147). În cadrul sculpturii cucuteniene am putea încadra si reprezentările în relief, pe vase de cult sau folosite în practicile cultuale ale comunităților. Ne referim, mai întâi, la pithosul descoperit la Dumești-Vaslui, cu decor antropomorf plastic, din pastă poroasă, cu barbotină. La partea sa superioară sunt modelate, în relief, două siluete feminine, în atitudini tematice diferite (R. Maxim-Alaiba, 1987, p. 270, fig. 13). După opinia autoarei cercetărilor, una dintre siluete reprezintă divinitatea feminină, văzută „din
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
o reprezentare în relief, dorsală, în picioare, cu brațele înălțate (Gh. Coman, p. 128, fig. 103/2), ceea ce reprezintă, după opinia lui A. Nițu (1970, p. 77), introducerea normei dorsale „a reprezentărilor feminine în funcția tectonică și decorativă a figurărilor antropomorfe din ornamentația plastică a ceramicii carpato balcanice”. Deși, de regulă, cum am văzut, divinitatea este reprezentată „din față”, pe un vas de tip Precucuteni III de la Traian-Piatra Neamț (H. Dumitrescu ș.a., 1953, p. 57, fig. 12; H. Dumitrescu, 1957, p.
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
o ca principală divinitate a Preistoriei vechi. Pe binecunoscutul altar de la Trușești (reprezentat în numeroase lucrări care tratează dualitatea (“coincidența contrariilor”), sau pe vasele de la Dumești, Ghelăiești, Trușești, Scânteia, toate aparținând culturii Cucuteni, sunt reprezentate cele două entități ale cuplului antropomorf (Monah, D., 1992, fig. 3/1; 4/1; Monah D., 2001, p. 181), ca element al comuniunii celor două principii ying și yang. Pe alte vase neo-eneolitice, dualitatea pare să fie reprezentată numai de principiul feminin dublat, dar nu în
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
umane), a căror existență se încearcă a fi demonstrată pe baza unor descoperiri arheologice, uneori de caracter particular. Vom lua în considerație acele puține elemente identificate la Ruginoasa-Colina lui Drăghici - vase pictate, reprezentările în relief pe pereții unor vase, plastica antropomorfă și zoomorfă, alte elemente plastice (conuri) sau piese de cult (mese-altar, scaune-tronuri), care constituie mărturii incontestabile ale creației artistice de factură religioasă, unele dintre acestea reprezentând, după opinia lui VL. Dumitrescu (1979, p. 72) „sculptura cucuteniană”. Pictura de caracter religios
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Văleanu, 2004, p. 166). Pictura este, și în acest caz, deteriorată, dar se poate observa fondul alb al vasului, peste care s-au așternut motivele decorative, care acopereau în întregime corpul și umărul vasului (atât cât s-a păstrat). Elementul antropomorf are tot trei benzi verticale, pornind de la un romb (gol, dar sub formă de cerc, deci rotund la interior). Din laturile superioare ale rombului, ușor arcuite, pornește banda verticală, care reprezintă gâtul și capul, din bandă roșie, evazată la partea
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
foarte slabă subțiere la mijloc; ruptura vasului la nivelul „cotului” mâinii stângi face imposibilă cunoașterea exactă a formei antebrațului, dar putem avea certitudinea simetriei cu brațul stâng, astfel că, în interpretarea decorului desfășurat, realizat de noi (fig. 8/4b), acest antropomorf se prezenta, inițial, cu ambele brațe pictate vertical. Decorul fragmentului prezentat mai păstrează, în partea sa stângă, o bandă verticală roșie, aproape paralelă, cu trei linii, tot roșii, puțin distanțate, care au fost trasate peste albul aproape uniformizat, sub brațul
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
bandă aparținea, fără îndoială, altui motiv decorativ, pe care nu-l putem preciza. Decorul central este reprezentat de trei benzi verticale, care pare că se unesc la partea inferioară printr-o dungă (lățimea, 8 mm) oblică: brațul stâng al acestui antropomorf pornește de la baza celui central, oblic spre stânga, apoi, la nivelul „cotului” banda devine mai lată și urcă (8 cm), cu lățimea de 2 cm la partea superioară; ea este străbătută de două linii verticale, spre margini, de culoare neagră
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Geissenklösterle aparține locuirii aurignaciene, datată între 34.000 și 29.000 ani a. Chr. Placa din ivoriu are lungimea de 38 mm și lățimea de 14 mm, fiind sculptată pe ambele fețe: pe una dintre acestea este realizată o figură antropomorfă în relief, văzută din față. Capul este scurt și oval, este încadrat de brațele ridicate, paralele, iar corpul propriu-zis și picioarele au proporții normale, puțin depărtate, prin această poziție, ca și prin lărgimea șoldurilor sugerându se feminitatea imaginii realizate. Pe
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
creație artistică de la Tito Bustillo (fig. 9/1-2) este gravată pe un fragment de baghetă semirotundă, din corn de cervideu și aparține unui nivel atribuit Magdalenianului superior, datat între 13.000 și 11.500 a. Chr. Partea superioară a figurinei antropomorfe este reprezentată de corpul propriu-zis, care are, la partea superioară, brațele redate prin linii oblice, spre dreapta și spre stânga. Liniile care delimitează corpul sunt bordate cu câte un șir de puncte ce urcă până la nivelul unde brațele se despart
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
linii oblice. Practicile magico-religioase constituiau o componentă importantă a vieții acestor populații, reprezentând o realitate a vieții spirituale a comunităților, demonstrată de mult timp și acceptată de exegeții perioadei. Au fost identificate mai multe categorii de materiale arheologice: 1, plastica antropomorfă; 2, obiecte de lut ars cu semne și simboluri, unele de caracter antropomorf sau antropomorfizat (C. V. Chirica, 1995, p. 203 224); 3, fragmente (ceramice) cu inscripții - semne cu valoare de inscripții (V. Chirica, 2004 c); 4, machete de sanctuare și
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
o realitate a vieții spirituale a comunităților, demonstrată de mult timp și acceptată de exegeții perioadei. Au fost identificate mai multe categorii de materiale arheologice: 1, plastica antropomorfă; 2, obiecte de lut ars cu semne și simboluri, unele de caracter antropomorf sau antropomorfizat (C. V. Chirica, 1995, p. 203 224); 3, fragmente (ceramice) cu inscripții - semne cu valoare de inscripții (V. Chirica, 2004 c); 4, machete de sanctuare și cuptoare; 5, ceramica, cu mai multe componente de artă și spiritualitate: reprezentări feminine
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
vasul de la Târgu Ocna-Podei (fig. 10/2) (G. Davidescu, V. Chirica, M. Cucolea, 2005, p. 69, fig. 1), dar si la Bilcze Zlote (fig. 10/1) (D. Monah, 1997, p. 211) sau Căscioarele (Ibidem, fig. 45/7, p. 297). Reprezentările antropomorfe și zoomorfe, identificate pe ceramica cucuteniană, pictate sau sculptate (modelate în relief) fac trimitere la alte manifestări cultice, ale căror cunoașteri depline nu pot fi posibile în lipsa unor elemente clar definite, așa cum au recunoscut majoritatea exegeților religiilor cucuteniene. Dar acestea
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
clar definite, așa cum au recunoscut majoritatea exegeților religiilor cucuteniene. Dar acestea au existat și, indiferent de modalitățile de practicare a riturilor și ritualurilor, a semnificațiilor lor, trebuie să acceptăm existența divinității, reprezentată, uneori, chiar și prin semnificația formelor ceramice (vasele antropomorfe sau cu tub de scurgere, de exemplu). Asocierea divinității feminine cu altele, tot feminine, dar de proporții mai mici, cu elementul masculin, dar și cu cel zoomorf, cu pești, șerpi, păsări, ori vegetale (pomul vieții pe amforeta de la Cârniceni), sau
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
p. 79; M. Petrescu-Dîmbovița ș.a., 1999, p. 529; C. Laboutin, 1990, p. 103). Din acest punct de vedere constatăm că, aproape în totalitate, specialiștii acordă divinității feminine atributele esențiale ale vieții și morții. Astfel, referindu se la urnele cu caractere antropomorfe feminine, N. Kalicz (1970, p. 73) apreciază că acestea „reprezintă zeița, sursă a vieții și a morții suverană a tuturor celor vii și a morților, și care îi primește, cu brațele deschise, pe toți cei care ajung în lumea cealaltă
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
unei divinități feminine cu caracteristici unice apare și în alte lucrări (Fl. Drașovean, Dr. Popovici, 2008, p. 39-40), unde se precizează faptul că Marea Mamă întruchipează probabil principiul primordialității. Ideea unui cult al fertilității și al fecundității, atribuit tuturor reprezentărilor antropomorfe feminine din arta și religiile preistorice este prezentă în absolut toată literatura de specialitate; doar A. Leroi-Gourhan (1990, p. 127) apreciază că „Ce qui a été dit des déesses de la Fécondité est strictement banal et n’explique rien: considérer la
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de trăire și, concomitent, spaima îmbătrânirii, teama de ruină și mortificare. Poeta aude respirația secundelor, „plămânii de lupi suri”, lacul - din recuzita romantică - se preface într-un ceasornic absorbind lucrurile, lumina însăși poate fi „îmbătrânită”. De altfel întreaga natură este antropomorfă printr-o abundentă atribuire metaforică: hainele albesc la cusături, pleoapa cerului cerne cenușă, văzduhul mîngâie. Dar, prin supralicitare, procedeul devine manieră și își pierde din prospețime. Simțind capcana, autoarea o va ocoli în celelalte cărți. Urmând cele două fețe ale
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
hieratism, de o simplitate aproape solemnă. În „clopotele verzi” - barbiene - ale mării bate o pendulă de aur, purificând poemele de orice stridențe. Sub aspectul cântecului naiv, doi îndrăgostiți sunt „invitați la ceaiul dat de flori”, iar ele, într-o metamorfozare antropomorfă nepretențioasă, „se vor șterge grațios la gură de fărâmituri de soare”. Timpul își pierde din dramatism, senzualitatea e sublimată în „mici fericiri”, aproape abstracte. Poemele împrumută ceva din naivitatea și hieraticul din Cântarea Cântărilor, în formulări în care aluzia culturală
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
Manipulatorii umani trebuie să fie absolut obiectivi În legătură cu ceea ce Îi motivează pe căței - prin urmare, trebuie să eliminați din start orice tendință de a atribui obiceiurilor adoratului canin - de a lătra, a mârâi sau a fura mâncare de pe masă - motivații antropomorfe cum ar fi mândria, răzbunarea, șiretenia sau trădarea. În termenii aceștia vorbim de fostele soții, de fostele iubite sau de politicieni. Nu uitați: Canis lupus familiaris are propriile bucurii care sunt de obicei inofensive pentru cei din jur, dar pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
este o formă a activității umane care oglindește realitatea prin imagini expresive pe care le regăsim și în arta populară. Este o artă care se lucrează în baza anumitor surse de inspirație cum ar fi: forme geometrice, animaliere, florale și antropomorfe. Profesor, Adrian Grigore CATEDRA DE RELIGIE Profesor, Mihaela Prisacaru Profesor, Claudia Vacariu Motto: A crede este un act al intelectului care aderă la adevărul dumnezeiesc, la porunca voinței puse în mișcare de Dumnezeu prin har. (Toma de Aquino) Într-o
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
al bunătății. În imaginarul creștin, diavolul își subliniază monstruozitatea și animalitatea. Rădăcina angoasei diavolului se află în faptul că este perceput ca o entitate intangibilă, hărăzită unei nesfârșite diversitas și metamorfozelor. În iconografie, diavolul apare cu trupul păstrând o siluetă antropomorfă, dar forma, creată de Dumnezeu “după chipul și asemănarea sa”, este pervertită, transformată monstruos prin diformități sau prin adăugarea unor caracteristici animale (cioc, bot, coarne, urechi ascuțite, aripi de liliac, coadă, corp acoperit de păr, gheare de pasăre de pradă
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
unui pește, himere bicefale încrucișate cu libelule cu bot de șopârlă, centauri, dragoni, elefanți, manticore, sciapode întinse pe crengi de copac, grifoni din a căror coadă ieșea un arcuș gata de luptă, creaturi drăcești cu gât nesfârșit, serii de animale antropomorfe și cu pitici zoomorfi se asociau, uneori pe aceași pagină, cu scene de viață campestră unde vedeai reprezentată, cu o vigoare impresionantă, așa încât îți venea să crezi că figurile erau vii, toată viața de la țară: oameni care ară, care culeg
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
ce a provocat teama medievalului, îl reprezintă metamorfoza. Aceasta traduce riscul ce-l pândește pe om de a-și pierde, momentan sau definitiv, natura umană în schimbul naturii animalice, diabolice. De aceea lumea miraculosului este locuită deopotrivă de ființe umane și antropomorfe: uriași, pitici, zâne, oameni cu particularități fizice și diformități ce trimit la o urâțenie morală. De aici se ajunge la monștrii umani: oameni cu picioarele întoarse la spate, oameni fără cap, cu ochii pe umeri, etc. Urmează ființele jumătate om
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
a le induce un sentiment de nimicnicie - se adună, se-nchină laolată și audiază pasaje din cărțile lor sfinte, lălăite sau spuse-ntr-o altă limbă, pentru a fi îngreunată înțelegerea lor! Funcție de confesiune, casele sînt pline de desene, statui antropomorfe sau cuvinte, iar ei par spășiți sau veseli la grămadă, manifestîndu-se mecanic, imitativ, repetitiv... Pînă nu demult, angrenarea lor în fenomenul religios le cerea să privească viața ca pe un fenomen singular în Univers, să accepte nu limitarea rațiunii, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]