7,447 matches
-
altora? Cu o cenzură atroce și cu ruguri de cărți? Unde se afla pe atunci Nina Cassian? Pe o altă planetă? Cum de nu sesiza "ura față de intelectuali" a unei cîrmuiri, în ale cărei grații se străduia să intre? Cu aparentă satisfacție, poeta notează la 13 decembrie '89: "Jivkov a fost dat afară din Partid urmînd să fie Ťjudecat pentru corupție și incompetențăť. I se aplică perfect lui Ceaușescu decît că s-ar fi cuvenit adăugate cruzimea față de popor, ura la adresa
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
că etnocentrismul a evoluat de-a lungul a milioane sau cel puțin sute de mii de ani ca o extensie a selecției de înrudire". Cum era și de așteptat, Smith 32 respinge o astfel de concepție, arătând că ea confundă aparentă fizică și cultură și echivalează traiul împreună, miturile și experiențele comune cu endogamia preferențiala. El nu poate explica cum poate descendentă să mai fie un criteriu în comunități ce au suferit venirea elementelor alogene și cum poate fi descendentă un
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
compatibilitatea lui Puiu cu frații Dardenne, pe care au observat-o numeroși critici de film, compatibilitate care îl plasează pe valul cinematografiei europene, fără a-i diminua originalitatea. Specialiști cîtă frunză, cîtă iarbă, împărtășesc aceeași linie a raționamentului: pornesc de la aparentele dezavantaje ale filmului (lungimea, povestea, modul de filmare manual relativ obositor pentru spectator) pentru ca apoi să relateze cît de bine funcționează sutura și cît de adevărat sună replicile. Aș spune mai degrabă că prima observație e cauza, iar a doua
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
constată în autoevaluarea din faza imediat următoare sau în etapa maturității: "Evidente în Pași, aceste deficite nu constituie totuși un punct de plecare al unei evoluții ulterioare, întrucât, de la un ton discursiv, cu o prolixitate abia mascată de o lapidaritate aparentă, de la un anecdotism spiritual sau numai familiar, de la o cordialitate plebee, critica mea avea să se îndrepte în sensul contrar, al abstracției, al expresiei nude și tecnice, al ordonanței stricte, și, înlocuit printr-un ton de autoritate, relativismul avea să
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
i se cuvine în muzica secolului XX și poate în cea a secolului XXI, să-i studieze principiile estetice, conceptele și tehnicile de compoziție, destul de cuprinzătoare și bogate, dar, în esența lor, nu atât de numeroase pe cât ar lăsa impresia aparenta diversitate a operei sale. Cum ar putea fi caracterizat drumul parcurs de creația lui? Ca al unui "versatil"", al unui "evolutiv", al unui "meditativ" sau al unui "obsesional"? În cazul lui, nu există un răspuns univoc: fiecare nivel de lectură
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
cărui izbăvire stă în docilitatea cu care se lasă prinsă într-o formulă generală. Pe scurt, conținutul vieții imediate nu interesează întrucît e neproblematic din punct de vedere matematic. Un asemenea gînd nu poate să nu te reconforteze, în ciuda cinismului aparent pe care i-l poți imputa.
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
ori de câte ori te simt pe-aici, mă/ frec de zid și zidul îmi dă lapte." (Copil de zid ). Indiferent de tema aleasă și de registrul în care o plasează (grav ori ironic, amar sau sentimental), poetul își obține efectele printr-o aparentă jonglerie de cuvinte, scoasă dintr-o inepuizabilă fantezie lexical-asociativă; la un nivel mai profund, prin identificarea și actualizarea latențelor de expresivitate a acestora. Uzitate și uzate de limbajul comun, lustruite ori bruscate de versificatorii fără talent, cuvintele își descoperă aici
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
tablou înfățișat de Sfântul Părinte, avem acea mireasă, care este arătată pe parcursul Cântării că progresează de la perfecțiune la perfecțiune; și totuși, se pare că obține, nu cum ne-am aștepta, pe Iubitul pe care-L caută, ci numai mirare și aparentă frustrare. Ea și-L imaginează pe Dumnezeu însoțindu-i ființa, iar virtutea sa nu este, în cele din urmă, decât o „mireasmă” a Divinului. „Ea pare să atingă speranța celui mai măreț bine. Pentru că ce este mai înălțător decât a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
nu posedă în natura sa plenitudinea existenței, dar care are viață în măsura participării la Viața cea adevărată. Însă, omul cu rațiunea întunecată de păcat nu folosește această năzuință ontologică în scopul dobândirii celor dumnezeiești, ci se îndreaptă spre bunuri aparente, trecătoare, care nu satură sufletul, nu-l împlinesc și de aceea îi creează neliniște și insatisfacție spirituală. De aceea, o primă condiție în urcușul omului spre desăvârșire este renunțarea la cele vremelnice, adică nesocotirea lumii materiale ca fiind realitatea ultimă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și cea de descoperire nu sunt diferite. Ci recompensa cercetării este căutarea însăși”<footnote Idem, In Ecclesiasten, VII, P. G. XLIV, col. 720C; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 74. footnote>. Conchizând, putem spune că Sfântul Grigorie de Nyssa limpezește această aparentă problemă de care vorbește von Balthasar, subliniind adeseori că viața împreună cu Dumnezeu nu e statică, nici plicticoasă, ternă sau monotonă, ci îi oferă plenitudinea existenței, fiind mereu mai seducătoare, mai de dorit, împlinind, bucurând și transfigurând continuu ființa credinciosului: „Sufletul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
perdele de copaci sunt cu totul originale... În câțiva ani, sub influența prieteniei cu mult mai vârstnicul William Blake, Palmer va produce lucrări în care a reușit, ca puțini alții, să captureze pe hârtie misterioasa armonie a naturii. În pofida realismului aparent al detaliilor, pictorul manipulează lumina și perspectiva pentru a crea o atmosferă de vis. Cele mai reușite dintre picturile sale par să absoarbă nu să reflecte, în textura lor bogată, atributele romanticului peisaj din ținutul Kent. Expoziții grupând iarăși și
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
obținut marele premiu, o guașă pe hîrtie, realizată de Lotte Van De Walle din Belgia pentru Peter Pan, abundă în personaje, decoruri, culori și propun o complicată (și, după părerea mea, prea încărcată) narațiune simultană, altele te lasă perplex prin aparenta lor simplitate. Astfel Frédéric Hainaut din Belgia, într-o compoziție realizată cu tuș și acrilic, folosind doar culorile roșu, negru și albul incert al hîrtiei manuale, desenează cu roșu o circumferință nesigură, sugerînd parcă un univers în mișcare și notează
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
exprimare. Este drept că acest epistolar e unul, așa zicând, unilateral. Criticii nu-i răspund poetului, după cum regretatul Lucian Raicu n-a răspuns nici uneia dintre scrisorile înflăcărate (strânse și ele, ulterior, într-un volum) ale lui Emil Brumaru. Dar această aparentă non-comunicare servește devoalării emitentului, ca și retoricii sale ușor plângărețe, de om neînțeles și singur, ,fazan" captiv într-o colivie provincială. Dacă ar fi avut feed-back, scrisorile lui Alexandru Mușina ar fi fost parte a unui întreg, iar autorul lor
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
Pif la Corto Maltese), statistici aduse la zi. Ați auzit de asociația bedefililor din România ? Dar de faptul că Edmond Baudoin pregătește un album B.D. după romanul Travesti, al lui Mircea Cărtărescu ? Dar de temele cyber-punk, heroic fantasy, rock ale aparent liniștitelor benzi desenate. Fie și numai pentru acestea, dar și de dragul nostalgiilor copilăriei, merită să răsfoiți - lent - numărul din noiembrie-decembrie al DILEMATECII. Câteva pagini mai încolo, răspunzând anchetei legate de "necazurile aduse de literatură", Bogdan Ghiu e tranșant:"Critica literară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
în spațiul uitării, îl pulverizează în neant. Cadrul terifiant, tenebros, macabru, de cenușă și fragmente de cadavre, în care se desfășoară noua aventură a lui Odiseu favorizează reconsiderarea aventurii anterioare cuprinse în mitul clasic, prin evidențierea ororii ascunse sub strălucirea aparentă și discursul fals care susține codul oficial și exaltă valori precum eroismul, onoarea, justiția sau familia. Cele două aventuri funcționează în permanentă relație, ca hybris și catharsis. Cea de a doua peregrinare stă sub semnul verdictului dat de oracolul consultat
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
îmbrăcată-n mireasă,/ cu mâna întinsă spre mine, zicând/ MA-MA și petele roșii ca niște guri" (Ei au zis la șase...). Poemele sunt excesive, nu ca la Dan Sociu, dar ca la Teodor Dună: un exces tematist, o abundență aparentă, reductibilă la o aceeași schemă. Viziunile nu reușesc să rupă cercul poeziei, nu o fac să se deschidă în lateral și pe verticală; ori să-și descopere anumite adâncimi. Dimpotrivă, limitează textul, închizându-l într-o semnificație univocă. În loc să spargă
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
termeni de continuitate (fragmentele răcite aparțin într-un mod cert modernității), fie în termeni de antagonism (fragmentele răcite și dispersate nu mai dețin calitatea modernista care le definea integritatea în cadrul vechiului context, pe când în noua lor stare ele adopta o aparentă identitara diferită ca parte a unui nou mod de legitimare că fenomene ale postmodernității). Postmodernitatea reprezintă în egală măsură ambele ipostaze și se legitimează în imaginea stării dispersate, răcite (doar aparentă și suprafață că simulacru) și, în același timp, inerte
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
context, pe când în noua lor stare ele adopta o aparentă identitara diferită ca parte a unui nou mod de legitimare că fenomene ale postmodernității). Postmodernitatea reprezintă în egală măsură ambele ipostaze și se legitimează în imaginea stării dispersate, răcite (doar aparentă și suprafață că simulacru) și, în același timp, inerte ("încremenite") ale fragmentelor moderniste suspendate în "imponderabilitatea" unei echitemporalități generalizate (că sinonim al meta-referențialității). Iar această imagine a unei treceri organice, neintențională și neostentativă, de la modernitate la postmodernitate în calitatea lor
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
unul termic și o simplă luare a temperaturii clarifica lucrurile într-un mod eficient. Așa cum am menționat mai sus, avem de a face cu un ansamblu de fragmente "răcite"ale modernității, suspendate într-un vid conceptual și fără nici o relaționare aparentă între ele. Astfel putem explica sensul și utilitatea celebrei sintagme "anything goes". Nu există nici o specificare impusă, de ordin formal sau stilistic, referitoare la tehnicile componistice "privilegiate" sau de prim-plan (spre exemplu, pan-serialismul în cadrul celei de a treia
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
numitorul comun al adevărului metanarativ), unul cu atat mai violent, cu cat numărul indivizilor de convins este mai mare. Și este normal ca atunci când toate aceste metadiscursuri istorice totalizatoare au fost supuse neîncrederii postmoderne, totul să se reechilibreze printr-o aparentă “fărâmițare” într-o multitudine de micro-discursuri particulare de o infită diversitate. În acest sens, postmodernitatea reprezintă epoca bunului simț de abandon al adevărurilor contrafăcute și de “dezinstalare” a tuturor teoriilor totalizante de înaintare pe calea eliberării colective, oricare ar fi
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Le moț et le reste, 2012. footnote>. Reciclare reprezintă o cheie de lectură aproape universală a postmodernității, deoarece nu mai este nevoie să explicăm starea "răcita" a fragmentelor moderniste, este evident că ele sunt "resuscitate", insă prin reinventarea lor sub aparentă de simulacre<footnote Că o replică la conceptul de simulacre în proza savanta a lui Baudrillard, putem considera realitatea virtuală în proza cyberpunk a scriitorului american William Gibson în care realitatea obiectivă devine una din posibilele extensii ale meta-realului virtual
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
lei); Violeta Barbu - De bono coniugali. O istorie a familiei din Țara Românească în secolul al XVII-lea (Ed. Meridiane, 78 000 lei). Prețurile nu conțin T.V.A. (9%). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vindecare aparentă Volumul de proză al celebrei poete engleze Sylvia Plath (1932-1963) este un roman al rătăcirii și regăsirii, al înstrăinării și redescoperirii de sine, al agoniei și al aparentei vindecări. Uimind prin ritm și umor, prin dezinvoltură și ironie, cartea rămâne
Agenda2004-3-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281966_a_283295]
-
9%). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vindecare aparentă Volumul de proză al celebrei poete engleze Sylvia Plath (1932-1963) este un roman al rătăcirii și regăsirii, al înstrăinării și redescoperirii de sine, al agoniei și al aparentei vindecări. Uimind prin ritm și umor, prin dezinvoltură și ironie, cartea rămâne, înainte de orice, o ego-grafie a unuia dintre cele mai zbuciumate suflete feminine ale secolului XX. Sylvia Plath: Clopotul de sticlă. Editura Polirom, Iași-București, 2003. Preț: 178 800 de
Agenda2004-3-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281966_a_283295]
-
peisajul arid al Bărăganului. Motivul pentru care a ajuns în satul Rubla s-a datorat faptului că a încercat, în închisoare, împreună cu alți studenți să înființeze organizația anticomunistă România Tânără. în vara anului 1961, fiind într-o formă de moarte aparentă, datorită unei epidemii de febră tifoidă, care izbucnise la Periprava, a fost pe punctul de a fi aruncat în groapa comună. Șansa l-a salvat, deoarece, înainte de înhumare, s-a constatat că i-a revenit pulsul și respirația. Mortul înviase
Tableta expirată. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
1941. Suprafața construită cuprinde 1 542 mp, iar volumul, în jur de 50 000 mc. Suprafața accesibilă credincioșilor este de 1 084 mp. Șapte clopote O mare atenție a fost acordată materialelor folosite. La fațade, zidurile sunt lucrate din cărămizi aparente în două culori, roșu și galben, în dimensiuni de sferturi și jumătăți executate la fabrica din Jimbolia, suprafața totală fiind de 6 777 mp. Pe fațade se remarcă 204 ferestre, lucrate din fier laminat fasonat cu cercevele duble. Dintre acestea
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]