535 matches
-
din chirpic cu multă pleavă, a fost descoperită în locuința nr. 40, ce aparține tot nivelului Cucuteni A de pe Țuguieta. Descoperită în partea nord-vestică a construcției, placa pare să înfățișeze un personaj cu brațele ridicate, temă destul de rară în plastica antropomorfă cucuteniană, dar frecventă în civilizațiile eneolitice învecinate contemporane. Interpretarea ei ca un ansamblu cu trei capete sau reprezentând trei personaje, ni se pare mai puțin probabilă”. De altfel, această interpretare se bazează pe descrierea făcută de către descoperitor, care precizează că
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de pe un vas de provizii, de mari dimensiuni, din această așezare, la care, de asemenea, mâinile sunt mai mari decât capul” (M. Petrescu-Dîmbovița ș.a., 1999, p. 526). In ultimul timp au fost descoperite și publicate mai multe imagini ale reprezentărilor antropomorfe, îndeosebi feminine, cărora noi le acordăm și interpretarea ce poate fi acceptată ca orantă. Astfel, dacă vom relua discuțiile în legătură cu cele două ansambluri precucuteniene, de la Poduri-Bacău (Dan Monah, Gh. Dumitroaia, F. Monah, 2003) și, respectiv, Isaiia-Iași (N. Ursulescu, Felix-Adrian Tencariu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
modelată sub forma a două statuete feminine, aproape identice, reprezentând Marea Divinitate, Marea Mamă (Magna Mater) având semnificația de Terre Mere, unite printr-o legătură cu „simbolul coarnelor de consacrație”, dar modelată sub formă de altar, recipient prevăzut cu picioare antropomorfe (I. Mareș, 1996, p. 65, fig. 1) (fig.3/2). O altă reprezentare a unei divinități antropomorfizate feminine, cu brațele ridicate, a fost descoperită în stațiunea de la Nagornoye II, în Ucraina (nivel de locuire ce are analogii cu complexul cultural
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
cea dintre sâni și cele pectorale). Tot unor locuiri neolitice (de factură Stoicani-Aldeni) le aparțin descoperirile de la Dodești și Igești (Gh. Coman, 1980, p. 307, fig. 97/1-5; p. 312, fig. 102/4), cu precizarea că este vorba de statuete antropomorfe feminine (fig. 5/1-6). Statuetele de la Dodești au sânii bine modelați, uneori chiar cu decor din linii incizate, care au menirea de a reliefa caracteristica feminității, iar brațele, scurte (doar ca niște cioturi - amorse, uneori fragmentare din vechime) sunt modelate
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
fost identificate relativ numeroase piese de artă, ce ar putea fi incluse în categoria reprezentărilor orantei. Ne referim mai întâi la piesele descoperite la Alba Iulia - „Lumea Nouă”, aparținând eneoliticului timpuriu (grupul cultural Foeni, datat la aproximativ 4800-4500 BC): statuetă antropomorfă feminină, ce are brațele întinse și ridicate de la cot, cu sânii clar modelați; o altă statuetă, unde caracteristicile feminine nu sunt reprezentate, dar se înscrie în categoria ”cu cap mobil” și are doar brațele oblice în sus, fără alte adausuri
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
p. 104-105, nr. 11, 13) (fig. 5/8-9). Aceste statuete sunt apreciate ca fiind influențe ale culturii Vinča C1 (M. Gligor, 2009, p. CLII/ 7a 7c; 8a-8c; CLV/1-2; CLVII/3-4). În acest context, semnalăm și alte creații vinčiene: statueta antropomorfă de la Chișoda Veche, datată la 5000 4500 a. Chr.) cu brațele ridicate și ochii reprezentați de două fante (O. Radu, 1979, p. 73, pl. I/1; *** 2008, nr. 65); decorul de pe piept, chiar și deteriorat, ne-ar putea determina să
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
1; *** 2008, nr. 65); decorul de pe piept, chiar și deteriorat, ne-ar putea determina să credem că este o statuetă feminină (fig. 5/11). Fazei vechi a culturii Vinča (5500-5000 a. Chr.) îi aparține și fragmentul de vas cu protomă antropomorfă feminină, descoperit la Zorlențu Mare (Fl. Drașovean, D. Ciubotaru, 2001, p. 35, nr. 69) (fig. 6/2). Chiar dacă se consideră că este o reprezentare a dansatoarei, noi vedem mâinile ridicate, ceea ce presupune că, chiar și sub forma dansului, caracteristicile orantei
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
69) (fig. 6/2). Chiar dacă se consideră că este o reprezentare a dansatoarei, noi vedem mâinile ridicate, ceea ce presupune că, chiar și sub forma dansului, caracteristicile orantei nu trebuie neglijate. În cultura Gumelnița (4600-3900 a. Chr.) avem reprezentări de vase antropomorfe, unde personajele au brațele ridicate după modelul orantei. Unul dintre acestea, descoperit la Sultana, este biconic, cu capacul în formă de calotă craniană; privirea este reprezentată de două perechi de ochi, realizate prin culoare albă, ca și liniile decorative orizontale
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
perforațiile gurii. Cele două brațe sunt ridicate spre nivelul urechilor care sunt decorate cu câte 5 perforații complete (R. R. Andreescu, T. Popa, 2003, p. 62, fig. 6, pl. I/2; *** 2008, nr. 108) (fig. 7/4). Un alt vas antropomorf, provenind de la Oltenița Măgura Gumelnița (B. Ionescu, 1974, p. 115-118), a fost descoperit fără capac, dar are le corpul tronconic, terminat sub formă de cap, cu ochii în relief și cu urechile proeminente, verticale; din diametrul maxim pornesc cele două
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
fără capac, dar are le corpul tronconic, terminat sub formă de cap, cu ochii în relief și cu urechile proeminente, verticale; din diametrul maxim pornesc cele două brațe, aproape vertical, terminate cu crestături care semnifică degetele (fig. 7/5). Vase antropomorfe, folosite uneori ca urne funerare, au fost descoperite în Ungaria. Ne referim, mai întâi, la vasul descoperit in stațiunea de la Szegvár, aparținând culturii Tisza, cu torțile înălțate sub forma mâinilor, și cu decor format din triunghiuri incizate (N. Kalicz, 1970
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
în Ungaria. Ne referim, mai întâi, la vasul descoperit in stațiunea de la Szegvár, aparținând culturii Tisza, cu torțile înălțate sub forma mâinilor, și cu decor format din triunghiuri incizate (N. Kalicz, 1970, p.47, fig. 45), dar și la urnele antropomorfe, descoperite în cimitirul de la Center, decorate cu toate atributele feminității, și cu amorsele brațelor ridicate (Ibidem, p. 72-73, fig. 65-68) (fig.5/1 3). Revenind la sculptura cucuteniană (Vl. Dumitrescu, 1979, p.72-92), constatăm că în cultura Cucuteni par să
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
1979, p.72-92), constatăm că în cultura Cucuteni par să fie descoperite cele mai multe elemente artistice pe care noi le considerăm a fi reprezentări ale orantei. Astfel, de la Cucuteni Băiceni, dintr-o etapă neprecizată a fazei Cucuteni B1, provine o statuetă antropomorfă feminină fragmentară, din care s-a păstrat jumătatea superioară a corpului. Are singurul braț păstrat (stângul), modelat în sus, iar la partea inferioară a abdomenului a fost incizată imaginea triunghiului pubian (M. Petrescu-Dâmbovița, M.-C. Văleanu, 2004, fig. 214/1
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
214/1) (fig. 5/10). Din aria basarabeană (tripoliană) a culturii Cucuteni Tripolye provin mai multe obiecte de cult cu însemnele orantei. Ne referim, mai întâi la scăunelul (tron) de la Voroteț-Orhei, cu spătarul modelat antropologic. Nu rezultă cu certitudine dacă antropomorful este masculin sau feminin, dar din exemplificările de la Poduri și Isaiia (Precucuteni = Tripolye A), unde numai statuetele feminine erau modelate pentru a fi așezate pe tronuri, ne îngăduim să credem că și această creație reprezintă tot divinitatea feminină. O serie
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
1989, fig. 32; Cl. Cohen, 2003, p. 146-147). În cadrul sculpturii cucuteniene am putea încadra si reprezentările în relief, pe vase de cult sau folosite în practicile cultuale ale comunităților. Ne referim, mai întâi, la pithosul descoperit la Dumești-Vaslui, cu decor antropomorf plastic, din pastă poroasă, cu barbotină. La partea sa superioară sunt modelate, în relief, două siluete feminine, în atitudini tematice diferite (R. Maxim-Alaiba, 1987, p. 270, fig. 13). După opinia autoarei cercetărilor, una dintre siluete reprezintă divinitatea feminină, văzută „din
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
o reprezentare în relief, dorsală, în picioare, cu brațele înălțate (Gh. Coman, p. 128, fig. 103/2), ceea ce reprezintă, după opinia lui A. Nițu (1970, p. 77), introducerea normei dorsale „a reprezentărilor feminine în funcția tectonică și decorativă a figurărilor antropomorfe din ornamentația plastică a ceramicii carpato balcanice”. Deși, de regulă, cum am văzut, divinitatea este reprezentată „din față”, pe un vas de tip Precucuteni III de la Traian-Piatra Neamț (H. Dumitrescu ș.a., 1953, p. 57, fig. 12; H. Dumitrescu, 1957, p.
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
o ca principală divinitate a Preistoriei vechi. Pe binecunoscutul altar de la Trușești (reprezentat în numeroase lucrări care tratează dualitatea (“coincidența contrariilor”), sau pe vasele de la Dumești, Ghelăiești, Trușești, Scânteia, toate aparținând culturii Cucuteni, sunt reprezentate cele două entități ale cuplului antropomorf (Monah, D., 1992, fig. 3/1; 4/1; Monah D., 2001, p. 181), ca element al comuniunii celor două principii ying și yang. Pe alte vase neo-eneolitice, dualitatea pare să fie reprezentată numai de principiul feminin dublat, dar nu în
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
umane), a căror existență se încearcă a fi demonstrată pe baza unor descoperiri arheologice, uneori de caracter particular. Vom lua în considerație acele puține elemente identificate la Ruginoasa-Colina lui Drăghici - vase pictate, reprezentările în relief pe pereții unor vase, plastica antropomorfă și zoomorfă, alte elemente plastice (conuri) sau piese de cult (mese-altar, scaune-tronuri), care constituie mărturii incontestabile ale creației artistice de factură religioasă, unele dintre acestea reprezentând, după opinia lui VL. Dumitrescu (1979, p. 72) „sculptura cucuteniană”. Pictura de caracter religios
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Văleanu, 2004, p. 166). Pictura este, și în acest caz, deteriorată, dar se poate observa fondul alb al vasului, peste care s-au așternut motivele decorative, care acopereau în întregime corpul și umărul vasului (atât cât s-a păstrat). Elementul antropomorf are tot trei benzi verticale, pornind de la un romb (gol, dar sub formă de cerc, deci rotund la interior). Din laturile superioare ale rombului, ușor arcuite, pornește banda verticală, care reprezintă gâtul și capul, din bandă roșie, evazată la partea
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
foarte slabă subțiere la mijloc; ruptura vasului la nivelul „cotului” mâinii stângi face imposibilă cunoașterea exactă a formei antebrațului, dar putem avea certitudinea simetriei cu brațul stâng, astfel că, în interpretarea decorului desfășurat, realizat de noi (fig. 8/4b), acest antropomorf se prezenta, inițial, cu ambele brațe pictate vertical. Decorul fragmentului prezentat mai păstrează, în partea sa stângă, o bandă verticală roșie, aproape paralelă, cu trei linii, tot roșii, puțin distanțate, care au fost trasate peste albul aproape uniformizat, sub brațul
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
bandă aparținea, fără îndoială, altui motiv decorativ, pe care nu-l putem preciza. Decorul central este reprezentat de trei benzi verticale, care pare că se unesc la partea inferioară printr-o dungă (lățimea, 8 mm) oblică: brațul stâng al acestui antropomorf pornește de la baza celui central, oblic spre stânga, apoi, la nivelul „cotului” banda devine mai lată și urcă (8 cm), cu lățimea de 2 cm la partea superioară; ea este străbătută de două linii verticale, spre margini, de culoare neagră
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Geissenklösterle aparține locuirii aurignaciene, datată între 34.000 și 29.000 ani a. Chr. Placa din ivoriu are lungimea de 38 mm și lățimea de 14 mm, fiind sculptată pe ambele fețe: pe una dintre acestea este realizată o figură antropomorfă în relief, văzută din față. Capul este scurt și oval, este încadrat de brațele ridicate, paralele, iar corpul propriu-zis și picioarele au proporții normale, puțin depărtate, prin această poziție, ca și prin lărgimea șoldurilor sugerându se feminitatea imaginii realizate. Pe
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
creație artistică de la Tito Bustillo (fig. 9/1-2) este gravată pe un fragment de baghetă semirotundă, din corn de cervideu și aparține unui nivel atribuit Magdalenianului superior, datat între 13.000 și 11.500 a. Chr. Partea superioară a figurinei antropomorfe este reprezentată de corpul propriu-zis, care are, la partea superioară, brațele redate prin linii oblice, spre dreapta și spre stânga. Liniile care delimitează corpul sunt bordate cu câte un șir de puncte ce urcă până la nivelul unde brațele se despart
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
linii oblice. Practicile magico-religioase constituiau o componentă importantă a vieții acestor populații, reprezentând o realitate a vieții spirituale a comunităților, demonstrată de mult timp și acceptată de exegeții perioadei. Au fost identificate mai multe categorii de materiale arheologice: 1, plastica antropomorfă; 2, obiecte de lut ars cu semne și simboluri, unele de caracter antropomorf sau antropomorfizat (C. V. Chirica, 1995, p. 203 224); 3, fragmente (ceramice) cu inscripții - semne cu valoare de inscripții (V. Chirica, 2004 c); 4, machete de sanctuare și
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
o realitate a vieții spirituale a comunităților, demonstrată de mult timp și acceptată de exegeții perioadei. Au fost identificate mai multe categorii de materiale arheologice: 1, plastica antropomorfă; 2, obiecte de lut ars cu semne și simboluri, unele de caracter antropomorf sau antropomorfizat (C. V. Chirica, 1995, p. 203 224); 3, fragmente (ceramice) cu inscripții - semne cu valoare de inscripții (V. Chirica, 2004 c); 4, machete de sanctuare și cuptoare; 5, ceramica, cu mai multe componente de artă și spiritualitate: reprezentări feminine
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
vasul de la Târgu Ocna-Podei (fig. 10/2) (G. Davidescu, V. Chirica, M. Cucolea, 2005, p. 69, fig. 1), dar si la Bilcze Zlote (fig. 10/1) (D. Monah, 1997, p. 211) sau Căscioarele (Ibidem, fig. 45/7, p. 297). Reprezentările antropomorfe și zoomorfe, identificate pe ceramica cucuteniană, pictate sau sculptate (modelate în relief) fac trimitere la alte manifestări cultice, ale căror cunoașteri depline nu pot fi posibile în lipsa unor elemente clar definite, așa cum au recunoscut majoritatea exegeților religiilor cucuteniene. Dar acestea
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]