6,394 matches
-
la ea, găsesc că ar trebui reluată, tocmai fiindcă este o întreprindere imposibilă". Nu e de mirare că își aducea aminte de clasificările științei literaturii, obsesie chinuitoare efectivă a multor promoții studențești din București și care, expusă într-o carte, apărută, în patru volume în limba franceză, l-a determinat pe Croce să afirme, în volumul La poesia că profesorul român confundă estetică cu... zoologia. Amintirile despre București, unde s-a impus ca scriitor, revin de cîteva ori în aceste convorbiri
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
pe care literatura noastră de acasa are încă dificultăți să o accepte: nici istorie, nici politologie, nici macar document istoric în sensul propriu al cuvîntului, ci numai literatura; ceea ce este enorm. Spun aceste lucruri pentru că românul lui Constantin Eretescu, foarte recent apărut (În căutarea Alexandrei, Ed. Cartea Românească, 431 p.) este în chip evident o carte a post-exilului, chiar dacă ar lipsi datarea ei de pe pagina finală, o carte scrisă de un scriitor din exil după ce noțiunea de "exil" și-a pierdut sensul
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
necesar. Dl Gh. Pienescu, cel ce se ocupase de ediția de Opere în 1960, a tot stăruit în această idee. Îmi pare rău. Dar, acum, e prea tîrziu pentru o asemenea ediție științifică de anvergură, reluînd materia celor cincisprezece volume apărute. Așa a fost, atunci, în 1960, cînd s-au pornit edițiile necritice ale lui Arghezi (Scrieri), Eftimiu, Agârbiceanu, Călinescu, Musatescu, Peltz, Perpessicius. A fost, notez acum retrospectiv, o gravă eroare editorială, aceste ediții trebuind să aibă obligatoriu regimul edițiilor critice
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
a emite și verifică ipoteze, operațiuni pentru care memoria, ca disponibilitate de a ține minte, de a înregistra sub o formă sau alta ceva legat de trecut, nu are nici o relevanță. Acesta este și motivul pentru care discipline relativ recent apărute, precum istoria științei, nu sînt de cele mai multe ori privite cu ochi buni de oamenii de știință. Căci istoria înseamnă memorie, dar o memorie a eșecului laolaltă cu cea a succesului, a înfrîngerii, nu numai a reușitei. Or, știința este mai
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
nou volum al profesorului Alexandru Niculescu: Individualitatea limbii române între limbile romanice. 3. Noi contribuții, Cluj, Clusium, 1999 (titlul sugerează continuitatea de idei și preocupări cu cele două volume publicate de autor în 1965 și în 1978). Cartea reunește articole apărute, în special în ultimii ani, în periodice științifice sau în volume colective, majoritatea din afara țării: greu accesibile, deci, studenților și cercetătorilor români, care au acum avantajul de a le putea consulta direct și comod. Strîngerea în volum - însoțită de revizuiri
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
cincisprezece ani". În 1923 revista de prestigiu Europe îi publică lui Istrati românul Chira Chiralina, evident cu o elogioasa recomandare-prefată a lui Rolland. Atunci scrie, zugrav fiind la Paris, povestirea La un "raccord", rescrisa în 1925, în limba română și apărută postum în Cruciada Romanismului. Editorul o include în această secțiune, încheiată cu un alt text despre și închinat lui Rolland apărut în 1934 în revistă Marianne, în amintirea debutului cu Chira Chiralina. Dar entuziasmul debutului a trecut, ca și ecourile
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
unele cu pseudonim) în acest număr sînt excelente. * În secțiunea de Interviuri sînt reproduse și fragmentele din interviul acordat de Cioran în 1983 lui Hans Jurgen Heinricks și publicate în februarie de "Magazine littéraire" care le selectase din versiunea integrală, apărută anul trecut pe un CD în Germania. (Am dorit și noi să preluăm aceste fragmente încă de acum două luni dar, cerînd, cum e legal, voie editorului francez, acesta ne-a trimis la cel neamț, care deține drepturile și le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
departe, ca tipologie a raporturilor ei cu ambientul literar", iar "eșecul, o problemă de compoziție, apoi una de transcodaj, după care, una de situare și, în cele din urmă de evaluare" (7). Este vorba, în viziunea autoarei, despre o operă apărută "din idealizarea naivă a literaturii propangandistice și din ranchiuna canonică față de formulele estetizante contemporane", compusă "în mod deliberat pe "nu" și pe "invers", dar nu la modul experimental al avangardelor, ci la modul acuzator al victimologiei". Jurnalul lui I. D.
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
vie a melomanului german, tocmai lucrările românești s-au bucurat de o atenție specială; au fost salutate cu entuziasm inclusiv de presă. Și este util a observa și alte perspective în acest sens; a fost apreciată "impetuozitatea muzicii lui Enescu apărută ca o izbăvire". Iar în Ison II, faptul că "Niculescu poziționează contrastant elementele fundamentale ale muzicii", anume "melodia, armonia, ritmul; ia naștere un studiu de sonorități al cărui farmec se transmite direct". Iar în privința realizării propriu-zise, se notează că "bucureștenii
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
de poeme Călătorie spre transparență de C.D. Zeletin, fragmentul din piesa Zozo (Numărătoare inversă) de Saviana Stănescu și o adevărată bijuterie care sclipește rotund și deloc palid printre nori - proza lui Bogdan Suceavă, Să auzi forma unei tobe. Cum varianta apărută anul trecut în "ArtPanorama" i-a scăpat Cronicarului, versiunea definitivă publicată acum a fost o revelație prin originalitatea aliajului de fantezie, livresc (referirea la Borges se impune), umor, inteligență speculativă și poezie ce îmbracă o realitate bucureșteană familiară. Pentru un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
poate doar Amintiri din Junimea (redactate în 1889-1890, dar publicate în 1919) rezistă (dramaturgia și romanul Mihai Vereanu sînt de neluat în seamă), deși adevăratul memorialist al Junimii este, totuși, dizidentul junimist G. Panu cu Amintiri de la Junimea din Iași, apărute, în revista Săptămîna din 1901 pînă în 1906 și publicate în 1908. Dl Nicolae Mecu nu comite deloc eroarea de a încerca să supraevalueze scrierile literare ale lui Jacob Negruzzi, le apreciază cum se cuvine, menționînd chiar că în cazul
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
lucrări, pe care le-am salutat cu real și sincer interes, la apariția lor, am constatat, însă, că sunt doar niște banale și, adeseori, imperfecte traduceri ale unor lucrări apărute peste hotare, pentru că în nici unul din primele trei volume, deja apărute, nu apare nici măcar o singură referire la arta românească, făcându-mă să mă întreb: „Cui prodest”? În naivitatea mea sperasem că va fi eliminat acel regretabil neajuns, constatat și de mine la aproape toate lucrările de acest gen tipărite peste
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
oare cu totul de la editorii români orice fel de demnitate și de interes pentru slujirea și afirmarea culturii și spiritualității proprii? Am putea, desigur, exemplifica cele de mai sus cu trimiteri concrete la nume prezente în sumarul celor trei volume apărute, care nu mi se par prin nimic superioare sau mai demne de a figura în astfel de lucrări decât ale unui Brâncuși, Grigorescu, Țuculescu, Dărăscu, Iser, Paladi, Verona sau alți mari pictori români ai secolului al XIX-lea, XX sau
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
1-2 aduce în lumină, într-un act tîrziu de justă evaluare, un poet prea puțin cunoscut tocmai datorită personalității sale excepționale, lipsită de orice umbră de vanitate (nu și de orgoliu creator): George Almosnino (1936-1994). Antologia poemelor lui, Marea liniște, apărută anul trecut în colecția "Poeți români contemporani" a Editurii Eminescu a fost o revelație. Pînă atunci doar cîțiva prieteni apropiați, din generația lui, aveau încredințarea că Nino - cum i se spunea - e un poet tulburător și puternic, pe nedrept ignorat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
la fel de fel de evenimente de demult. Aceste mărturii mi se păreau convenționale, - nici o emoție. Pe cînd, în încăperea aceasta de la baza Statuii plină cu mii de fotografii străvechi, palide, șterse, agățate pe pereți și avînd patetismul, fix, speriat, al abia apărutei invenții din cea de a doua parte a secolului XIX, figurile supte de foame și de suferințe ale imigranților veniți aici din toate colțurile pămîntului, irlandezi, italieni, spanioli, evrei, cehi, polonezi, cotigele improvizate cu mizerabilul lor calabalîc, convoiul halucinant de
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
Rodica Zafiu Recent apărutul volum al profesoarei Tatiana Slama-Cazacu, Psiholingvistica - o știință a comunicării (București, All, 1999), are la bază mai vechea sa Introducere în psiholingvistică; de fapt, cartea din 1968 e mult amplificată, mai ales prin introducerea unor studii și articole publicate de
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
Andrei Codrescu, "scriitor american de origine română" - cum îl înregistrează dicționarele fiindcă el însuși se definește așa. Și Leonard Oprea, care îi ia un interviu pe e-mail, și Mircea Mihăieș, care îi prezintă cartea Ay, Cuba!, subintitulată A Socio-Erotic Journey, apărută anul trecut la New York, cred că Andrei Codrescu nu e recunoscut în România. Dacă recunoaștere nu înseamnă onoruri oficiale, n-au dreptate, fiindcă în lumea literară și în familia nu prea numeroasă, dar suplinind cantitatea prin calitate, a cititorilor pasionați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
Roxana Pană-Oltean Recenta carte a scriitorului Liviu Ioan Stoiciu, Grijania, apărută anul trecut la Editura "Paralela 45", ne propune, sub forma unui "romanț" adaptat zilelor noastre o profundă și tulburătoare meditație asupra morții și, în același timp, viziunea unei lumi în care miracolul grijaniei și mântuirea sunt integrate în mod natural
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
Nicolae Manolescu, director al revistei România literară". Dar, cum spuneam, inițiativa d-lui Reichmann nu este solitară, se înscrie într-un proces. Ne amintim articolele d-lor Michael Shafir, Radu Ioanid, Norman Manea, ale d-nei Alexandra Laignel-Lavastine, și ale altora, apărute atât în străinătate cât și în țară, toate, dincolo de nuanțe, de stiluri personale, întâlnindu-se în punctul comun al convingerii că există un "antisemitism latent" al intelectualilor români, de unde și ezitările acestor intelectuali de a-și asuma vinovățiile, răspunderile istorice
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
Nicolae Manolescu Iată o carte apărută anul trecut la Editura D.B.H. și care a trecut aproape neobservată: Holocaustul culturii române (1944-1989). Autorul este dl Mihai Ungheanu. Am scris de prea multe ori despre d-sa în paginile României literare ca să mai fie nevoie să-l prezint
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
privind poziția autoarei: "Probabil că Generația '80 este a doua generație cu certă conștiință și vocație teoretică din literatura noastră, după cea care a marcat perioada interbelică." (Carmen Mușat s-a ocupat și de romanul românesc interbelic într-o carte apărută recent în colecția Tezaur a editurii Humanitas.) Cât despre pretinsa dispută între optzeciști și nouăzeciști, autoarea crede că e vorba doar de o firească și încurajatoare diversificare a postmodernismului. În orice caz, optzeciștii nu mai pot fi priviți ca "o
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
instituție, și nu un observator solitar. Adună informații, le prelucrează, formulează opinii. Opinii pe care ulterior, dacă este cazul, și le revizuiește cu franchețe, la scenă deschisă. O imagine a prezenței sale în lumea contemporană ne-o oferă volumul recent apărut, Frica de diferență, în care sunt incluse articole de atitudine, eseuri și cronici literare. Nu există problemă de mare interes pentru societatea românească de azi pe care Vitalie Ciobanu să n-o cunoască și să n-o discute cu gravitate
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
Amelia Pavel În zodia actuală a "Jurnalelor", "Memoriilor", "Amintirilor", mai ales a celor marcate de experiențele dictaturilor naziste și comuniste, autobiografia recent apărută a cunoscutului critic literar german Marcel Reich-Ranicki are, prin particularitățile ei, un caracter aproape senzațional. O sinceritate și obiectivitate când dezarmante, când șocante, sunt fundalul pe care se desfășoară două destine. Ele nu se intersectează decât cu rare ocazii și
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
Kisch. Admirația pentru Brecht, acutizată și de relația personală cu el nu l-a împiedicat pe Marcel Reich (ca și în cazul altor autori germani, de astă dată celebrități din Vest) să se exprime fără menajamente dacă vreo operă nou apărută nu-i plăcea. În felul acesta și-a stricat numeroase prietenii: cu Joachim Fest, cu Heinrich Böll, cu Günter Grass și alții. Cultiva un soi de principialitate rigidă, cu rădăcini adânci și complexe. Primit în Uniunea Scriitorilor polonezi, cu destulă
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
Eugenia Vodă Mărturisesc că am invitat cîțiva colegi de breaslă să ne scrie despre " Istoria critică a filmului românesc contemporan", cartea lui Valerian Sava, apărută, în vară, la "Meridiane". Toți au refuzat, sugerînd, cu prudență, că "nu merită" sau "nu e cazul"... Evident, nu ceream elogii, ci opinii. Semnalez faptul, în măsura în care refuzul îmi pare simptomatic pentru climatul cinematografic autohton, în care nu mai există nici o
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]