723 matches
-
circulă diverse vorbe despre culisele campaniei pe care a purtat-o în jurul plagiatului din Underhill. Se spune, mai precis, că, făcându-se vinovată de o atitudine prea binevoitoare - prin editarea cursului de filozofia religiei și a unor articole în revista Apostrof -, a trebuit apoi să-și spele reputația față de unul (sau unii) dintre patrini ei spirituali, vechi adversar a tot ceea ce înseamnă Nae Ionescu. Cum nu putem da crezare unor zvonuri care ar putea fi simple bănuieli sau calomnii, lăsăm istoriei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Cronicar Apostroful de februarie Numărul din februarie al revistei Apostrof ne bucură cu un lung și consistent interviu pe care Ion Zubașcu i-l ia scriitorului Liviu Antonesei. Aflăm din el că printre cei 22 de tineri pe care Noica îi selectase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
Cronicar Apostroful de februarie Numărul din februarie al revistei Apostrof ne bucură cu un lung și consistent interviu pe care Ion Zubașcu i-l ia scriitorului Liviu Antonesei. Aflăm din el că printre cei 22 de tineri pe care Noica îi selectase în vederea formării unei viitoare elite culturale se numărau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
familie, ci după sonoritatea aparte a literelor de botez. E îndeajuns să spunem "Camil" ca să știm despre cine este vorba. Așa cum constata, pe bună dreptate, Ion Ianoși în volumul O istorie a filozofiei românești - în relația ei cu literatura (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996), nimănui nu i-ar trece prin minte ca, vorbind despre Blaga, să spună "Lucian" și atît, sau, referindu-se la Călinescu, să scrie simplu "George". Iar scrupulul acesta onomastic nu vine dintr-o fățarnică politețe, ci din constarea
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
și înțelepciunea ei, despre darul irezistibil de a stîrni empatie. întregul grupaj dovedește că, atîta timp cît există în memoria celor ce au îndrăgit-o și în cîrțile pe care le-a scris, Irina Nicolau supraviețuiește. Început de an cu Apostrof Plăcut la lectură și foarte consistent numărul din ianuarie al revistei Apostrof. Nicolae Balotă, în dialog cu Vallasek Júlia, deplînge slaba comunicare dintre literații românî și cei maghiari: Ignorarea reciprocă este o tristă realitate. De altfel, îmi face impresia că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
dovedește că, atîta timp cît există în memoria celor ce au îndrăgit-o și în cîrțile pe care le-a scris, Irina Nicolau supraviețuiește. Început de an cu Apostrof Plăcut la lectură și foarte consistent numărul din ianuarie al revistei Apostrof. Nicolae Balotă, în dialog cu Vallasek Júlia, deplînge slaba comunicare dintre literații românî și cei maghiari: Ignorarea reciprocă este o tristă realitate. De altfel, îmi face impresia că, în zilele noastre, scriitori români și maghiari deopotrivă par să fie rodnici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
interpretativ și le-a câștigat, deja, de la prima publicare până azi. Inițial o adendă autohtonă a cărții A citi, a reciti, completat apoi cu două eseuri dedicate unor proze mateine conexe - Remember și Sub pecetea tainei - studiul apărut în Biblioteca Apostrof e simultan un tur de forță al pasiunii și un tur de orizont al bibliografiilor. Nu știu sigur dacă absolut toate meritele cărții, numărate unul câte unul, ating limitele excelenței. Dacă fiecare indiciu convingător chiar se izolează și se singularizează
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
Cronicar lui E. Lovinescu O inițiativă demnă de semnalat a revistei APOSTROF este aceea de a publica, în nr. 10/2007, intervențiile participanților la Simpozionul E. Lovinescu organizat de Filiala Cluj a U.S.R. Simpozionul a fost prilejuit de apariția volumului Confesiunile unui critic în îngrijirea lui Ion Simuț (Editura I.C.R.), un eveniment
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
de la Cluj, a subliniat că E. Lovinescu, după Gherea, Drăghicescu, Ibrăileanu, Zeletin, "continuă punctul de vedere democrat și proeuropean", "linia aceea frumoasă, europeană, din cultura română de la începutul secolului XX". Actualitatea lui E. Lovinescu, subiectul unei fructuoase dezbateri găzduite de Apostrof . O conștiință Merită citite, număr de număr, editorialele lui Augustin Buzura din revista CULTURA. În stilul său binecunoscut, de un dramatism sobru, scriitorul se pronunță asupra situației din România, care îl doare ca o rană deschisă: Avem de toate, am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
pakistaneze și greșeala SUA și a NATO de a-l sprijini pe președintele militar Musharraf, care nu poate renunța la servicii secrete, deci nici la fundamentalism. Sovromcărbune Un amplu dosar cu Procesele și condamnările lui Ion D. Sîrbu publică revista APOSTROF (consistentă și elegantă grafic, ca la fiecare apariție) în numărul 9. Cele zece pagini sunt îngrijite de Mihai Barbu, care a făcut efortul de a căuta și grupa documente relevante privind condamnările scriitorului. Sigur că toate aceste elemente ale acuzării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
avem să vedem imensitatea dezastrului." Cronicarul e tentat să ocupe tot spațiul cu citate revelatoare, dar mai bine ar fi să mergeți direct la sursă. Vă asigur că vă va interesa. Soția lui Blaga În numărul 6 (205) al revistei Apostrof, Dorli Blaga publică un studiu biografic despre Cornelia Brediceanu (soția lui Blaga și mama autoarei), intitulat " Un jurnal necunoscut al Corneliei Brediceanu", în cuprinsul căruia pertinența informației, îmbinîndu-se cu un stil de subtilă concizie, reușește să redea atmosfera începutului secolului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
dând sensul "totuși" și rezultând o stare pe loc a sentimentului, un același al iubirii în luptă cu trecerea anilor (,mai mult", adică pentru fiecare an se adaugă ceva încât trecerea să fie compensată, timpul să stea în loc). Interesant este apostroful al doilea din versul 3. Cum se vede, în revistă este larg (cu spațiu; compară cu vr'o din versul 5, unde apostroful e strâns, fără spațiu sau blanc). Astfel rămâne până la Ibrăileanu, care îl înlocuiește cu trăsurica de unire
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
pentru fiecare an se adaugă ceva încât trecerea să fie compensată, timpul să stea în loc). Interesant este apostroful al doilea din versul 3. Cum se vede, în revistă este larg (cu spațiu; compară cu vr'o din versul 5, unde apostroful e strâns, fără spațiu sau blanc). Astfel rămâne până la Ibrăileanu, care îl înlocuiește cu trăsurica de unire: 'n toat-a ei făptură. Perpessicius, în 1939, strânge apostroful: 'n toat'a ei făptură - iar în 1972 pune cuvenita cratimă (apostroful s-a
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
în revistă este larg (cu spațiu; compară cu vr'o din versul 5, unde apostroful e strâns, fără spațiu sau blanc). Astfel rămâne până la Ibrăileanu, care îl înlocuiește cu trăsurica de unire: 'n toat-a ei făptură. Perpessicius, în 1939, strânge apostroful: 'n toat'a ei făptură - iar în 1972 pune cuvenita cratimă (apostroful s-a scos din scrierea limbii române prin reforma din 1953 și s-a înlocuit prin cratimă). Simțul limbii ne spune că spațiul scurt între cuvinte cere accentuarea
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
5, unde apostroful e strâns, fără spațiu sau blanc). Astfel rămâne până la Ibrăileanu, care îl înlocuiește cu trăsurica de unire: 'n toat-a ei făptură. Perpessicius, în 1939, strânge apostroful: 'n toat'a ei făptură - iar în 1972 pune cuvenita cratimă (apostroful s-a scos din scrierea limbii române prin reforma din 1953 și s-a înlocuit prin cratimă). Simțul limbii ne spune că spațiul scurt între cuvinte cere accentuarea termenului făptură. Spațiul larg cere, însă, accentuarea cuvântului toată - și iarăși vedem
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
Maiorescu are v'o pentru vr'o - și înțelegem că evită r-ul pentru a nu-i atrage un accent secundar și, deci, pentru a proteja încă o dată începutul versului. Vom vedea imediat de ce. În versul 6 toate edițiile păstrează apostroful larg (mai puțin edițiile cratimatice actuale) - indicație de citire / recitare sacadată, balansată - iar în versul 7 numai Titu Maiorescu, numai în primele 3 ediții, are: De și nu e de cât femee - care este forma din manuscrisul 2261, 81 v
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
potrivit exigențele ideologice conformiste impuse artei în perioada comunistă? În etape diferite, din 1948 până în 1989, s-au folosit ambii termeni. După 1989, în dezbaterile critice, există cel puțin două opțiuni clare. Sanda Cordoș, într-un articol publicat inițial în "Apostrof", nr. 7-8 din 2001, Proletcultismul n-a existat, reluat la finele ediției a doua a volumului său Literatura între revoluție și reacțiune (2002), după o minuțioasă argumentare, este de părere că, în loc de ceea ce s-a numit impropriu proletcultism, denumind ideologia
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
diferite din tabela principală. Indicii auxiliari speciali nu pot fi utilizați independent ci numai atașați indicelui principal de a cărui clasă aparțin. Indici auxiliari speciali cu liniuță -1/-9 Indici auxiliari speciali cu punct, zero .0 Indici auxiliari speciali cu apostrof ‘1/’9 158. Care sunt semnele de legătură și ce importanță au? R: Leagă indicii CZU principali sau auxiliari Semnul de adăugire + Semnul de extensie / Leagă noțiuni apropiate ca domeniu Semnul de relație : Exprimă o relație coordonată și reciprocă între
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
șefilor mei. A șefilor noștri, ai tuturor. Bine că văd că ne-am făcut cu toții prieteni. Da. și? Că vă îmbărbătați. Din buzunarul lui Simirad începu a zbârnii, ceva nevăzut și ceva nedeslușit. Când duse palma la ureche, auzi un apostrof: ce-i acolo, cu voi, mă; ce se aude? Nu știu. Vezi. și, fă-ți ordine în gânduri. Ai auzit? Am.și înțeles? și! Să te ții de cuvânt, că altfel vă belim pe toți. Cenușa împăratului Săraci. Fără meserii
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
într-un memorial sui-generis. Un jurnal de lectură insolit, a cărui devoalare induce cititorului de azi veritabile delicii bibliofile". Iată promisiunea pe care Eugen Pavel o face în introducerea cărții-studiu Între filologie și bibliofilie, apărută de curând la Editura Biblioteca Apostrof din Cluj. Un asemenea demaraj își seduce imediat cititorul. Dar își onorează, oare, Eugen Pavel promisiunea? Răspunsul este și da, și - în același timp - nu. Pe de-o parte suntem cuceriți pentru că, dincolo de precizia științifică și riguroasă cu care își
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
sprach Zarathustra", în Werke in drei Bänden mit einem Index Band, vol. II, München 1954-1964; traducere de Ștefan A. Doinaș, Așa grăit-a Zarathustra, Editura Humanitas, București, 1996. "Der Antichrist", în Werke, vol. II, traducere de Vasile Muscă, Antichristul, Editura Apostrof, Cluj, 2003. "Die fröhliche Wissenschaft", în Werke vol. II, Știința voioasă, traducere de Liana Micescu, Editura Humanitas, București, 2006. "Dionysos-Dityramben: Klage der Ariadne", în Werke, vol. II. Pascal, Blaise, Pensées, Bibliotheque de la Plèiade, vol. 34, Gallimard, Paris 1954; Cugetări, traducere
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ultime considerate excepții se dovedesc a fi tot forme anterioare), astfel că aici nu-l mai putem controla sau îndrepta pe autor. Problemele pe care le ridică antumele sunt, în principal, trei la număr. Ele țin de punctuație, de poziția apostrofului și de statutul ediției princeps Maiorescu din 1883. Trebuie, așadar, să ne frământăm mintea pe un teren solid, adică să stabilim voința auctorială, a lui Eminescu, după surse reale. Trebuie, pentru aceasta, să acceptăm - iată ce ne este foarte greu
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
răgazul să și le ducă la desăvârșirea propriu-zisă, pe care le-a lăsat într-o ladă devenită tezaur comun de diamante neșlefuite... Maiorescu însuși a reluat ediția princeps de 11 ori - aducând de fiecare dată schimbări în punctuație, în poziția apostrofului și chiar în ordinea poeziilor. El se deosebește peste tot, oarecum cu program, de textul publicat în "Convorbiri literare" ori în "Almanahul României June". Editorii antumelor eminesciene au, după Maiorescu, fiecare în parte punctuație proprie, adeseori forme alese de el
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
fost, apoi, fiecare în parte aplicată în primul și în primul rând pe poezia lui Eminescu, oarecum cu sentimentul experimentului: dacă Eminescu rezistă, reforma se poate aplica limbii române în întregul ei. Rediscutarea acestor trei probleme ținând de punctuație, poziția apostrofului și statutul ediției princeps - iată chestiuni care pot merge spre închegarea operei poetice eminesciene. Termenii relației se configurează, astfel, de la sine în formula medievală: disolve et coagula. Dizolvarea operei în scriitură este una - adunarea ei sub un nume ca voință
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
din „Scrisoarera III": „- Tu ești Mircea? - Da'mpărate!" Sunt ediții care au :" Da, 'mpărate!" (în sistemul ortografic de după 1953, cu această cacografie: „Da,-mpărate!").Faceți diferența: vorba tărăgănată, cu virgula gramaticală, indică un răspuns spășit, umil. În sistemul celor două apostrofuri din vremea scrierii lui Eminescu, chiar poetul ezită: în „Convorbiri" are „Da'mpărate!", cu apostroful larg ce indică pauză în rostire (forme disjuncte) - dar în „Timpul"reia însuși: „Da'mpărate!", restrângând spațiul ca pentru un răspuns energic, demn, bățos. G.
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]