16,557 matches
-
însușește valorile europene. Partidele politice din țara dumneavoastră s-au apropiat foarte mult de marile familii ale partidelor europene și sper ca proximele alegeri să aducă un grad de europenizare și mai mare. Recentele alegeri din România au arătat ca apartenențele partidelor politice la familiile de partide europene au avut influență asupra poziționării sprijinului pentru candidați. Alegerile din Republică Moldova se vor înscrie în aceeași tendința. Întrebarea este: sunt aceste apartenente construite pe structura electoratului din cele două țări sau mai
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
prejudecăți și excluderi specifice. Pe criterii religioase sau ținând de moravurile burgheze, instituționalizate odată cu epoca iluminista, oamenii și-au ales hrană, vestimentația, și-au întemeiat familii, au proiectat în câmpul discursiv propria ordine înțeleasă că nevoie de sens și de apartenență; propria închidere, dacă vreți. Lucrurile nu pot sta diferit nici astăzi, avertizează Mihăilescu, oricât credit am da ideologiilor militante care afirma drepturile animalelor și egalitatea lor cu oamenii, de exemplu. Da, problema își are originile în antropomorfismul creștin, în care
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
prisma limitativă a ceea ce unii creatori au în comun, fără a vedea diferențele, înseamnă a opera cu criterii dragi și naziștilor, și bolșevicilor. Numai aceia condamnau sau exultau la grămadă. Pentru unii, ,evreii" sau ,țiganii" erau destinați exterminării în virtutea simplei apartenențe la o categorie etnică. Pentru ceilalți, ,chiaburii", ,moșierii", exploatatorii" meritau lichidați doar pentru că erau desemnați în acest fel. Las' că luate la bani mărunți sintagmele nu spun nimic: dacă cultura română ar fi divizată doar între aceste două grupuri, rezultă
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
exemplu, Ovidiu Nahoi, în Evenimentul zilei (12.08.2006), tratează tot în cheie ironică moda actuală a cuvîntului și semnificațiile sale în revelarea unei anumite mentalități: "ŤTermopanť! Iată cuvântul magic ajuns pe buzele românilor, odată cu avântul construcțiilor. Inițial, simbol al apartenenței la clasa îmbogățiților de tranziție, geamul termo și fonoizolant a devenit, odată cu creșterea ofertei și scăderea prețului, emblema ieșirii românului simplu din starea de sărăcie". Se observă, în text, opoziția între termenul încărcat de conotații populare (termopan) și formula tehnică
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
în care este formulată definiția și imaginea stilului însuși, aflat în continuitate sau opoziție cu accepțiunile și concepțiile perioadelor stilistice anterioare. Ca referent aici ne servesc „schema” și „conținuturile” stilului beethovenian, în imaginea lui „defoliată”, însă păstrându-și integritatea prin apartenența la imaginea personalității compozitorului. Altfel spus, spre deosebire de „monolitismul” stilului bachian, cele trei „stiluri” beethoveniene se prezintă ca trei forme „variate” ale aceleiași „teme” identitare. Optica de substanță modernistă asupra concepției stilistice comportă o sumă de diferențe notabile, reformulând stilurile anterioare
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sau ușor „variabil” într-un spațiu conceptual foarte restrâns, ca potențial transformațional. Într-un sens mai general, stilurile individuale, ca formulare practicabilă până la sfârșitul secolului al XIX-lea inclusiv, se raportează între ele ca tipologii distincte, separate prin însăși evidența apartenenței lor la o definiție estetică și compozițională integră și constantă pe întreaga durată a vieții unui compozitor dat. Tipologiile tehnico-estetice - monodic, polifon, omofon, modal, tonal, atonal, cu corelativele („etichetele”) implicite de Ev Mediu, Renaștere, Baroc, Clasicism și Romantism - „ambalează” sau
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
organizării tonale. Reprezentative sunt, în esență, cele trei perioade mediene, în care compozitorul își formulează și își implementează principiile „revoluției atonale”. Activitatea componistică a lui Igor Stravinski este subdivizibilă în trei perioade, fiecare purtând ca titulatură (a) fie referirea la apartenența etnică a imagisticii și expresiei (cele trei balete ale perioadei ruse), fie, precum în cazul lui Schönberg, denumirile legate de (b) aspectul estetic asumat - neoclasicismul perioadei a doua -, sau (c) aspectul tehnicii adoptate - atonalismul ultimei perioade de creatie. O primă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de o parte, fiecare context stilistic este interpretat prin specificul prin care se legitimează, însă, pe de altă parte, tocmai prin această interpretare a alterităților relaționate se relevă filonul trans-stilistic al unei continuități evidente. Astfel, vectorul compresiei („săgeata temporală”) relevă apartenența alterităților stilistice la un numitor comun, însă unul transcendental fiecărui „caz” stilistic analizat într-un mod separat. Spre exemplu, ideea acestui numitor comun - care organizează realitatea diferențiată și centrifugă într-o continuitate convergentă coerentă și orientată într-un sens temporal
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
să recepteze simultan ascultătorul, nu sunt cunoscute legitățile de asamblare a colajului sau a modulației stilistice treptate - oare există acestea în realitate? Nu cunoaștem pe unde trece hotarul între eclectism și polistilistică și, în sfârșit, între polistilistică și plagiat. Problema apartenenței crește în complexitate și nu doar juridic, ci și ca sens: poate fi păstrată personalitatea individuală sau națională a autorului?”<footnote Citat din lucrarea lui Alfred Schnittke Tendințele polistilistice în muzica contemporană, publicată în volumul colectiv Muzica în URSS (Muzîka
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
precisă a arenei cu scriitori, dar îmi face plăcere să descopăr că există încă destui scriitori ai arenei - de la Cosașu la TRU și de la Boanchiș la Octavian. În rest, nu mă simt integrat pe deplin breslei. N-am impresia unei apartenențe solide. O fi rău, o fi bine, nu știu. Râsul, ca să trec la partea a doua a răspunsului, a îndreptat moravuri în alte vremuri. Acum nu știu dacă ironia sau chiar sarcasmul mai pot da rezultate palpabile. Mă tem că
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
muzical înalt și, în același timp, despre o prefigurare a unei foarte apropiate dispersii a celei de a treia avangardă și împreună cu ea a întregului modernism muzical. (b) Cazul lui Alfred Schnittke, precum și a orientării polistilistice, ridică aceeași problemă a apartenenței la postmodernitate, insă dintr-un cu totul alt unghi de atac. Din același unghi de atac din care se pune și problema apartenenței minimalismului american la postmodernitate, chiar dacă și cu mici diferențe graduale. În ambele situații termenul-cheie îl reprezintă fenomenul
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
a întregului modernism muzical. (b) Cazul lui Alfred Schnittke, precum și a orientării polistilistice, ridică aceeași problemă a apartenenței la postmodernitate, insă dintr-un cu totul alt unghi de atac. Din același unghi de atac din care se pune și problema apartenenței minimalismului american la postmodernitate, chiar dacă și cu mici diferențe graduale. În ambele situații termenul-cheie îl reprezintă fenomenul de stil, iar întrebarea este dacă un artefact muzical definibil cu claritate în termenii unei apartenente stilistice poate fi atribuit postmodernității? Că și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
balanță o legitimă interogație cu privire la utilitatea stilului și soarta acestuia în muzică generațiilor viitoare de muzicieni. Însă asumarea programatica a tehnicii polistilistice, dar și formularea, cu implicită identificare, sub egida unui determinativ de structură stilistica ridică o legitimă întrebare privind apartenența muzicii lui Schnittke la postmodernitate, mai ales în situația în care cazul curentului minimalist relevă într-un mod radical problemă compatibilității între gândirea stilistica și mentalitatea postmodernă soluționând-o într-un mod negativ. Minimalismul american ridică aceeași problemă a determinantei
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
nou stil identificabil în istoria muzicii. În opinia lui Michael Nyman<footnote Michael Nyman, Experimental Music: Cage and Beyond (Music în the Twentieth Century), Cambridge University Press, 1999. footnote> minimalismul reprezintă un ultim capitol al tradiției experimentale post-Cage (ceea ce confirmă apartenența minimalismului la ultima avangardă), iar Leonard Meyer<footnote Leonard Myer, Music, the Arts, and Ideas: Patterns and Predictions în Twentieth-Century Culture, The University of Chicago, 1967. footnote> îi prezintă pe Cage și adepții lui drept (participanți la) începutul sfârșitului unei
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în Banat, Timișoara fiind, pe rând, Temesvar sau Temeschburg, în funcție de stăpânitorii de moment ai urbei, iar numele comunei Uivar neînsemnând nimic altceva decât... „Orașul nou“. Nu pot fi omise nici influența slavă și sufixul „ova“. Cu funcție genitivală, terminația indică apartenența localității la un conducător, proprietar etc. Avem, astfel, Ciacova sau Darova, numele Lipova, de exemplu, însemnând „orașul/așezarea lui Lipa“. Și probabil că nu sunt mulți cei care știu că vechea denumire a Dudeștilor Vechi, la care s-a renunțat
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
Conform noii definiții (mai cuprinzătoare decât cea inițială), discriminarea include orice deosebire, excludere, restricție ori preferință care este pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectarea HIV sau apartenența la o categorie defavorizată și care are ca scop ori efect restrângerea sau înlăturarea recunoașterii, utilizării ori exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege - în domeniul cultural, economic, politic
Agenda2003-37-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281446_a_282775]
-
data de 6 iunie a.c., ora 16. Candidații pentru aceste locuri trebuie să prezinte la înscriere, pe lângă celelalte acte prevăzute de metodologie, o recomandare scrisă din partea președintelui unei organizații civice, culturale sau politice a romilor, legal constituită, prin care atestă apartenența la etnia romilor și nu faptul că fac parte din respectiva organizație. În perioada 26-28 iunie, comisia județeană de admitere asigură repartizarea candidaților care au depus cereri, în ședință publică, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere și în baza
Agenda2003-22-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281067_a_282396]
-
soluții pentru populație, dar și pentru asigurarea spațiilor necesare arhivării documentelor. Domnul Alexandru Chirilă, secretarul general al Prefecturii, ne-a mai spus că vor fi necesare investiții pentru amenajarea imobilelor respective, finanțări ce vor fi abordate după clarificarea legislativă a apartenenței acestor servicii la instituțiile administrației publice. La conferința de presă ce a avut loc în 5 aprilie, domnul Alexandru Chirilă, secretarul general al Prefecturii, ne-a informat că pentru Concursul de idei de proiecte „Reforma îți aparține“, inițiat de autoritățile
Agenda2004-15-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282276_a_283605]
-
condițiile menționate anterior. Probele competiției constau în interpretarea unei balade sau doine fără acompaniament, a unei piese cu acompaniament și prezentarea unui obicei, a costumului popular, recitarea unei poezii în grai sau a unui instrument muzical specific zonei folclorice de apartenență. Pe lângă Marele Trofeu și trei premii în bani, Alexandru Pelici, fiul Marianei Drăghicescu, va mai acorda, în premieră, un premiu special, iar festivalul se va desfășura în mai multe etape: preselecția (25 mai, la Sediul C.C.A.J.T. din strada
Agenda2004-17-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282335_a_283664]
-
între organismele sociale ale popoarelor respective și mai mare extindere a valorilor morale născute în acest creuzet unic al culturii Europene. S-ar putea enumera încă multe semnificații în această dorință legitimă de a cuprinde toate țările determinate geografic la apartenența europeană făcând, acolo unde este nevoie, să se renască sau să se consolideze determinarea conceptuală și spirituală a apartenenței la cultura europeană. Dar, într-o asemenea enumerare de semnificații, nu poate fi nicidecum vorba de o aliniere politică amintind de
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
culturii Europene. S-ar putea enumera încă multe semnificații în această dorință legitimă de a cuprinde toate țările determinate geografic la apartenența europeană făcând, acolo unde este nevoie, să se renască sau să se consolideze determinarea conceptuală și spirituală a apartenenței la cultura europeană. Dar, într-o asemenea enumerare de semnificații, nu poate fi nicidecum vorba de o aliniere politică amintind de partidul unic de la care provenea și obligația de devotament față de „măreața uniune a republicilor socialiste sovietice”, în jurul federației căreia
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
este satul lui - este țara lui. Tânărul poet a fost pus sub urmărire, ca toți ai săi. Fiul de „bandit” a fost vânat ca un posibil criminal. Poezia lui Iosif Caraiman a fost, mai întâi, o formă de mărturie a apartenenței. E din Țara Feneș, e fiu al tatălui său, e dintr-o lume care a vrut să-și păstreze demnitatea. Poezia primelor sale volume e ironică, sarcastică, cu secvențe scrise „în limbaj dialectal”. În limba din Țara Feneș Iosif Caraiman
Repere într-o geografie literară: Țara Feneș by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2817_a_4142]
-
Simona Vasilache Imperfecționiștii, debutul-bestseller al lui Tom Rachman, e o poveste despre singurătate. În unsprezece părți (numărul, zice-se, al imperfecțiunii...), legate prin apartenența la lumea unui ziar care iese, în limba engleză, la Roma. Tot atât e cronica umflării și dezumflării iluziilor, un fel de vanity fair cu miros de tipar, în care joacă, sub diferite măști, oameni care- și închipuie, zilnic, că
Străini la Roma by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2821_a_4146]
-
În perioada special stabilită înaintea examenului de capacitate, la Inspectoratul Școlar al Județului Timiș au fost depuse doar 7 dosare, deși condițiile de admitere erau foarte simple; erau necesare numai o adeverință din partea unei organizații legal constituite, care să ateste apartenența la etnia romilor, și promovarea examenului de capacitate. Din cei 7 candidați, doar 4 au promovat la examenul de capacitate, ei optând pentru următoarele unități: un loc la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva“ (cu media 7,92), un loc la Colegiul
Agenda2003-29-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281254_a_282583]
-
și a căror personalitate și comportare morală și civică este un exemplu în societatea românească. „Liga Scriitorilor”, care acum are 21 de filiale în țară și 12 în străinătate, va deveni o organizație puternică; ea apără drepturile scriitorilor, indiferent de apartenența politică și organizație scriitoricească din care fac parte. Pe lângă revista „AGORA LITERARĂ”, vom edita și cărți, antologii și un dicționar cu scriitori de expresie română de pretutindeni. Vom încuraja filialele să înființeze cenacluri literare, să organizeze manifestări culturale, așa cum se
Destine Contemporane Convorbire cu scriitorul Al. Florin Țene Președintele "Ligii Scriitorilor" din România. In: Editura Destine Literare by Elisabeta Iosif () [Corola-journal/Journalistic/85_a_464]