788 matches
-
proximal Tubii proximali corticali reabsorb cea mai mare parte a elementelor minerale și a altor nutrienți din fluidul tubular și le trec în sângele din capilarele peritubulare. Este căptușit cu un epiteliu cilindric unistratificat, cu diferențe între polii celulari. Polul apical (luminal) al fiecărei celule prezintă o margine în perie cu microvili, ceea ce furnizează o suprafață crescută pentru numărul mare de canale și transportori membranari necesari pentru reabsorbția moleculelor. Celulele prezintă un număr mare de mitocondrii în citoplasma, ceea ce denotă o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana polului apical nu prezintă margine în perie, deși pot apărea câțiva microvili izolați. Membranele celulare prezintă de asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte mare datorită marginii în perie cu care este dotată. La acest nivel există o multitudine de canale ionice și transportori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nivel există un eflux de sodiu foarte puternic, cuplat cu un influx echivalent de potasiu (transport activ primar). Rezultatul acestor fenomene este o concentrație citosolică redusă de Na, o concentrație înaltă de K și un potențial membranar (-70 mV). Membrana apicală a celulei tubulare proximale prezintă numeroase canale de Na permanent deschise, iar concentrația de Na din ultrafiltrat este mare (), așa încât gradientul foarte mare de concentrație a Na între lumenul tubular și celula tubulară va produce un influx masiv de Na
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Na între lumenul tubular și celula tubulară va produce un influx masiv de Na în celula tubulară, care este favorizat și de gradientul electric. Gradientul de Na fiind realizat prin ATP-aza Na/K din membrana bazolaterală, transportul Na prin membrana apicală este un transport activ secundar. Aceeași forță motrice este folosită și pentru reabsorbția altor molecule, precum glucoza și aminoacizii, care vor penetra prin membrana apicală a celulei tubulare doar împreună cu Na, prin cotransportori dedicați. Doi anioni de importanță majoră însoțesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de Na fiind realizat prin ATP-aza Na/K din membrana bazolaterală, transportul Na prin membrana apicală este un transport activ secundar. Aceeași forță motrice este folosită și pentru reabsorbția altor molecule, precum glucoza și aminoacizii, care vor penetra prin membrana apicală a celulei tubulare doar împreună cu Na, prin cotransportori dedicați. Doi anioni de importanță majoră însoțesc Na în tranzitul său: Clși HCO3-. HCO3se reabsoarbe preferențial în tubul proximal și va fi apoi eliminat din celula tubulară în interstițiu printr-un antiport
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
proximal, ce prezintă o cinetică de saturație cu maximum de transport (Tmax). Secreția cationilor organici este analogă cu cea a anionilor. ATPaza Na+/K+ menține gradientul de Na+ și interiorul celulei negativ față de exterior. Na+ intră în celulă la polul apical datorită gradientului electrochimic împreună cu α-cetoglutaratul (αCG). αCG este schimbat prin membrana bazală cu anionii organici (de tip PAH) prin Transportorul de Anioni Organici (OAT), după care reia ciclul spre interiorul celulei. PAHintră în vezicule citoplasmice sau traversează celula până la polul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
datorită gradientului electrochimic împreună cu α-cetoglutaratul (αCG). αCG este schimbat prin membrana bazală cu anionii organici (de tip PAH) prin Transportorul de Anioni Organici (OAT), după care reia ciclul spre interiorul celulei. PAHintră în vezicule citoplasmice sau traversează celula până la polul apical, unde este secretat în lichidul tubular prin difuzie facilitată de proteina Mrp2 (multi-drug resistance associated protein 2). Secreția tubulară a uraților Secreția activă se realizează din plasmă în fluidul tubular de către sistemul secretor al bazelor și acizilor organici, cu capacitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mici cantități apar în urină. Pe de altă parte, tubii colectori corticali secretă potasiu, și cea mai mare parte din potasiul eliminat urinar este produs pe această cale. Secreția de potasiu se face prin canale de potasiu de la nivelul membranei apicale a tubilor corticali și depinde în totalitate de balanța potasică corporală (fig. 112). Cel de-al doilea factor de importanță majoră este hormonul aldosteron. Acesta stimulează reabsorbția de sodiu și eliminările tubulare de potasiu. Mecanismul de control prin care balanța
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorbției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP-mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale tubulare. Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. În caz de ingestie crescută hidrică, nu și salină, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permițând reechilibrarea hidrică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Mucoasa are particularități structurale și funcționale în funcție de sectorul pe care îl tapetează. La nivelul traheei și bronhiilor mari, epiteliul este pseudostratificat cilindric ciliat, format din mai multe tipuri de celule: - celule ciliate, prezentând fiecare circa 250 de cili la polul apical; - celule caliciforme (în proporție de 1 la 5 celule ciliate), secretoare de mucus. Numărul lor crește în cazul unor agresiuni toxice sau virale; - celule cu marginea „în perie”, bogate în ribozomi liberi, implicate în resorbția unei cantități de mucus și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcții de depozitare și evacuare a materiilor fecale. Structural, mucoasa colonului este mai groasă comparativ cu cea a intestinului subțire și nu posedă valvule conivente și vilozități. Celulele cu margine „în perie” sunt lipsite de granule secretoare, iar la partea apicală microvilii sunt mai mari și mai scurți. Glandele Lieberkuhn secretă mucus, iar celulele endocrine sunt rare, cu excepția apendicelui. Fibrele musculare longitudinale externe sunt dispuse în trei benzi late, numite taenia coli, la distanțe egale între ele. Fiind mai scurte decât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
128). Efectele aldosteronului la nivelul celulei tubulare se realizează după cuplarea prealabilă cu receptorii din teritoriul celular - ipoteza inducției. Există și alte păreri cu privire la modalitățile de realizare a efectelor aldosteronului. Unii cercetători presupun că mineralocorticoizii ar determina creșterea permeabilității polului apical al celulei epiteliale pentru ionul de sodiu prin deschiderea unor canale de sodiu și, astfel, ar facilita contactul său cu pompa - teoria permeazelor. Alți autori presupun un efect de creștere a activității pompei de sodiu și stimularea sintezei sau activării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin factori de risc comuni, prin biofilmele subgingivale, care pot acționa ca rezervoare de bacterii gram-negative, periodonțiul, care poate acționa ca un rezervor de mediatori ai inflamației. Un număr de studii epidemiologice au sugerat că infecția orală, în special parodontita apicală și marginală, pot fi un factor de risc pentru afecțiunile sistemice. Dinții sunt singurele suprafețe neprotejate din organism, iar nivelele bacteriene pot atinge până la 10 la puterea 11/mg de placă dentară. Infecțiile endodontale și periodontale umane sunt asociate cu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
suprafețe neprotejate din organism, iar nivelele bacteriene pot atinge până la 10 la puterea 11/mg de placă dentară. Infecțiile endodontale și periodontale umane sunt asociate cu o microfloră complexă, în care au fost găsite între 200 de specii (în periodontita apicală) și până la 500 de specii (în periodontita marginală). Aceste infecții sunt, în general, anaerobe, cu micro-organisme gram-negative. Apropierea anatomică a acestei microflore de fluxul sanguin poate facilita bacteriemia și răspândirea sistemică a produselor bacteriene, a componentelor bacteriene și a complexelor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
parțială și suprasolicitarea dinților restanți) și diminuarea igienei buco-dentare (fig. 4.2), joacă rol predominant. Mobilitatea dinților (fig. 4.3) evoluează lent. Pulpa dentară își modifică structura deoarece vasele și fibrele nervoase sunt slab irigate prin obliterarea progresivă a foramenului apical. Diminuarea vascularizației și degenerescența fibro-calcaroasă pulpară scad rezistența pulpară la agresiunile ulterioare. Orice iritație pulpară provoaca formarea unei dentine terțiare amorfe. Este vorba de o dentina anormală, patologică, cel mai frecvent tolerată fără semne clinice. Dentina devine progresiv sediul unei
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de tuberculoză activă și la cele cu un test la PPD recent pozitivat. Radiografia toracică la bolnavul seropozitiv cu tuberculoză și imunosupresie avansată arată infiltrate cu distribuție neapicală, adenopatii intratoracice frecvente, infiltrate miliare, revărsat pleural și foarte rar cavitate. Infiltratele apicale fibrocavitare apar cu predomi-nență la cei care nu au imunosupresie severă. Prezenta adenopatiei hilare și mediastinale, care este notată la 1/3 din bolnavi, sugerează diagnosticul de tuberculoză. Infiltratele miliare și revărsatul pleural apar la peste 10% dintre bolnavi. O
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu marginea anterioară a pronotului ușor rotunjită (fig.8d, pag.9). În general de culoare gălbuie, lucioasă............................................................12 fluviatilis Aubé Cheie pentru determinarea 1.Interstriile elitrelor netede, nepunctate.........................................................2 -.Interstriile elitrelor cu puncte mici, fine, adesea șterse în porțiunea lor apicală (80 x) ..................................................................................................................5 2.Apofiza metasternului prezintă de o parte și de alta a porțiunii ei mediane câte o gropiță adâncită (fig.12c, pag.10)..................................................10 furcatus Seidl. -.Metasternul este lipsit de gropițe laterale, suprafața lui poate fi netedă, punctată
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pe margini, de culoare maronie sau maroniu-negricioasă (fig.11a, pag.10). Discul pronotului neted, iar coxele posterioare au o punctuație accentuată, dar rară. Tibiile posterioare ușor arcuite, articolele tarsale sunt scurte și îngroșate. Pretarsul picioarelor posterioare mai lung decât pintenul apical al tibiei. Element mediteranean, răspândit in sudul țării.l=2,8-3,5 mm. 5 Haliplus fulvus Fabricius (interpunctatus Marsh., ferrugineus Gyll.) Corpul oval, roșcat sau galben-roșcat. Capul unicolor, lipsit de o pată întunecată, prevăzut cu o punctuație relativ deasă, mai
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sunt întâlnite și în fauna României. 1.Elitrele au o bandă transversală ± evidentă, situată în treimea lor anterioară, care poate ajunge până la nivelul suturii. Adesea marginile laterale ale elitrelor sunt deschise la culoare, elitrele mai pot prezenta câte o pată apicală de nuanță deschisă .......................................1 nasutus Sharp -.Elitrele unicolore de culoare castaniu-închisă, numai marginile lor laterale pot prezenta o nuanță mai deschisă......................................................2 unistriatus Schr. 1 Bidessus nasutus Sharp (pumilus Redt.) Oval-îngustat, relativ convex, dorsal lucios. Partea ventrală a corpului castaniu-închisă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
specie. 1.Talia mare (4-4,5 mm). Vârful elitrei prezintă o porțiune ușor convexă (fig. 39a, pag.36), dar lipsesc în această zonă dinți ascuțiți întâlniți la alte specii. Primul articol al tarselor posterioare are pe fața internă a extremități apicale o mică proeminență (fig.38e, pag.36). Pronotul transvers, cu câte o tivitură îngustă la marginea sa anterioară și posterioară. Treimea posterioară a pronotului dispune de o bandă transversală mediană, care uneori poate fi întreruptă. Desenul de pe elitre este extrem de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
fi confluente între ele. Culoarea acestor benzi are nuanțe cuprinse între negru și galben. în pâraiele reci din munții înalți. Posibilă și pentru fauna noastră................................................................................................... .(davisii Curt.) -.De dimensiuni mai reduse (2,5-3,5 mm). Vârful elitrelor uniform rotunjit. Extremitatea apicală a primului articol al tarselor posterioare uniform îngroșată.2 2.Corpul relativ alungit (2,7-3,5 mm). Interstriile elitrelor ușor granulate, prevăzute cu câteva puncte răzlețe. Pronotul lipsit de o bordură neagră, la marginea anterioară și posterioară discul pronotului prezintă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
genuri. Cheia genurilor 1.Ambele gheare ale picioarelor posterioare au dimensiuni aproximativ egale. Tarsele posterioare cu baza și partea terminală drepte (fig.41a, pag.42)................................2 -.Gheara externă a picioarelor posterioare este mai scurtă decât cea internă. Baza și extremitatea apicală a tarselor posterioare ondulată (fig.41b, pag.42)........................4 2.Marginea interioară a femurelor posterioare fără o tufă de peri (fig. 41d, pag.42)...... ......................................16 Copelatus Er. -.Femurele posterioare prezintă la unghiul apical al marginii interne câte o tufă de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
scurtă decât cea internă. Baza și extremitatea apicală a tarselor posterioare ondulată (fig.41b, pag.42)........................4 2.Marginea interioară a femurelor posterioare fără o tufă de peri (fig. 41d, pag.42)...... ......................................16 Copelatus Er. -.Femurele posterioare prezintă la unghiul apical al marginii interne câte o tufă de peri (fig.41c, pag.42).... .............................................................................................3 3.Epipleurele elitrelor alungite, ele ajung până la nivelul ultimului sternit abdominal (fig.41e, pag.42). Adesea coloritul corpului este galben-negricios............................... .......................17 Platambus Thoms. -.Epipleurele elitrelor scurtate ajungând
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
picioarelor posterioare care au o lungime egală. La câteva specii una din gheare este puternic curbată, dar lungimea lor este tot egală. Spre deosebire de Nartus la care femurele sunt lipsite de peri, la Agabus există un smoc de peri la extremitatea apicală a femurelor posterioare (fig.41c, pag.42). De genul Platambus se diferențiază prin lungimea epipleurelor, care la Agabus ajung până la al 2-lea sternit abdominal (fig.41f, pag.42). Marginile laterale ale pronotului prezintă o bordură fină, iar marginea sa
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]