303 matches
-
cu sensul de „ramură subțire“ ar indica mai degrabă o poreclă, deși accentul dat de DLR este tot oxiton, deci diferit de cel folosit pentru oiconimul Vîrvor. Numele de familie Vîrvorescu, semnalat de I. Pătruț, pledează pentru exis tența unui antroponim Vîrvor și, implicit, pentru baza antroponimică a toponimului Vîrvor. Întăresc această posibilitate numele topic Vîrvolea (provenit probabil dintr-un antroponim) din Valea Tîrnavelor și numele de persoană Vîrvorea atestat în localitatea Jina din județul Sibiu. Accentuarea antroponimelor terminate în -or
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
diferit de cel folosit pentru oiconimul Vîrvor. Numele de familie Vîrvorescu, semnalat de I. Pătruț, pledează pentru exis tența unui antroponim Vîrvor și, implicit, pentru baza antroponimică a toponimului Vîrvor. Întăresc această posibilitate numele topic Vîrvolea (provenit probabil dintr-un antroponim) din Valea Tîrnavelor și numele de persoană Vîrvorea atestat în localitatea Jina din județul Sibiu. Accentuarea antroponimelor terminate în -or poate fi diferită (după cum precizează I. Pătruț), ca și a altor derivate cu sufixe productive (de exemplu, cu -uț: Porúț
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
exis tența unui antroponim Vîrvor și, implicit, pentru baza antroponimică a toponimului Vîrvor. Întăresc această posibilitate numele topic Vîrvolea (provenit probabil dintr-un antroponim) din Valea Tîrnavelor și numele de persoană Vîrvorea atestat în localitatea Jina din județul Sibiu. Accentuarea antroponimelor terminate în -or poate fi diferită (după cum precizează I. Pătruț), ca și a altor derivate cu sufixe productive (de exemplu, cu -uț: Porúț și Porúț; cu -is: Ópriș și Opriș etc.) Se pare că intuiția (sau tradiția) populară privind eroul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ca bază a toponimului, apelativul sl. vranŭ, „corb“, corelînd acest lucru cu „pădurile negre ca pana corbului“ sau cu un intermediar antroponimic (cum ne indică sufixul -cea), analogic structural cu Vîlcea (< vŭlk, „lup“), Ivancea, Mihalcea etc. Pericle Papahagi sugerează că antroponimul ar fi putut proveni de la romînii sud-dunăreni, unde este întîlnit frecvent, sub forma vrană și sub diferite variante și derivate. Evident că toponimul este uzual și la nordul Dunării, nefiind nevoie să-l aducem din sud. Să ne gîndim la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În limba română și prezența sa În toponimie și onomastică Îi dovedește clar circulația populară, chiar dacă atestările scrise pot conduce, În paralel, și spre origini culte, cărturărești. Apare În documente slavone din Moldova și Muntenia Încă Înainte de 1521, Îndeosebi ca antroponim: „anume Frâncu”, la 1468, „Frâncul cu fiii săi”, În 1504, „popa Frâncul”, În 1505. Cu sensul de etnonim Îl definește Miron Costin XE "Costin" (aprox. 1675): „Gaspar-vodă era italian, adecă frânc”. Ținând cont, probabil, și de aceste ocurențe cărturărești, de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
române vechi, Editura Enciclopedică, București, 1974, pp. 101-102, sub voce „frânc”. Dicționarul elementelor românești din documentele slavo-române. 1374-1600, Editura Academiei, București, 1981, p. 84, sub voce, Îl atestă mai Întâi Între 1462-1472, apoi la 1468, 1474, 1506, 1561 etc., ca antroponim, dar și ca adjectiv, cu sensul de „occidental”. Ca nume de familie figurează la Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 208, care trimite la numele topic „Frâncul”, „Frâncești”. Vezi și Christian
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reprezintă un element din mistica populară ; nume istorice de popoare și voievozi: Stâlpul lui Vodă, Târșitura Rușilor, Pădurea Sasu ; flora: molid, brad, ariniș, afiniș ; fauna: calul, porcul, capra, exprimând un raport de proprietate. O categorie aparte, foarte numeroasă, o reprezintă antroponimele, nume de oameni, bărbați și femei - care sunt determinative pe lângă un munte, poiană, deal, fânaț etc. și care individualizează o suprafață de teren care a suferit o acțiune a omului în raporturile permanente cu pădurea. În secolul al XIX-lea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
femei - care sunt determinative pe lângă un munte, poiană, deal, fânaț etc. și care individualizează o suprafață de teren care a suferit o acțiune a omului în raporturile permanente cu pădurea. În secolul al XIX-lea și al XX-lea unele antroponime, folosite ca determinative de individualizare, au dispărut și nu le mai găsim în Cadastrul Tribunalului din Câmpulung, în hărțile Ocoalelor Silvice din Vama și Frasin din 1913 sau în arhiva Prefecturii județului Câmpulung la anul 1939 <footnote Nicolae Grămadă, op. cit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Lupuleac, Crețuleac, Rotariuc), sau de alte origini. Cea mai nevinovată deviere de la forma originală era articularea numelui, la fel cu numele comune (Barbul, Seul), explicabilă prin necunoașterea particularităților limbii române de către funcționarul public, neromân, dar cu implicații În modificarea structurii antroponimelor. Nici În Basarabia lucrurile nu au stat mai bine, transformările numelor fiind determinate de nevoia de a găsi posibilități de scriere cu alfabet rusesc, școlile În limba română lipsind totalmente la Începutul secolului al XX-lea, sau de nevoia de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
-lea leagăn al românismului, prin activitatea vestitei familii a Hurmuzăcheștilor. În Dicționarul geografic al Bucovinei Em Grigorovitza nota pentru Cernauca: populația 2013 locuitori, ruteni, de relig. gr. or.27. După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc., păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume este forțată, statistica lui C. Olaru pentru numele de persoane cu bază românească din aceeași localitate pentru anul 1991, 46%, pune În evidență aceeași capacitate a antroponimelor. Cercetarea comparativă a numelor de persoane i a permis lui C. Olaru să constate că o serie de nume formate pe bază românească au dispărut Între 1926 și 1991, printre care, sigur românești, Corbul, Cătălin, Crețu, Scutelnic, Țurcan. Au apărut
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ținut Întotdeauna la neamul nostru moldovenesc. Pentru el am intrat În revoluție - nu ca tine sau ca sărmanul Prestea, care din revoluție ați venit la moldovenism. În starea de azi Însă numai popa mai poate veni În atingere cu norodul. Antroponimele sînt fapte de limbă și ne așteptăm din capul locului să ofere, prin ele Înseși, prin felul În care sînt folosite, o imagine a societății pe ai cărei membri Îi denumesc. Mai mult chiar, În domeniul antroponimei moda exercită o
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Măi fraților, ticăloși sîntem! merzavți, ticăloși, bicisnici. Rolul administrației În rusificarea structurii antroponimiei românești din Basarabia a fost de primă importanță, Începînd cu școala și continuînd cu viața publică. Nu exista nici o posibilitatea de a se evita structura rusească a antroponimelor, cel puțin din partea unor populații cum era cea din Basarabia, și nici celor cărora li se schimba structura numelor nu se poate face vreo vină. Problemele apăreau În acest caz cu rusificarea numelor de botez sau a numelor de familie
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele acestora amintesc de vremuri de Început ale creștinismului, propovăduit În provinciile dunărene În limba latină, iar azi sînt printre puținele nume românești În care se păstrează antroponime latinești. Persistența manifestărilor legate de anume manifestări și chiar a numelui acestora nu trebuie să mire. În urmă cu un secol, sărbătoarea Nașterii Sfîntului Ioan Botezătorul aduna la Suceava credincioși ortodocși de orice etnie, din toată Bucovina și de dincolo
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
deodorant, depilane, energizant, executiv, hipocoristic, monopter, periodic, triunghiular. Primesc desinența -e toate substantivele neutre terminate în -tor (adunător, aerogenerator, copiator, defibrilator, desfășurător, deșteptător, dezaburitor, diaproiector, director, fotocopiator, prăjitor, premergător, retroproiector, storcător) și -ism (anglo-americanism, idiomatism, machism, marinism, puștism,), -nim (acronim, antroponim, heteronim, matronim, oiconim, patronim). 3.3.3. Tipul iu-ii [ĭu-iĭ]: cele 4 substantive care urmează acest model flexionar sunt formate de la substantive mai puțin recente: antimemorii (plurale tantum), contraserviciu, cyberspațiu, deserviciu. Prin urmare, tipul nu este deloc productiv (în afara compunerii
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
substantive proprii și comune, propriu-zise sau provenite din adjective (prin conversiune), numerale cu valoare substantivală etc., caracterizate prin anumite valențe semantice, relaționale, morfo-sintactice (vocative care trimit către anumite ,,roluri" identificabile/reperabile într-o situație de comunicare dată sau creată): a) antroponime - nume, prenume, supranume/porecle: Popescu(le), Ștefan(e), Ursu(le); b) termeni de rudenie: mamă, tată, surioară, mătușă (valorificați și în adresarea inversă - de exemplu, mama i se adresează copilului/unei persoane apropiate folosind termenul mamă); 3) nume generice de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
transpunerea acțiunilor dorite în scenarii negative (lovește-mă cu o țigară). Interpelarea este adesea ironică, mai ales în adresarea către străinii de grup (Nea Caisă), iar cea către inamici este agresivă și insultătoare. Argoul dispune de o mare varietate de antroponime, porecle în marea lor majoritate, cu corespondent între substantivele comune, sau legate de eroi populari din filme sau din literatură (Zorro, Piedone, Superman, Sandokan etc.). Toponimia argotică urbană este alcătuită din denumiri glumețe de localități sau monumente (Bucale, Pailanda pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în vreme ce doamna X și profesoara de engleză pot fi sinonime, identitatea referențială se bazează pe cunoașterea realității. P. Ricoeur a demonstrat, în 1985, că numai narațiunea permite atribuirea unui conținut semnificant individului sau grupului uman pe care îl desemnează un antroponim. În lipsa acestei intermedieri, caracterizarea oricărui subiect rămîne în neclaritatea unei antinomii între postularea unei permanențe abstracte și constatarea eterogenității stărilor succesive, căci întotdeauna într-o relatare nu are importanță numai ceea ce se întîmplă și de ce se întîmplă, ci și care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Academiei, București, 2002, p. 17- 18. footnote> . Cea mai „nevinovată“ deviere de la forma originală era articularea numelui, la fel cu numele comune (Barbul, Seul), explicabilă prin necunoașterea particularităților limbii române de către funcționarul public, neromân, dar cu implicații în modificarea structurii antroponimelor. Nici în Basarabia lucrurile nu au stat mai bine, transformările numelor fiind determinate de nevoia de a găsi posibilități de scriere cu alfabet rusesc, școlile în limba română lipsind totalmente la începutul secolului al XX-lea, sau de nevoia de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Dicționarul geografic al Bucovinei Em Grigorovitza nota pentru Cernauca: „populația 2013 locuitori, ruteni, de relig. gr. or.“ <footnote Em Grigorovitza, Dicționarul geografic al Bucovinei, București, 1908, p. 56. footnote> . După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc. <footnote Dimitrie Țopa, Românismul în regiunea dintre Prut și Nistru
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Constantin Olaru, Urmele românismului în unele localități din nordul Bucovinei - Anul 1991 în comparație cu 1926, „Glasul Bucovinei“, 1994, nr. 1. footnote> pentru numele de persoane cu bază românească din aceeași localitate pentru anul 1991, 46%, pune în evidență aceeași capacitate a antroponimelor. Cercetarea comparativă a numelor de persoane i-a permis lui C. Olaru să constate că o serie de nume formate pe bază românească au dispărut între 1926 și 1991, printre care, sigur românești, Corbul, Cătălin, Crețu, Scutelnic, Țurcan. Au apărut
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
neamul nostru moldovenesc. Pentru el am intrat în revoluție - nu ca tine sau ca sărmanul Prestea, care din revoluție ați venit la moldovenism. În starea de azi însă numai popa mai poate veni în atingere cu norodul“ (5, 377). 2. Antroponimele sînt fapte de limbă și ne așteptăm din capul locului să ofere, prin ele înseși, prin felul în care sînt folosite, o imagine a societății pe ai cărei membri îi denumesc. Mai mult chiar, în domeniul antroponimei moda exercită o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ticăloși sîntem! merzavți, ticăloși, bicisnici“ (1, 11). Rolul administrației în rusificarea structurii antroponimiei românești din Basarabia a fost de primă importanță, începînd cu școala și continuînd cu viața publică. Nu exista nici o posibilitatea de a se evita structura rusească a antroponimelor, cel puțin din partea unor populații cum era cea din Basarabia, și nici celor cărora li se schimba structura numelor nu se poate face vreo vină. Problemele apăreau în acest caz cu rusificarea numelor de botez sau a numelor de familie
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele acestora amintesc de vremuri de început ale creștinismului, propovăduit în provinciile dunărene în limba latină, iar azi sînt printre puținele nume românești în care se păstrează antroponime latinești. Persistența manifestărilor legate de anume manifestări și chiar a numelui acestora nu trebuie să mire. În urmă cu un secol, sărbătoarea Nașterii Sfîntului Ioan Botezătorul aduna la Suceava credincioși ortodocși de orice etnie, din toată Bucovina și de dincolo de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în alte cazuri decât nominativ 1.3. Subiectul non-nominal 1.4. Acordul verbelor care nu acceptă subiect 1.5. Acordul verbului-predicat când subiectul nu este lexicalizat 2. Subiectul nominal 2.1. Substantivele colective 2.2. Numele proprii 2.2.1. Antroponimele 2.2.2. Toponimele 2.2.3. Titlurile 2.2.4. Numele de echipe, instituții, organizații, firme 2.2.5. Nume proprii recategorizate ca substantive comune 2.3. Substantivele abreviate 2.4. Substantivele la plural, fără determinanți 2.5. Termenii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]