1,075 matches
-
află o anumită informație genetică din programul genetic al organismului și al speciei. Informația ereditară a morții celulare programate se află în toate celulele organismului uman, dar ea rămâne în stare silențiată în celulele care nu sunt destinate să sufere apoptoza, în cursul dezvoltării embrionare sau al ontogenezei ulterioare. Eritrocitele mature, sistemul osteocit-osteoclast, unii dintre neuroni, după vârsta de 30 de ani, fac obiectul apoptozei tipice. Informația genetică pentru „sinuciderea celulară” - adică pentru moartea celulară programată genetic - poate oricând să fie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
organismului uman, dar ea rămâne în stare silențiată în celulele care nu sunt destinate să sufere apoptoza, în cursul dezvoltării embrionare sau al ontogenezei ulterioare. Eritrocitele mature, sistemul osteocit-osteoclast, unii dintre neuroni, după vârsta de 30 de ani, fac obiectul apoptozei tipice. Informația genetică pentru „sinuciderea celulară” - adică pentru moartea celulară programată genetic - poate oricând să fie activată, atunci când împrejurările o impun: • acumularea unei încărcături mutaționale incompatibilă cu viața celulei și a organismului; • senescența celulară (datorită acumulării în timp a mutațiilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tuturor membrilor familiei Cdk, ceea ce denotă că p21 este un reglator negativ al Cdk. Se admite că inhibitorii progresiei ciclului celular ar putea funcționa și ca supresori tumorali. Proteina P53 joacă rol central în blocarea ciclului celular și în inducerea apoptozei, consecutivă lezării ADN. Toate celulele posedă o varietate de mecanisme pentru repararea leziunilor din ADN, induse de mutageni chimici sau iradiere. În majoritatea celulelor, o parte din răspunsul la iradiere este întârzierea progresiei celulelor iradiate în stadiile G1 și G2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
probabil prin mecanisme care sesizează prezența leziunilor în ADN, conduce la blocarea celulelor iradiate în G1, facilitând repararea ADN lezat, înainte de replicare. Multe celule însă nu reușesc să-și repare leziunile din ADN induse de iradiere, ceea ce reorientează celula spre apoptoză prin activarea mecanismelor de moarte celulară programată genetic, proces în care P53 joacă un rol crucial. Apoptoza apare ca un proces activ de moarte celulară caracterizat prin contracția celulei, condensarea (picnoza) cromatinei și degradarea ADN. Apoptoza poate fi declanșată de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
repararea ADN lezat, înainte de replicare. Multe celule însă nu reușesc să-și repare leziunile din ADN induse de iradiere, ceea ce reorientează celula spre apoptoză prin activarea mecanismelor de moarte celulară programată genetic, proces în care P53 joacă un rol crucial. Apoptoza apare ca un proces activ de moarte celulară caracterizat prin contracția celulei, condensarea (picnoza) cromatinei și degradarea ADN. Apoptoza poate fi declanșată de lezarea ADN și se presupune că ea este avantajoasă pentru organismul pluricelular, deoarece elimină celulele purtătoare de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ceea ce reorientează celula spre apoptoză prin activarea mecanismelor de moarte celulară programată genetic, proces în care P53 joacă un rol crucial. Apoptoza apare ca un proces activ de moarte celulară caracterizat prin contracția celulei, condensarea (picnoza) cromatinei și degradarea ADN. Apoptoza poate fi declanșată de lezarea ADN și se presupune că ea este avantajoasă pentru organismul pluricelular, deoarece elimină celulele purtătoare de mutații potențial dăunătoare. Celulele deficiente în P53 eșuează în activarea apoptozei, ca răspuns la iradiere sau la tratamentul cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
contracția celulei, condensarea (picnoza) cromatinei și degradarea ADN. Apoptoza poate fi declanșată de lezarea ADN și se presupune că ea este avantajoasă pentru organismul pluricelular, deoarece elimină celulele purtătoare de mutații potențial dăunătoare. Celulele deficiente în P53 eșuează în activarea apoptozei, ca răspuns la iradiere sau la tratamentul cu agenți lezionali ai ADN, incluzând medicamente utilizate în tratamentul neoplaziilor, care induc o gamă largă de rearanjamente cromozomale precum și unele efecte radiomimetice (Gavrilă și colab., 2005). În cadrul unor investigații complexe (Gavrilă și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
asemenea substanțe medicamentoase în terapia canceroasă, necesitatea prudenței în utilizare și a instituirii unui monitoring atent al efectelor lor. Datele științifice atestă că P53 joacă un rol dual în răspunsul celulelor la lezarea ADN, această proteină fiind necesară atât pentru apoptoză, cât și pentru blocarea celulelor în G1. Eșuând în activarea apoptozei, celulele deficiente în sinteza P53 prezintă rezistență notabilă la iradiere și la alți agenți care lezează ADN, cu efecte malignizante. Blocarea funcționării punctului de control din G1 și a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a instituirii unui monitoring atent al efectelor lor. Datele științifice atestă că P53 joacă un rol dual în răspunsul celulelor la lezarea ADN, această proteină fiind necesară atât pentru apoptoză, cât și pentru blocarea celulelor în G1. Eșuând în activarea apoptozei, celulele deficiente în sinteza P53 prezintă rezistență notabilă la iradiere și la alți agenți care lezează ADN, cu efecte malignizante. Blocarea funcționării punctului de control din G1 și a apoptozei indusă de iradiere în celulele deficiente în sinteza P53 permite
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cât și pentru blocarea celulelor în G1. Eșuând în activarea apoptozei, celulele deficiente în sinteza P53 prezintă rezistență notabilă la iradiere și la alți agenți care lezează ADN, cu efecte malignizante. Blocarea funcționării punctului de control din G1 și a apoptozei indusă de iradiere în celulele deficiente în sinteza P53 permite creșterea frecvenței mutației asociată cu o instabilitate generală a genomului celular. Instabilitatea genomică este o caracteristică pregnantă a celulelor maligne și implică mutația deopotrivă a protooncogenelor și a genelor supresoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
creșterii tumorale sunt implicate într-o varietate de neoplazii umane, pe când, în condiții normale ele acționează prin reglarea negativă a desfășurării ciclului celular. De remarcat este faptul că proteina P53 este necesară pentru blocarea ciclului celular în G1 și inducerea apoptozei celulelor ale căror leziuni din ADN produse prin iradiere sau prin acțiunea unor agenți chimici nu au putut fi reparate. Celulele deficiente în P53 eșuează în adoptarea apoptozei provocată de asemenea agenți și prezintă o instabilitate genomică crescută, contribuind la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteina P53 este necesară pentru blocarea ciclului celular în G1 și inducerea apoptozei celulelor ale căror leziuni din ADN produse prin iradiere sau prin acțiunea unor agenți chimici nu au putut fi reparate. Celulele deficiente în P53 eșuează în adoptarea apoptozei provocată de asemenea agenți și prezintă o instabilitate genomică crescută, contribuind la progresia tumorală și dezvoltarea rezistenței la medicamente anticanceroase. Protooncogenele sunt implicate și în diferențierea celulară în cursul dezvoltării embrionare și acest fapt este bine dovedit în cazul multora
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulară programată genetic joacă rol important și în dezvoltarea sistemului nervos, prin eliminarea neuronilor care nu reușesc să realizeze conexiunile corespunzătoare. În sistemul imunitar, moartea celulară programată genetic este răspunzătoare pentru eliminarea limfocitelor selfreactive sau a celor nefuncționale. În plus, apoptoza joacă un rol important în menținerea multor țesuturi adulte în care proliferarea și moartea celulară se echilibrează pentru a menține o populație celulară constantă. Studiile asupra oncogenei bcl-2, detectată inițial ca situs al unei translocații cromozomale, în limfoame cu celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
bcl-2, detectată inițial ca situs al unei translocații cromozomale, în limfoame cu celule B foliculare, au permis descifrarea relației dintre moartea celulară programată genetic și neoplazie. Supraexpresia lui Bcl-2 în celulele hematopoietice nu stimulează proliferarea celulară, ci, mai curând, blochează apoptoza celulelor, care, în absența factorilor de creștere, în mod normal, ar alege calea suiciderii. Bcl-2 blochează apoptoza indusă de o varietate de stimuli în numeroase tipuri celulare, sugerând că ea este un factor reglator negativ al unei căi apoptotice generale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
descifrarea relației dintre moartea celulară programată genetic și neoplazie. Supraexpresia lui Bcl-2 în celulele hematopoietice nu stimulează proliferarea celulară, ci, mai curând, blochează apoptoza celulelor, care, în absența factorilor de creștere, în mod normal, ar alege calea suiciderii. Bcl-2 blochează apoptoza indusă de o varietate de stimuli în numeroase tipuri celulare, sugerând că ea este un factor reglator negativ al unei căi apoptotice generale. Astfel, bcl-2 pare a funcționa ca o oncogenă celulară, deoarece previne apoptoza și extinde supraviețuirea celulelor cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
alege calea suiciderii. Bcl-2 blochează apoptoza indusă de o varietate de stimuli în numeroase tipuri celulare, sugerând că ea este un factor reglator negativ al unei căi apoptotice generale. Astfel, bcl-2 pare a funcționa ca o oncogenă celulară, deoarece previne apoptoza și extinde supraviețuirea celulelor cu leziuni în ADN, mai curând decât afectează direct proliferarea celulară. Un semnal care poate induce apoptoza unor celule este continuarea exprimării oncogenei c-myc, în condiții de deprivare de factor de creștere. Bcl-2 blochează apoptoza indusă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
factor reglator negativ al unei căi apoptotice generale. Astfel, bcl-2 pare a funcționa ca o oncogenă celulară, deoarece previne apoptoza și extinde supraviețuirea celulelor cu leziuni în ADN, mai curând decât afectează direct proliferarea celulară. Un semnal care poate induce apoptoza unor celule este continuarea exprimării oncogenei c-myc, în condiții de deprivare de factor de creștere. Bcl-2 blochează apoptoza indusă de Myc care poate sta la baza efectelor cooperante ale bcl-2 și c-myc, în dezvoltarea tumorală. Bcl-2 este o proteină membranară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
previne apoptoza și extinde supraviețuirea celulelor cu leziuni în ADN, mai curând decât afectează direct proliferarea celulară. Un semnal care poate induce apoptoza unor celule este continuarea exprimării oncogenei c-myc, în condiții de deprivare de factor de creștere. Bcl-2 blochează apoptoza indusă de Myc care poate sta la baza efectelor cooperante ale bcl-2 și c-myc, în dezvoltarea tumorală. Bcl-2 este o proteină membranară integrală de 25 kDa, localizată în mitocondrii, reticulul endoplasmic și membrana nucleară. Ea pare să funcționeze într-o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
kDa, localizată în mitocondrii, reticulul endoplasmic și membrana nucleară. Ea pare să funcționeze într-o cale antioxidantă, protejând celula de efectele lezionale ale radicalilor liberi rezultați din reducerea parțială a oxigenului. Alte gene înrudite cu bcl-2 au rol în reglarea apoptozei. Una dintre acestea este gena bax care codifică o proteină de 21 kDa ce formează heterodimeri cu Bcl-2 și contracarează efectul lui Bcl-2 în supresia apoptozei. Un alt membru al familiei bcl-2 este bcl-x ce codifică pentru două proteine distincte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din reducerea parțială a oxigenului. Alte gene înrudite cu bcl-2 au rol în reglarea apoptozei. Una dintre acestea este gena bax care codifică o proteină de 21 kDa ce formează heterodimeri cu Bcl-2 și contracarează efectul lui Bcl-2 în supresia apoptozei. Un alt membru al familiei bcl-2 este bcl-x ce codifică pentru două proteine distincte funcțional ca urmare a splicing-ului alternativ. Una dintre aceste proteine este Bcl-X1 ce are acțiune similară lui Bcl-2, în supresia apoptozei. Cealaltă proteină este Bcl-Xs și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
efectul lui Bcl-2 în supresia apoptozei. Un alt membru al familiei bcl-2 este bcl-x ce codifică pentru două proteine distincte funcțional ca urmare a splicing-ului alternativ. Una dintre aceste proteine este Bcl-X1 ce are acțiune similară lui Bcl-2, în supresia apoptozei. Cealaltă proteină este Bcl-Xs și acționează prin facilitarea apoptozei, interferând cu acțiunea lui Bcl-2. Splicing-ul alternativ al lui bcl-X poate astfel juca un rol determinant în apoptoza din anumite țesuturi, cum ar fi sistemul nervos și timusul. Interesant apare faptul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al familiei bcl-2 este bcl-x ce codifică pentru două proteine distincte funcțional ca urmare a splicing-ului alternativ. Una dintre aceste proteine este Bcl-X1 ce are acțiune similară lui Bcl-2, în supresia apoptozei. Cealaltă proteină este Bcl-Xs și acționează prin facilitarea apoptozei, interferând cu acțiunea lui Bcl-2. Splicing-ul alternativ al lui bcl-X poate astfel juca un rol determinant în apoptoza din anumite țesuturi, cum ar fi sistemul nervos și timusul. Interesant apare faptul că bcl-2 de la om poate funcționa la C. elegans
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dintre aceste proteine este Bcl-X1 ce are acțiune similară lui Bcl-2, în supresia apoptozei. Cealaltă proteină este Bcl-Xs și acționează prin facilitarea apoptozei, interferând cu acțiunea lui Bcl-2. Splicing-ul alternativ al lui bcl-X poate astfel juca un rol determinant în apoptoza din anumite țesuturi, cum ar fi sistemul nervos și timusul. Interesant apare faptul că bcl-2 de la om poate funcționa la C. elegans, suplinind deficiența unor mutante ced-9, ceea ce indică faptul că mecanismul de apoptoză reglat de bcl-2 a fost conservat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
astfel juca un rol determinant în apoptoza din anumite țesuturi, cum ar fi sistemul nervos și timusul. Interesant apare faptul că bcl-2 de la om poate funcționa la C. elegans, suplinind deficiența unor mutante ced-9, ceea ce indică faptul că mecanismul de apoptoză reglat de bcl-2 a fost conservat în filogenie, de la nematode la om. Capitolul 19 PROTOONCOGENE, ONCOGENE CELULARE, ONCOGENE VIRALE ȘI TUMORIGENEZA Studiile moderne au confirmat presupunerea enunțată de biologii clasici potrivit căreia trebuie să existe gene implicate în desfășurarea funcțiilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
observat la șoarecii transgenici HER-2 că instabilitatea cromozomală este asociată cu tumorile HER-2 pozitive (Jeruss și colab., 2003). De asemenea, activarea receptorilor HER-2 sau EGFR care inițiază calea de semnalizare PI3K-AKT, poate duce la creșterea nivelului survivin, un inhibitor al apoptozei (Sanuma și colab., 2005). Gena her-2 este supraexprimată pe suprafața celulelor tumorale HER-2 pozitive la un nivel de 10 până la 100 de ori mai mare decât în celulele epiteliale normale mamare. Astfel, dacă pe suprafața unei celule epiteliale există aproximativ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]