514 matches
-
volumului Mozaic istorico-literar aleg, din fericire, soluția cea mai bună, care este cea a echilibrului între dorința de a reda textului înfățișarea din manuscrise și evidența faptului că avem de-a face cu o carte care a cunoscut două ediții antume, pregătite și, finalmente, acceptate de către autor. Chiar dacă editoarea primei versiuni postume, datând din 1998, a fost Cornelia Pillat, Monica Pillat și George Ardeleanu se întorc la structura ultimei ediții antume, datând din 1971, căreia îi adaugă un text inedit, „V.
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
a face cu o carte care a cunoscut două ediții antume, pregătite și, finalmente, acceptate de către autor. Chiar dacă editoarea primei versiuni postume, datând din 1998, a fost Cornelia Pillat, Monica Pillat și George Ardeleanu se întorc la structura ultimei ediții antume, datând din 1971, căreia îi adaugă un text inedit, „V. Voiculescu: biografie și portret” (în completarea evocării „V. Voiculescu la epoca genezei Povestirilor”), și o Addenda de interes documentar. Revenirea la structura ediției a II-a, ultima antumă, cu adăugarea
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
ultimei ediții antume, datând din 1971, căreia îi adaugă un text inedit, „V. Voiculescu: biografie și portret” (în completarea evocării „V. Voiculescu la epoca genezei Povestirilor”), și o Addenda de interes documentar. Revenirea la structura ediției a II-a, ultima antumă, cu adăugarea unor inedite, a impus și menținerea în corpul volumului a unor texte care, integral sau prescurtat, apar și în Spectacolul rezonanței. Mă refer la articolele „André Malraux” și „Proza română dintre cele două războaie mondiale”, care figurează în
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
și „Un hierofant al poeziei: Vladimir Streinu”. Acestea, figurând deja în Spectacolul rezonanței, ar fi parazitat inutil cel de-al treilea capitol al Mozaicului istorico-literar, cel intitulat „Cazuri literare insolite”, alterându-i structura stabilită de Dinu Pillat în ultima versiune antumă. Astfel reconstituit, se poate spune că volumul se apropie pe cât de mult se poate de intenția ultimă a autorului său. Specialistul poate urmări, așadar, sinuozitățile unor texte care, fără să fie explicit politice, „beneficiau” (trist beneficiu!) de condiția echivocă a
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
seria de autor Dinu Pillat, Mozaic istoricoliterar. Secolul XX este editat în condiții excelente. Fără să se pretindă o ediție critică, are calități științifice incontestabile, aparatul critic fiind în egală măsură transparent și util, permițând reconstituirea avatarurilor textului în edițiile antume și oferind un repertoriu de referințe critice complet. Notele aparținându-i Monicăi Pillat sunt marcate cu asteriscuri, spre a le deosebi de cele ale autorului, care figurează cu cifre arabe. Adăugirile operate de Cornelia Pillat, în ediția a III-a
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
inepuizabile ale întregului uman". Refuzul unei asemenea anexări definește spiritul în care au fost întreprinse studiile clasice ale lui Petru Creția. Nu întîmplător o pagină din eseul Despre exotism este reprodusă la începutul studiului despre Homer (Ahile) din ultima carte antumă a lui Petru Creția (Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare, 1997). Este vorba de atitudinea empatică, de retrăire a valorilor lumii antice, de reconstituire a psihologiei personajelor lui Homer, care ne face să-i simțim apropiați, să-i înțelegem. Și
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
după reforma din 1953 când textul poetului capătă relief. Noi înșine am editat Luceafărul de M. Eminescu într-o formulă sinoptică 13), arătând la subsolul textului pe care-l stabilim opțiunea fiecărui editor pentru apostrof (și punctuație). Ediția întreagă a antumelor eminesciene, definitivată de bun timp, așteaptă tiparul. Ni se par importante, însă, discuțiile de principiu privind editarea lui Eminescu. În ceea ce ne privește, după multe încercări, am ajuns la concluzia fermă că nu poate fi evitată chestiunea celor trei apostrofuri
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
o pasionată notorie de opera lui Anton Holban. A realizat în urmă cu trei decenii și jumătate prima ediție critică, la Editura Minerva, în trei volume, însoțită de un consistent studiu introductiv, de note, comentarii și bibliografie: I, 1970, romanele antume; II, 1972, Jocurile Daniei, urmat de schițe și nuvele, teatru, note de călătorie; III, 1975, studii critice, eseuri, cronici literare, plastice și muzicale, volum încheiat cu o secțiune ,varia", selecție de note publicistice. (O reeditare modestă, incompletă, a acestei serii
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
de epitete ornante. Ediția îngrijită de Constantin Zaharia este impecabilă din punct de vedere filologic, dar în același timp ne furnizează un text cioranian cursiv, care respectă mersul gândirii autorului și se citește la fel ca oricare dintre cărțile lui antume. Cunoașterea amănunțită a operei l-a ajutat pe editor să deceleze versiunea ultimă, între variantele abandonate de scriitor, și să stabilească textul cel mai apropiat cu putință de intenția lui Cioran, conciliind proiectul inițial cu intervențiile de parcurs. Cele trei
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
el însuși mai ales poet, Petică a oferit literaturii noastre primele poeme în proză reușite și a dat, prin drama Solii păcii,cea dintîi mostră de teatru simbolist românesc de înalt nivel. Ca și Eminescu, a publicat un singur volum antum de poezii (Poeme,1902), dar a lăsat mii de pagini manuscrise; obsedat de perfecțiunea formală, a trecut fiecare piesă prin multiple variante, alcătuindu-și acel mic volum antum de versuri cu grijă extremă; a lăsat pe dinafară tot ceea ce i
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
românesc de înalt nivel. Ca și Eminescu, a publicat un singur volum antum de poezii (Poeme,1902), dar a lăsat mii de pagini manuscrise; obsedat de perfecțiunea formală, a trecut fiecare piesă prin multiple variante, alcătuindu-și acel mic volum antum de versuri cu grijă extremă; a lăsat pe dinafară tot ceea ce i se părea mediocru ori nefinisat și a redactat propria sa antologie cu extremă severitate. Adept al marilor simboliști contemporani, în special francezi, frecventator al prerafaeliților englezi, la curent
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
că și așa încurcata biografie a lui Eminescu admite o prelungire postumă (compusă, aceasta, în primul rând din toate interpretările, naiv conspiraționiste sau tendențios ideologice, care s-au dat, într-un răstimp de mai bine de un secol existenț ei antume, și mai ales ultimilor ani ai poetului). Lectura primitivă indusă de Brătescu-Voinești (care vedea în Luceafărul transcrierea unui cancan amoros); viziunea deformatoare a lui Călinescu (autor, în 1932, al celui mai statornic portret); suspiciunile legate de o eventuală internare pe
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
Dixon sau Against the day. Faptul că, în Viețile paralele, dăm peste o echipă specială a Securității Statului care trimite (Dumnezeu știe cum) agenți în trecut (secolul al nouăsprezecelea) și-n viitor (anii două mii), pentru a afla totul despre Eminescu (antumul și postumul) mă face să cred că da. Oricum, în această privință, Florina Ilis și-ar fi putut găsi o tradiție imediată și mai aproape de noi. Mircea Cărtărescu (cu cele trei volume ale Orbitorului), Ion Manolescu (cu al său Derapaj
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
o nară sora mea bună moartea și ea accidentată Trăisem o viață pe dos Nu mă gândeam la nimic decât la freziile lui Dumnezeu la brațele lui de miresme Deja se pripășiseră îngeri prin preajmă Dormeau cu mine în mine antum și postum Lingușitorii mei pregăteau ferparul cu laude A murit altcineva am aflat din ziare... Vor fi Pe seară vor fi iarăși uși trântite și voci înăbușite la toate etajele Vor fi mereu lumini la casa muierilor Vor fi destine
Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/10115_a_11440]
-
starea actuală a literaturii române de pretutindeni), Carolina Ilica (Poetica arhetipurilor). Opt microeseuri, totalizând aproape 50 de pagini, sunt grupate în capitolul IV. Eminesciana, care poate merge umăr la umăr, fără nicio teamă, alături de Eminescu, azi - cea din urmă carte antumă publicată de Al. Piru în 1993. Capitolul al cincilea include Ultimul interviu al lui Edgar Papu (acordat de marele specialist în literatură comparată și universală lui Ovidiu Ghidirmic), acompaniat de ampla suită de dialoguri ale universitarului craiovean cu Dan Lupescu
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
nouă sunt încredințate tiparului în monumentala lucrare (de 432 de pagini A-4) editată - la un an de la moartea poetului, în decembrie 1984 - de revista bucureșteană «Viața Românească»: Nichita Stănescu - album memorial, cuprinzând și „un secvențial biografic “, reeditarea ultimului volum antum, «Oase plângând», apărut la Panciova- Iugoslavia, amintiri/însemnări prietenești/camaraderești despre N. Stănescu, fotografii etc. Nenumărate nestemate lirice conțin cele cinci cicluri de poeme inedite publicate în acest album memorial: Spălarea cu pietre - opt poeme în facsimil, comunicate de Dora
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
familiei Covaci» - SIng, 125), Iași, Editura Princeps, 1993; Cărțile sibiline («poezii inedite, o ediție tardivă, prefață, note și addenda de Constantin Crișan» - SIng, 125), București, Editura Grai și Suflet - Cultura Națională, 1995; Îngerul cu o carte în mâini (antologie din antume și postume, studiu introductiv, repere bibliografice de Alex. Ștefănescu), București, Editura Mașina de Scris, 1999, 336 pagini; etc. Douăzeci și patru de „trepte “ale stănescienei „ontologii a Limbii/Logosului “. În întrega creație poetică stănesciană se evidențiază „douăzeci și patru de trepte “ale unei foarte
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
orientale, pentru a preda sanscrita și bengali. Apoi a lucrat în colectivul însărcinat cu editarea operei eminesciene, ceea ce i-a dat prilejul cunoașterii adâncite a poetului, a gândirii sale. Și a început să publice pagini de analiză a textelor lui antume și postume, a însemnărilor de pe manuscrise, a variantelor, cum numai puțini eminescologi au izbutit. Cu o acirbie de om de știință și cu o intuiție ascuțită a contextului, Amita a deschis un unghi de perspectivă comparatistă între spiritualitatea indiană și
AMITA BHOSE – O NOBILĂ PRIETENĂ de ZOE DUMITRESCU BUŞULENGA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361198_a_362527]
-
Nedreptății, un album, Să-i dedicăm, cu osanale? Ce-am construit până acum? Temple unor statuete, C-un Dumnezeu zvârlit în drum - La rând, la casa de bilete? Ce-am construit până acum? Doar carcerele iluzorii Din care-și publică antum, Integritatea, infractorii? Sau câte alte bagatele N-om mai fi construit tot noi... Cu demnitatea în atele - Mărunți și trecători și goi... Referință Bibliografică: Ce-am construit până acum? Livia Mihaela Frunză : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul
CE-AM CONSTRUIT PÂNĂ ACUM? de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368343_a_369672]
-
lui Heliade Rădulescu, care îi intuia un strălucit viitor literar: „geniul său cel poetic făgăduiește mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui.” În 1828 scrie poezia „Rugăciune”, publicată postum (1839) de Heliade Rădulescu. Faima sa literară antumă va spori prin faprul că la 30 mai 1830 revista ieșeană „Albina românească” - ghidată de literatul și inginerul Gheorghe Asachi - reproduce poezia „Ruinurile Târgoviștei”. În aprilie 1830, în urma războiului ruso-turc și a păcii de la Adrianopole, ce stabilea instituirea protectoratului țarist
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
poezia: Serbătoare se atribuie lui Octavian Goga numai în urma unui „lapsus memoriae”, întru cât ea este singura poezie a P. C. Sale, apărută în „Luceafărul”. Trebuie să mai știm două lucruri. Unul este că poezia n-a apărut în niciun volum antum al lui Goga și nici Veturia n-a publicat-o postum. Altul este acela că Goga n-a semnat niciodată cu pseudonimul Nicu (nici asta n-au descoperit Smântânescu și Bălan). Criptonimul Nic. Otavă nu are nimic cu numele Nicolae
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
Horia Musta, Neamul Mustonilor în Banat Muzeul Literaturii Române Nicolae Breban, Istoria dramatică a prezentului. Aventurierii politicii românești Liviu Franga, Scrisori din mica mea latinitate Niculescu Lucian Vasiliu, Sciatică de Copou. Tablete și enunțuri civice Opera Magna Luca Pițu, Documentele antume ale „Grupului de la Iași“ (Întregite cu, mai ales, romanul-foileton al Artelui Textual, titulat, acela, „Brazde peste haturi“ revisited) Paralela 45 Gheorghe Ceaușu, Lumea ca spectacol, spectacolul ca lume Livius Ciocârlie, Cartea cu fleacuri Constantin Virgil Negoiță, Martori apropiați Polirom Vasile
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
promis, Nici nu promit cât voi rămâne-n viață, Și dacă mă cobor cu tine-n vis Aș vrea să te trezesc spre dimineață. Și flacăra odată va fi scrum, Acum te odihnești la umbra ei, Citește-mă din liniște antum Citește-mă, citește-mă cât vrei... ÎMPREUNĂ Tu știi că îmi ești dragă Și-așa mereu te știu, Dar cine să înțeleagă Cuvântul meu târziu? Eu nu am nicio vină, Nici chipul tău nu are, O rană din lumină Pe
POEME DE DRAGOSTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351994_a_353323]
-
află la început de drum, unul promițător, presărat cu praf de stele și beteală, dar și cu „mărgelele frunții” - presupunând efortul jertfelnic. Cu o baghetă fermecată, ar putea dirija aceste ploi argintii pe drumul, adeseori plin de obstacole al gloriei antume. Doar tenacitatea, perseverența și o mare putere de dăruire i-ar putea lumina drumul ca să ajungă pe culme, ceea ce nu e cu totul imposibil. Deocamdată, cei care adastă la această poezie ca la o apă neîncepută, se pot alege cu
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
bătăi, aresturi. Am în față volumul său mai cunoscut „ Guillaume poetul și Administratorul”( Ed. CR - 1983, lector - Mircea Ciobanu) . Poetul a fost în corespondență cu D. Țepeneag, care se afla, „fugit” la Paris. Cităm din volumul menționat ( a avut trei antume și un volum postum) . Cine este poetul din carte? Este „proprietarul unui milion de cheițe ruginite”, ..... care își mângâie părul printre lacrimi”. Adminstratorul ar putea fi dictatorul Ceaușescu, după opinia unora, iubitor de câini, un om aproape bătrân. „Mă pregătesc
DOUĂ PORTRETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356450_a_357779]