30,538 matches
-
după evoluția politică a lui Malraux, devine și S. Damian pe parcurs mai intransigent în aprecierea lui Trotzki. Târziu, după ce se vindecase de comunism, scriitorul francez își dă seama că răul a început odată cu Lenin și Trotzki, oricât l-aș apăra pe acesta din urmă. Doar el a organizat insurecția. Și mai clar: „Înainte de a deveni victima unei inechități și cel ostracizat (Trotzki) a fost direct și indirect un sol al întunericului, s-a aflat chiar pe avanpost în mersul spre
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
care a căutat cu deosebire să le ferească de curiozitatea publicului. Pe de altă parte, se pare că Gisèle Celan a fost și ea convinsă că, într-un viitor apropiat, accesul către aceste amănunte va fi inevitabil; luptînd să-și apere dreptul la intimitate de insistențele nedorite ale celor interesați, legitim sau nu, de Celan, și-a putut da seama concomitent că limita dintre privat și public în cazul unui poet a cărui operă, greu de separat de viața sa, a
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
va intenta i se vor lua amprentele pe care le pune apoi pe coperta volumului, în semn de protest. O dată cu Geo Bogza va fi arestat și H. Bonciu pentru Bagaj în 1932; abia în 1934 acesta din urmă va fi apărat în Comitetul Societății Scriitorilor Români de Șerban Cioculescu și Zaharia Stancu. “Algiștii” vor ajunge și ei la Jialva, de unde doar intervențiile rudelor le vor facilita ieșirea pe cauțiune. Dacă în cazurile exemplificate mai sus s-ar putea specula ideea că
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
când puterea se strânge toată în curtea unuia singur. El e pus în situația ireală (care se pare însă că-i convine de minune...) să dispute un meci straniu în care și pasează, și dă cu capul, și faultează, și apără, și marchează, și arbitrază etc.: nu se poate, iese o aiureală. Ba se poate, sunt contribuții mioritice, originale, la redefinirea logicii. Și dacă aș fi întrebat ce loc ocupă literatura într-un asemenea spațiu, pe vremurile acestea (“dürftiger Zeit”), ce
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
noi criticați la posturile străine. În loc să ne facem datoria de socialiști, am chemat poliția și cenzura. Am creat un caz, din persoane poate rătăcite, în loc să facem caz de faptul că noi nu ne facem datoria, persecutăm, chemăm poliția ca să ne apărăm interesele.” „Vopsim mereu fațada, fără să observăm că pe dinăuntru, igrasia macină zidurile.” ar fi spus textual, în conferința scriitorilor din 22-24 mai 1972, Adrian Păunescu. Și nu avea atunci decît 29 de ani. Loial partidului și în somn și
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
te duci la el tocmai ca să te informezi, și-i înghiți perdaful că vii la ei fără să te fi informat. Acum e totuși, ceva mai simplu: e vorba că nu joc convingător admirația sau măcar interesul. Dacă nu, Doamne apără, se vede pe chipul meu contrariul, fiindcă Adrian Păunescu lipsit de perspicacitate nu e și, deși nu se uită la interlocutor, e evident că „simte monstruos” antipatia, pe care n-o suportă: „Ce-i cu părerea asta a dvs., pur
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
o fi vrut să-mi transmită? Ies, purtînd în urechi strigătele Tribunului furios și regretul că nu l-am rugat ca, din patriotism și solidaritate cu mizera monedă națională, să-mi fixeze totuși amenda în lei, sau măcar, ca să mă apere de tentație, să-mi fi confiscat banda înregistrată.
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
cele care au precedat-o. După patru zile pe drumurile suitoare ale munților Taurus, cu trecători adesea înguste, primejdioase, am ajuns pe platoul Anatoliei; și după hanuri prost ținute, infestate de soldățoi ieniceri, avînd în principiu sarcina de a ne apăra de bandiții de drumul mare, dar a căror prezență, în loc să ne liniștească, ne silea să ne închidem în încăperile noastre, am avut norocul să nimerim într-un han convenabil, frecventat doar de negustori în trecere. Bucuria ne-a fost însă
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
ard sau se aruncă la gunoi biblioteci și arhive ale marilor familii și ale marilor intelectuali, în care se pun sub șapte lacăte actele noastre de identitate națională, documente și studii fundamentale, ce ar fi urmat în continuare să ne apere drepturile istorice, să ne înfățișeze în fața lumii ca un popor european, cu o cultură ce ajunsese în interbelic să fie pe multe paliere, sincronă. Dar instaurarea comunismului după 1945 ne-a întrerupt mersul ascendent, ba ne-a împins cu numeroase
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
principiul la care nu renunță. Și astfel, amintindu-si cum n-a putut să traverseze un râu pe când făcea armata, el reflectează asupra raporturilor pe care le poți întreține cu o convingere, afirmând că este important să știi să o aperi când e nevoie sau să o abandonezi la momentul oportun. Mai tarziu, după ce a așteptat un telefon care n-a mai venit niciodată, a descoperit cât de decisiv e să fii matur, copt pentru o hotărâre. Și cum a descoperit
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
da să urce,/ noi coborînd) în prag de lift./ Ploua cu ace de molift/ și n-ar fi vrut să ne încurce/ pe mine și Dimov, cu care/ am fi făcut o patrulare/ prin ploaia de a cărei apă/ se apăra prin ridicare/ de guler și prin două sticle/ de amprentabile bezicle./ Era-nsoțt de-o groasă mapă/ cu poesii, mai vechi, mai nouă,/ în care, îndeobște, plouă/ și-n care el, pe larg, descrie/ cum e pe cale să le scrie/ într-
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
fugărit de dulăi înspumați, la curmătura străzii doctor Butoianu. Imaginile spitalelor în paragină și ale farmaciilor cu gratii și inscripția: „nu ținem medicamente", vor alterna cu mirifice peisaje smălțuite cu vilișoare de câte douăzeci și patru de încăperi, ale polițiștilor ce ne apără de borfași, ale judecătorilor ce-i înfundă pe cei din urmă, ale unor harnici specialiști nu în motoare, ci în inginerii. Partea culturală nu va fi uitată, ne vor fermeca zilnic poeți ca Adrian Păunescu, critici literari ca Mihai Ungheanu
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
petrece afară în stradă. Bisericile. Magda Cârneci mi-a spus odată că motivul pentru care bisericile ortodoxe sunt așa de mici și întunecate - ca pântecele matern - este că-l întruchipează pe Dumnezeul ortodox, care e acolo în ele, iubește și apără pe credincioși: spre deosebire de Dumnezeul catolic, gotic, care trebuie înduioșat prin rugăciune, rugăminți. Îmi place sentimentul de siguranță pe care mi-l dau bisericile ortodoxe. Dar n-am fost decât de două ori la București. O dată căutam scriitori pentru trustul literar
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
a smulge rădăcinile răului, dacă n-ar dovedi o fermitate de oțel ori de câte ori sunt amenințatre privilegiile grupului în slujba căruia se află, dl. Timofte n-ar fi ajuns niciodată unde este. Ar fi rămas, probabil, același obscur ofițer care-și apăra, la fruntarii, patria înfruntând dușmanul cu spatele.
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
năzuia, numaidecît, să se adăpostească de arșița dogorîtoare a soarelui în umbra umedă a uneia din nările ei; și cu greu ai fi putut hotărî care dintre amîndouă erau mai iscusite în strategie, musca sau Pisicuța? Căci, dacă Pisicuța își apăra nasul, scuturînd din cap în toate părțile, musca, nu mai puțin, cu o preciziune vrednică de cea mai desăvîrșită balistică, ochea și prindea nasul Pisicuței din zbor și se înfunda, cu iuțeala unei săgeți, în adîncul uneia din nările ei
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
într-o zi, pe când era pălmuit, pândise clipa și îl mușcase pe torționar de un deget, și nu-i mai dăduse drumul multă vreme. Atunci, fostul comisar le atrăsese atenția celor ce îl băteau că e dreptul lui să se apere oricând, dacă-i tratat astfel. Tot de atunci, prin oricare închisoare trecea, se menționa când venea vorba de el: "Atenție, Duțu mușcă!"... A cunoscut pe toți intelectualii de seamă ai țării închiși în acei ani. A reprodus tot ce auzise
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
Racine se constituie, de la început, doar din vorbe, declarații, minciuni, perifraze, mărturisiri» (p. 31). Fedra este considerată o tragedie a vorbirii, în care regina e, oximoronic, "prea înghețată în dogoare" (p. 78), iar Hipolit, acuzat pe nedrept, refuză să se apere: "simțind că izvoarele discursului au fost contaminate, șelț preferă să tacă" (p. 21). Desigur, afirmațiile lui Toma Pavel sînt perfect valabile. Pentru textele amintite, dar și pentru literatură în general. «Literatura - spune autorul - este și o sumă de mituri ale
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
în Parcul Carol se aude refrenul, altfel demodat, cu o gară mică și cu o iubită chemată în zadar. Falseturile se țin lanț, decibelii mi-au rănit timpanele. Pare că tot parcul se află în suferință, dar cum să se apere? Moartă de curiozitate, intru să văd chipul di-zeuzei. Nu e ea, e el, nu sînt scaune, ci bănci lungi unde cîțiva tineri se sprijină unii pe alții, amețiți de beri nenumărate sau de droguri. Imaginea este terifiantă, cu mult mai
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
tablou al lui Van Eyck. Tăceam toți trei în sala mare, cu dușumeaua ceruită, alunecoasă, așa cum se cuvine să se tacă în fața Sfintelor Taine. Îmi regăsisem elocvența de copil vorbăreț înaintea unui alt tablou, mai mare acela și mai puțin apărat prin mecanisme savante de posibili tâlhari, o pictură ce mi se părea plină de voioșie, deși înfățișa o întâmplare câtuși de puțin înveselitoare: uciderea pruncilor din Bethleem. Cum îi arătam bunicii, care trebuia din nou să scruteze de aproape tabloul
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
îl lămurea prietena bunicii, observând privirea sa ațintită asupra portretului. "Und die ist meine Grossmutter". Copilul înțelegea că fiorosul domn în haine negre cu un mic guler alb era un păstor, dintre cei ce conduc turmele de oi și le apără de lupi. Păstorul se uita la el foarte sever. Nu-și mai afla locul sub privirea aceasta mustrătoare; se foia pe taburet, se simțea părăsit, uitat până și de bunica prea prinsă în convorbirea plină de vervă cu prietena ei
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
expresia «noii sensibilități» postmoderne, reductibilă însă, în mare măsură, la poetica lunediștilor, falanga bucureșteană a Cenaclului de Luni condus de Nicolae Manolescu. Cum, mai ales în acest al doilea sens, a devenit pentru unii criteriu de valoare în sine, «optzeciști» apărînd la mulți ani și după sfîrșitul deceniului nouă, e de înțeles gustul polemic al unora dintre optzeciștii notorii de a se dezice de optzecism". Aci introducem o paranteză. Într-adevăr optzecismul a devenit pentru unii un "criteriu de valoare" ( ca să
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
acel avocat israelian, zis celebru, care a venit în România și-a făcut-o pe scorțosul; cred că nu l-a interesat identitatea persoanei și nici nu l-a întrebat vreun organ de pe-acolo pe cine vrea el să apere, fiindcă așa e la ei. La noi nu. În concluzie, cred că I.M.V. a reușit să stea trei ani de zile fără acte de identitate în Israel ( înseamnă că am subapreciat-o nostra culpa); cred că și-a hotărât întoarcerea
Întoarcerea fiicei risipitoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14024_a_15349]
-
și se scuză oarecum pentru fapta sa de a folosi semnul puterii împotriva unui om neînarmat: - Murise înainte de a-l izbi. Un regizor contemporan ne-a făcut plăcerea de a vedea momentul pedepsirii. Ulea era și el înarmat și se apăra o vreme mulțumitor. Fantezia regizorală pusese în rolul lui Ștefan un actor foarte mare de stat, ca și Ulea de altfel, încît izbirea bătrînului voievod cu inamicul lua proporțiile unei încăierări între giganți. În afara scenei o atacă și }ircădău pe
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
108) „Ce priveliște mai încântătoare pentru Dumnezeu, decât să vadă un creștin luptând cu durere, Ținând piept amenințărilor, liniștit în fața chinurilor și torturilor care i se pregătesc, râzând și neținând seamă de urletul mulțimii la execuție și de groaza călăului! Apărându-și libertatea în fața regilor și a prinților, creștinul nu dă înapoi decât în fața lui Dumnezeu, Căruia îi aparține. Triumfător și victorios el râde în fața celui ce l-a condamnat. Căci este învingător cel ce obținut ce a dorit. Sub ochii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mărturisit pe El pe pământ”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXXIV, în PSB, vol. 8, p. 380) „S-au smerit (martirii - n.n.) atunci sub mâna cea puternică prin care sunt înălțaȚi acum (I Pt. 5, 6), atunci pe toți îi apărau, pe nimeni nu osândeau; pe toți îi dezlegau și pe nimeni nu legau (Mt. 16, 19; 18, 18). Se rugau și pentru cei care-i chinuiau cumplit ca și Ștefan martirul cel desăvârșit care zicea: Doamne, nu le socoti lor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]