1,004 matches
-
s-a întâmplat niciodată ca un neamț s ia banii și să plece; erau corecți și cinstiți. Cu toate lipsurile, mizeria și foamea, Cocu Boteanu găsea cuvinte de încurajare și îmbărbătare pentru vărul său, care intrase într-o stare de apatie, de lipsă de încredere și de voință. Până la urmă au scăpat amândoi, și când Cocu a ajuns acasă, noaptea, a bătut în geam și a spus cine este. Toți ai casei au vrut să-l îmbrățișeze (îl credeau pierdut), dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din cauza unei nopți întregi fără a pune geană pe geană, ia de acolo aparatul de fotografiat, nu vrem fotografii, acord și dezacord în privința rațiunilor prezentate de guvern, un oarecare scepticism relativ la ziua de mâine, teamă de represalii, critică la adresa rușinoasei apatii a autorităților, Nu există autorități, amintea reporterul, Păi, aici e problema, nu există autorități, dar ceea ce se observa mai ales era o imensă îngrijorare pentru soarta bunurilor lăsate în casele la care ocupanții mașinilor se gândiseră să se întoarcă numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
gherete de la un iarmaroc aglomerat sau ca niște cuști de animale de la un circ. La fiecare poartă vezi o femeie. Unele se reazemă alene de stâlpii porții fredonând ca pentru ele sau strigând trecătorii cu glas răgușit, iar altele citesc apatia. Sunt franțuzoaice, italience, spanioloaice, japoneze și chiar și negrese. Unele sunt grase și altele slabe. Și sub stratul gros de fard de pe fețele lor, sub negrul greu de pe sprâncene și rujul stacojiu de pe buze, vezi totuși ridurile bătrâneții și urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
se formau sau se destrămau ca și când niște mesageri drăcești ar fi umblat permanent de la o masă la alta, țesând urzeala Răului. Într-un colț al mesei celei lungi În schimb, un grup de patru muștrii rămăsese cufundați Într-o ciudată apatie. Păreau indiferenți la scârbavnica exaltare a cărnii izbucnită de jur Împrejur. Ședeau potoliți, vorbind În șoaptă, Îndeletnicindu-se În aparență cu golirea micului urcior din fața lor. Nici veșmintele lor nu se potriveau cu mediul. Purtau niște haine obișnuite, fără culorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să vă intereseze să știți că mulți dintre colegii lui Josef Kahn de la Azilul Herzeberge sunt aceia a căror demență organică este un rezultat direct al sifilisului lor. Pot fi făcute și acceptate declarații contradictorii. Starea variază între euforie și apatie și există o instabilitate emoțională generală. Tipul clasic se caracterizează printr-o euforie dementă, deliruri de grandoare și accese de paranoia extremă. — Isuse, singurul lucru pe care l-ați omis este mustața nebună, am zis. Mi-am aprins o țigară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Nu și le pusese nimeni vădit, cât despre răspunsuri ori soluții, nici vorbă! Își văzuseră toți de viața lor, chiar de intuiseră ceva, unii, neînțelegând inerția femeii, alții temându-se să recunoască în Artemie vinovatul. Umbra neliniștii trecuse, dar o apatie se instalase, o apatie ce impunea schimbarea registrului rememorării. Atunci Mira i-aminti de ședințele foto desfășurate în casa Răzeșenilor la încheierea anului școlar și care o aveau ca protagonistă pe Renée, invariabil premiantă întâi, iar, ca artist fotograf, pe
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
nimeni vădit, cât despre răspunsuri ori soluții, nici vorbă! Își văzuseră toți de viața lor, chiar de intuiseră ceva, unii, neînțelegând inerția femeii, alții temându-se să recunoască în Artemie vinovatul. Umbra neliniștii trecuse, dar o apatie se instalase, o apatie ce impunea schimbarea registrului rememorării. Atunci Mira i-aminti de ședințele foto desfășurate în casa Răzeșenilor la încheierea anului școlar și care o aveau ca protagonistă pe Renée, invariabil premiantă întâi, iar, ca artist fotograf, pe fiul lor, Cosmin. Fiecare
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
găsit îi va lua locul și astfel jocul va continua... Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat într-atât de multe tumbe, încât chiar și Îndoiala s-a lăsat convinsă, ba mai mult, chiar si Apatia cea mereu bosumflata și neinteresată... însă nu toți au acceptat să ia parte la această activitate; Adevărul a preferat să nu se ascundă: “De ce să mă ascund, dacă până la urmă tot voi fi descoperit?” Aroganță a considerat acest joc ridicol
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
care ar merita un comentariu mai mult sau mai puțin caustic, mai mult sau mai puțin violent. Dacă am spune cu toții exact ceea ce gândim - când chiar ar avea rost - am avea o altă formă de a trăi. Trăim într-o apatie care se pare că a devenit congenitală și, de aceea, mă văd obligat să spun ceea ce gândesc despre ceea ce mi se pare important.” José Saramago, 2008 „Mi se spune că interviurile au meritat efortul. Eu, ca de obicei, mă îndoiesc
VIAŢA ŞI OPINIILE LUI JOSÉ SARAMAGO de DAN CARAGEA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364263_a_365592]
-
pe doctorul. Nu numai cu sine, ci și cu alții”. În ceea ce-l privește pe Eugène Ionesco, diagnosticul dat de Cioran este de domeniul psihiatriei: „În fond [Eugen] e foarte nefericit, veșnic pândit de crize depresive, de accese insuportabile de apatie”, îi scria Cioran prietenului Arșavir Acterian la 13 martie 1979. O criză severă de depresie psihică a traversat Eugène Ionesco în primăvara anului 1967, când a plecat în Elveția pentru tratament. Ca să-și depășească depresia, dramaturgul bea alcool, care evident
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
lor. Unii s-au apucat de afaceri murdare, de trafic de droguri, de țigări și carne vie... Și le-a mers! Palatele și mașinile, conturile și funcțiile învârtiților zilei i-au făcut pe mulți să intre într-o stare de apatie, de indiferență, convinși fiind că cei mai fericiți sunt cei ce nu fac nimic! Pr. Dr. Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA 26 martie 2011 Referință Bibliografică: FERICIȚI CEI CE NU FAC NIMIC! / Alexandru Stănciulescu Bârda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 87, Anul
FERICIŢI CEI CE NU FAC NIMIC! de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366998_a_368327]
-
le voi lua somnul de pe ochi, iar pe alții îi voi adormi de-a binelea cu scrisul meu. Oricum, nimeni nu poate satisface pe toată lumea. Cei ce dorm de-a binelea, învinși de obișnuința cu cele sfinte, și peste care apatia a căut ca un somn dulce, oricum nu vor citi aceste rânduri. Ele vor sluji celui care nu vrea să se lase pradă mrejelor adormirii.” Cu siguranță că nimeni nu dorește în mod conștient „să se lase pradă mrejelor adormirii
CUM SA VEGHEZI PENTRU A AVEA VIATA DEPLINA, INTR-O CARTE DE ESEURI SEMNATA PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367226_a_368555]
-
în căutarea eternității. De pe acea frântură de timp și-a hotărât sensul așteptării: dincolo de sentimentele în care îi strălucise inima. Ii erau dragi așa frumoși și delicați, înlănțuiți în îmbrățișarea iubirii. Și anii s-au îmbrăcat, s-au dezbrăcat de apatie, și pașii i-au alunecat în pierderea, în construirea drumului pe care să îi cânte inima, acasă, în suflet... I-a zărit înlănțuiți într-o îmbrățișare și de atunci brațele ei s-au coborât vlăguite de inundația privirii, așteptând o
POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350027_a_351356]
-
și pământul reavăn al bucuriei de a fi... ascult glasul genunchilor înroșiți. e doar un geamăt, o rugă blândă neîmblânzind nici fărâma de ochi circular rostogolit în tainele lor. nimic nu se mai aruncă. doar o umbră și o simpatică apatie zdrobește genunchii înroșiți. se face economie de frunze. e criză... dincolo de răsărit granițele înghit trupurile. descalecă magii bătând ritmic pământul. păzitori-prădători ai principiilor curgerii izvoarelor albe. căutări, căutători... la ce mai este bună sensibilitatea? la ce mai este bună sensibilitatea
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
fabulând supunerea cărnii „cu un sărut neizbăvit”. 4. În ton (de la grecescul tonos = încordare, tensiune, accent) quasi retoric, transcrie un intim „jurnal” liric: zăpadă/ poveste de „multă durere/ și multă dorință”. Poate? (mă întreb) visează la ieșirea fiicelor Evei din apatie. Se sprijină în imagini ce nu ignoră greul rafinamentului, aspirând la inocenta transfigurare. Zice: „fiecare cuvânt/ să-l aștern în eter/ să uit să mai mor,/ să uit să mai cer“ („Femeia de fum”). Prea multă ezitare a gravitației. Altcum
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
Toate acestea, inclusiv o sărăcie lucie, generalizată, asaltează zi de zi, ceas de ceas, ca o caracatiță uriașă, existența omului de rând. Întrebați ce este de făcut, aproape invariabil oamenii, și nu doar cei simpli, răspund marcați de-o implacabilă apatie și-o deznădejde iremediabilă: „Ce să mai faci? Nu mai este nimic de făcut”. Doar oamenii încă întregi la minte, nemarcați de psihologia criminală, bolșevică, ce încă funcționează, sunt conștienți că mai sunt soluții, că se mai poate face ceva
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
vom reuși să fim la fel de câinoși ca și voi ! Bert înțelege. Recunoștința față de felul cum a fost primit și tratat, de către veterani, se transformă în greață. După numai câteva zile, la îmbrățișările celor proaspăt îmbrăcați în haine civile răspunde cu apatie. Starea lui este înțeleasă de cei care pleacă ca fiind provocată de gândul că mai are multă armată de făcut... multă ... „ cât calul lui Decebal ! ”. * Față de cazarma din Iași, care nu putea decât să creeze și să accentueze sentimentul lipsirii
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
toți și toate). Extremele (și extremismele) sunt promovate gălăgios. Interesant este faptul că toate aceste grupuri minoritare se declară, cu nonșalanță, victime ale intoleranței și discriminării. Prin acest procedeu, încearcă să sensibilizeze opinia publică deja anesteziată, mizând tocmai pe această apatie generalizată a majorității. Relativismul moral care guvernează în postmodernism își impune regulile: totul este permis; plăcerile, de orice fel, trebuie cultivate. Așa se ajunge ca minoritățile sexuale să fie încurajate, de pildă, de către numeroase forțe de sprijin din cadrul majorității, fără
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
părând a-și depăși net, la acest capitol, mentorii... Se afișează tarife, se indică locuri, se inventează poziții, se sugerează bizare acuplări pentru a forța apropierea fizică a plenitudinii, a retrezi niscaiva libido-uri vlăguite de agresiunea „obișnuitului” cotidian, trezirea apatiei lâncezânde. A fericirii orgasmice totale, obținute prin provocarea și reactivarea organică, moleculară și atomizată a tuturor tegumentelor conexe... O macabră colecție a unui scoțian de mult dus cu pluta, de femei obsedate sexual, cu scene sordide de la ieșitul dintr-o
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
private de „legea” lor: Ies morții ... Sub bolta cu clopot a porții, Sânt zece la număr Și, umăr la umăr, Se duc câte doi, în cosciuge, Fără mumă, fără popă, fără cruce. Strict birocratic, ritualul înmormântării decurge într-o totală apatie: Portarul în drum i-a oprit Și-i numără-n boltă cu bățul. Mort pare și calu-nlemnit Și omul ce mânuie hățul. Tot ce ține de evenimentul morții este operația scriptologică a înregistrării: În colț un condei Înseamnă cadavrul și-
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
lipsa de sens a vieții, adică efectele moderne ale deșertăciunii eclesiastice. Dar cum boli de acest soi nu se tratează cu promisiuni sau modele, ci cu certitudinea zilei de mâine, un leac ce nu-i la îndemâna guvernanților noștri, iată că apatia românilor postdecembriști s-a extins până când a ajuns endemică. Nota 2: Să fie modelele luate din alte domenii mai acătării? Păi dacă-i luăm la puricat pe oamenii de afaceri de la noi, lucrurile nu stau cu nimic mai bine. Ba
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
sufletească, văzându-se înlăturat de la Timpul, ziarul lui de suflet, unde și-a pus în joc toată pasiunea lui jurnalistică. Văzându-se fără un venit care să-i asigure un trai normal, Eminescu, s-a înstrăinat, a căzut într-o apatie iremediabilă. La toate acestea s-a adăugat și refuzul lui Maiorescu de a-i încuviința căsătoria cu Veronica Micle. Dacă această căsătorie avea loc, poate soarta lui era alta. În receptarea lui Eminescu astăzi, o valoare deosebită o reprezintă și
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
hău. Aceste simptome asociate condițiilor politice și sociale pregătesc, nu numai în țara noastră, scena unui timp de mari contradicții, de ample și de inevitabile schimbări. Tot mai multe state, printre care și România, se află într-o stare de apatie generală, subjugată de exaltarea conducătorilor ei, care ignoră pericolele dinspre orizontul extern. Marele Capital, uriaș centru de trafic mondial, de unde se exercită acțiuni de piraterie asupra popoarelor, continuă să supravegheze, să controleze și să trateze statele lumii ca pe niște
CENTRUL PIRATERIEI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350466_a_351795]
-
de pastorul Cristian Barbosu, ne călăuzește în lumea fascinantă a înțelegerii mecanismelor de natură sufletească ce stau la baza diferitelor devieri de comportament și de caracter, descrise simbolic prin noțiunea de cele șapte păcate: mândria, mânia, îmbuibarea, lăcomia, pofta, invidia, apatia. Cristian Barbosu, teolog cu vocație de scriitor Cristian Barbosu este păstorul bisericii Metanoia Arad (www.bisericametanoia.ro). Acesta s-a născut la Arad și a urmat trei școli teologice, absolvind (BA) Moody Bible Institute în 1995, Dallas Theological Seminary (ThM
NORME SOCIALE ŞI VALORI MORALE ÎN SOCIETATEA CREŞTINĂ CONTEMPORANĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352150_a_353479]
-
încerca ori nu știa cum să-i ceară iertare. Orgoliile nemăsurate și greu de controlat, impulsivitatea verbală crescută din cauza tensiunilor provocate de cercetările al căror subiect a fost, nesiguranța ce pusese stăpânire pe el, dar și o anumită stare de apatie pe care nici nu încerca să și-o explice, îl puneau în imposibilitatea de a lua o hotărâre. A refuzat să vorbească deschis cu Anca, chiar și acum, când ea a încercat să-i fie aproape și l-a rugat
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]