554 matches
-
sau neurologie), cu pregătiri diferite și în școli diferite ... Au fost pentru mulți dintre noi repere de conduită morală, demnitate, răspundere profesională, afinitate colegială și sufletească, dăruință și consecvență în meserie, adesea tipicari dar țintind clarificări, de principii, poziții și apetențe spre lucruri simple excluzând „complexe” sau complexități de orice tip, cu cusururi datorate mereu bunelor intenții de dezihnibare a interlocutorilor, îndeosebi colegi tineri, pentru a-i ajuta să treacă bariera timidității și reticenței și a grăbi integrarea lor în colectivul
COOLEGII MEI, SOŢII RICA ŞI NICU RUCSANDA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367041_a_368370]
-
făcând galerie. O astfel de zi, în care era programată o execuție, devenea un adevărat spectacol pentru locul respectiv, chiar și pentru țară. Chiar dacă omul nu săvârșește el însuși execuția în cauză, îi place să asiste la ea. De unde această apetență, vecină cu sadismul, pentru astfel de spectacole? Vei întâlni priviri lacome, nesățioase, plescăit din buze, salivație abundentă, aplauze și uneori chiar strigăte frenetice. Spectacolul morții, cu cât e mai periculos, cu atât este mai fascinant. Străzi pline de cadavre nu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344485_a_345814]
-
de chilie îi provoacă traume cazone, mîncarea pe sponci îl descumpănește, iar neplăcerile date de telefonul mobil îl revoltă. Pe scurt, lumea athonită îl chinuie prin disconfort, asprimea condițiilor trezindu-i năbădăi existențiale. Și ca orice estet care nu are apetență pentru deus absconditus, Dan C. Mihăilescu admiră natura și își găsește refugiul în ea. Singurele desfătări îi sunt date de concretețea sălbatică a locului, fauna și flora părându-i-se mult mai frumoase decât smalțul șters al icoanelor vetuste. Senzația
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
Viena, ori de cele semnate de supraviețuitorii gulagurilor comuniste, sau de rememorările unor oameni simpli, ale căror destine au fost modelate de istoria convulsionată și tulbure a ultimelor șapte decenii, consumatorii de beletristică și iubitorii de istorie dovedesc o mare apetență pentru acest gen literar. După Lucian Boia, istoria este, în raport cu realitatea, o narațiune simplificată și dramatizată ce are sens. Istoria filtrează trecutul, îl adaptează și îl deformează, trecându-l prin sita imaginarului și structurându-l în sensul ideologiilor prezentului. Astfel
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIȚĂ Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 569 din 22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ... așteaptă-mă „Undeva la poarta raiului” „Discreta sensibilitate naturistă, apetența pentru meditația retorică melancolică intrisecă, mai mult sugerată decât explicită, retorica temperată și vibrația imnică înnăbușită ( capabilă, totuși a stârni reverberații în sufletul cititorului) constituie atuurile liricii lui Ioan Gheoghiță, autor aflat la a treia apariție editorială ( „Ora de identitate
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
comportamentale pe care personajele lui Gib. Mihăescu, ajung să le suporte drept consecințe ale unor acte, uneori ratate. Nicolae Balotă subliniază că ceea ce provoacă anxietatea personajelor sunt fantasmele, nu realitatea, reprezentările imaginare ale unei situații conflictuale inconștiente. Eroii au o apetență spre imaginar și o eroare de cele închipuite, de halucinațiile, obsesiile și delirul lor. Această ambivalență îmi aduce aminte de Baudelaire, de dubla apetență: extaz al vieții, oroare a vieții. Tocmai dedublarea și tensiunea conflictuală este cea care provoacă anxietatea
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
anxietatea personajelor sunt fantasmele, nu realitatea, reprezentările imaginare ale unei situații conflictuale inconștiente. Eroii au o apetență spre imaginar și o eroare de cele închipuite, de halucinațiile, obsesiile și delirul lor. Această ambivalență îmi aduce aminte de Baudelaire, de dubla apetență: extaz al vieții, oroare a vieții. Tocmai dedublarea și tensiunea conflictuală este cea care provoacă anxietatea din proza lui Gib I.Mihăescu. Fire complexă, predispus să plonjeze în sfera imaginarului tot atât de intens ca în viața de zi cu zi, înclinat
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
un obiect sferic de culoare aurie. Un răcnet de bucurie se ridică în slavă și aprigii luptători de pe cele două metereze coborâră în grabă, care cu bomfaiere, care cu flexuri sau cu autogene ca să taie bucăți din el, știută fiind apetența acestui brav neam pentru obiecte strălucitoare. Doar că, la cam un metru distanță, o flacără albăstruie îi spulberă pe atacatori. Restul muțiră și priveau îngroziți... Nici muierile nu mai chirăiau... Din obiect se ridică un fel de lumină și văzură
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
trecutul imediat de evenimentele petrecute cu mult timp în urmă. Îmi place Bucureștiul, m-am obișnuit, cum spusei! Doina DRĂGUȚ: Ai mers în București să faci Filosofia, dar știu că ești licențiat în Filologie... Ce s-a întâmplat, de fapt? Apetența pentru filozofie a rămas, însă. Oricine îți citește cărțile poate constata acest lucru. Constantin LUPEANU: Am dat examen la Filosofie, dar am picat. La Filosofie și la specialitățile artistice, concursul de admitere se ținea cu o lună mai devreme, pentru
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
am aici nici intenția și nici spațiul pentru a rescrie întregul volum : (« Ieri iubeai într-un fel ») : « Viața - / un joc în care iubești să nu fii singur, / te amesteci în săli de bal / și faci tumbe neîntrerupte / pierzîndu-ți harul unei apetențe fără margini. / Cursorul nedoritelor promisiuni / se zbate dramatic, / controlează recompense / într-o nouă zi în care iubești altfel. » Iată cît de emoționantă este trăirea poetului : Era atît de fericită, voia să-mi șoptească: Hai acasă, în odăile noastre cu lună
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
ca mediu determinant, totul pornind de la un spirit al locului (spiritus loci ) european și unul occidental la marginea Europei, cel moldovenesc. Notează Lucia Olaru Nenati: „Autoarea configurează mai întâi decorul poetic european, cu acea pierdere a paradisului și cu acea apetență a dezintegrării existențialiste, manifestată, de pildă, în deformarea chipului omenesc în viziunea lui Picaso ori în alienarea „Străinului” camusian, conchizând că „în marginea Occidentului, Bacovia înregistrează marea dezbatere din cultură care pune în priză întreaga Europă”. Notabilă este și ipoteza
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
și suntem credincioși în realitate? Aceste mustrări ne vin de sus, e adevărat, dar noi ni le-am atras printr-o îndepărtare și împotrivire crescânde față de Dumnezeu. Și oricum, sunt cu mult mai mici decât am merita după cerbicia și apetența noastră pentru neascultare. Fiecare scară urcă, asta este menirea ei, ajungi acolo unde ți-ai propus și nu ai fi putut fără ea. Dar cu fiecare treaptă, ea se și îngustează și mai puțini oameni au loc unul lângă celălalt
DOUĂ SCĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354815_a_356144]
-
de vreo diferență specifică. Finalul demersului aduce unele aprecieri axiologice și câteva generalități ezitante asupra literaturii de asemenea factură. Astfel, cercul se închide. Și insatisfacția dăinuie, se propagă, se cronicizează. Ce-i de făcut? Pârjolul ateu a nimicit într-atât apetența pentru trăirea în duh? Cu puține excepții (cu atât mai meritorii: Ion Arieșanu, Olimpia Berca, Alexandru Ruja, Adrian Dinu Rachieru, Emilian Marcu, Constantin Buiciuc, Gheorghe Secheșan etc.), comentariile sunt timide, inhibate, vădind o explicabilă, până la un punct, nefamiliarizare cu subiectul
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
Trandafir, scriitor el însuși, nu se poate desprinde de poezia gîndirii și subliniază, deschizînd alte drumuri, mai metaforice: „...dar cu anticipări ale esteticii urîtului și ale grotescului în literatură...” De ce mi-a plăcut această susținere ? Pentru că misticii au o mare apetență pentru dramă, cum zice și Constantin Trandafir! Iată-ne pe un tărîm strivit de bocancii moraliștilor, pentru că, ajungînd la Eminescu, iată o frază bogată în sensuri meditative: „Mitul a fost rostogolit în Infern de mulțimea detractorilor!” și „... o furie unică
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
ani, dezvoltând ulterior o pasiune pentru literatură și creație. A scris sporadic până la vârsta de 16 ani, urmând o lungă perioadă de inactivitate scriitoricească. Apoi a absolvit profilul de filologie, în cadrul Grupului Școlar Constantin Brâncoveanu, Horezu, unde și-a desăvârșit apetența pentru creație și frumos. A urmat Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene și ulterior masteratul în Managementul Uniunii Europene (Sibiu), perioadă care a produs o ruptură și mai adâncă în ceea ce însemna odinioară trăire prin condei. Studiile geofilosofice și
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370249_a_371578]
-
G.T. Kirileanu” Neamț, care a susținut prelegerea “Libertatea prin Cultură”, care s-a dovedit extrem de interesantă prin constatările conclusive: “riscăm să nu mai fim o țară ci doar un peisaj, mai nou înregistrăm fericirea de a nu mai fi român, apetența alienantă de a uita de România”. Interesantă și intervenția Prof. univ. dr. Daniel Condurache, de la Universitatea „Al.I. Cuza” care a susținut conferința „Noile media între paradigma analogică și paradigma digitală”, pe marginea impactului resimțit de media clasică față de versiunile
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
-Ți fi păgân liturghier -/ 24-25 martie 2009“. Întoarcerea spre începuturi pare a fi o temă predilectă pentru Liviu Jianu și ea este rezultanta acelui dor-fără-de-sațiu care-l mistuie la orice vârstă pe omul sensibil, nostalgic, care pune preț pe rădăcini. Apetența pentru ludic, nu este întâmplătoare, ea este apanajul sufletului rămas candid, la orice vârstă, în sintonie cu alt vers rămas memorabil: „Fă-te suflete, copil“ Versul: „Mi-e gândul, doar, să mă întorc la joacă -“ - devine leit-motiv în poemul „Mi-e-gândul
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
și suntem credincioși în realitate? Aceste mustrări ne vin de sus, e adevărat, dar noi ni le-am atras printr-o îndepărtare și împotrivire crescânde față de Dumnezeu. Și oricum, sunt cu mult mai mici decât am merita după cerbicia și apetența noastră pentru neascultare. Fiecare scară urcă, asta este menirea ei, ajungi acolo unde ți-ai propus și nu ai fi putut fără ea. Dar cu fiecare treaptă, ea se și îngustează și mai puțini oameni au loc unul lângă celălalt
DOUĂ SCĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358426_a_359755]
-
un obiect sferic de culoare aurie. Un răcnet de bucurie se ridică în slavă și aprigii luptători de pe cele două metereze coborâră în grabă, care cu bomfaiere, care cu flexuri sau cu autogene ca să taie bucăți din el, știută fiind apetența acestui brav neam pentru obiecte strălucitoare. Doar că, la cam un metru distanță, o flacără albăstruie îi spulberă pe atacatori. Restul muțiră și priveau îngroziți ... Nici muierile nu mai chirăiau ... Din obiect se ridică un fel de lumină și văzură
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
Autorului Aș începe această zvâcnire scriitoricească cu o afirmație considerată în zilele noastre cel puțin îndrăzneață, mai ales acum, când viteza de reacție a cititorilor este atât de greoaie, nu prin prisma iuțelii, cât mai ales prin prisma lipsei de apetență pentru literatură, fiindcă puțini mai sunt cei care citesc cu adevărat. Și când spun citesc, mă refer strict la o lectură neutră, fără sonoritate în lumea criticilor, fără ecou în cercul literaților, ci simplu, ca de la omul scriitor la omul
CREDINŢA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359859_a_361188]
-
Ortega Y Gasset, „Eu sunt eu și împrejurările mele”) să marchez rolul împrejurării de-a fi apărut în lume în mediul bucovinean al orașului Rădăuți, saturat de efluviile intense ale recentei traume a decapitării Bucovinei, precum și ale înaltei culturalități și apetenței literare aparținând pierdutului Cernăuți. Școala, manifestarea precoce, debordantă și multilaterală a creativității (adevărată furie a desenării pe orice suprafață, a compunerii literare, aproape o dată cu descifarea alfabetului, a muzicii, a dansului ș.a.) s-a petrecut în decorul acestei atmosfere de culturalitate
TAINA SCRISULUI (20) – O LINIE DE DESTIN de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359955_a_361284]
-
Márquez, U. Eco referent nu este realitatea, textul se răsfrânge asupra lui însuși pentru a-și deveni propriul referent; ironia, trecutul, spunea U. Eco, poate fi recuperat doar la modul ironic, parodic; hibridizarea, dispariția granițelor dintre genuri și specii; carnavalizarea, apetență pentru burlesc, alegorii complicate ori absurde; construcționism, conceperea unor lumi iluzorii, paralele etc. Între postmoderniștii români pot fi menționați Gh. Crăciun (Pupa russa, Femei albastre), M. Cărtărescu (Orbitor), I. Groșan (O sută de ani de zile la Porție Orientului), P.
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
Autorului CARINA ELENA VĂDĂVOIU Jurnalul călător- Vixon Cartea de debut a Carinei Elena Vădăvoiu, Jurnalul călător- Vixon, a fost susținută la lansarea cărții sale de prof. Loredana-Elena Ghelasă, prezentând preocuparea Carinei pentru activitățile cultural-artistice, prof. Pompilia Postelnicu, care a subliniat apetența pentru mister și dorința de cunoaștere, prof. Ramona Mocanu, care a remarcat sensibilitatea lingvistică și un acut simț al limbii, prof. Ana Chiscop, ca redactor de carte, prof. Ionuț Danțiș, cu mândrie că este diriginte al autoarei, dar și de
CARINA ELENA VĂDĂVOIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340403_a_341732]
-
trebuie analizat dacă funcționează sau nu statul. Nu trebuie gândit pe Constituția americană sau franțuzească. Lucrurile trebuie gândite pe aceasta Constituție. Pe ea, statul a functonat, funcționează și va funcționa. Sigur că oricând pot să modifice Constituția. Românii au o apetență deosebită pentru modificarea Constituției. Asta are o durată lungă de viață, 25 de ani. Mi-e greu să va spun ce ar trebui modificat la ea. Mai degrabă decât să o modifice, să facă altă. Asta este gândită așa. Dacă
Judecătorul CCR, Augustin Zegrean, despre abuzul în serviciu, la News.ro () [Corola-blog/BlogPost/338672_a_340001]
-
sală la momentul lansării pachetului antisărăcie, însă îmi imaginez vocea dumneavoastră joasă, pronunțând fraza care mă îndeamnă să vă scriu această scrisoare. În cuvântul dumneavoastră de susținere a acestui pachet, printre altele, ați spus așa: „În zonele defavorizate există o apetență scăzută pentru muncă”. Foto Guliver Getty Images Dați-mi voie să vă împărtășesc o experiență personală, pentru că sunt în total dezacord cu dumneavoastră și nu știu mai bine cum să vă explic din ce cauză: ca ministru dumneavoastră aveți cu
„În zonele defavorizate există o apetenţă scăzută pentru muncă”. Stimată doamnă ministru Costea, vă scriu următoarele () [Corola-blog/BlogPost/338447_a_339776]