720 matches
-
Idem, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 11. 21 Florin Țurcanu, op. cit., p. 32. 22 Interviul a fost acordat de către Alain Paruit, Martei Petreu și lui Ion Vartic în mai 1999 la Paris și a fost publicat în revista Apostrof, nr. 6/2000, pp. 10-13. 23 Mircea Eliade, op. cit., p. 155. 24 Ibidem, p. 156; Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 292: "A fi asemenea copilului înseamnă a fi un nou-născut, adică născut din nou, la
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1991, p. 27. 148 Idem, Memorii (1907-1960), Editura Humanitas, București, 1997, p. 320. 149 Al. Protopopescu, Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, 2002, pp. 207, 205. 150 Eugen Simion, op. cit., p. 164. 151 Marta Petreu, "Eliade par lui-même", în revista Apostrof, anul XIX, nr. 3 (214), 2008. 152 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 41. 153 Sabina Fânaru, op. cit., p. 194. 154 "Este semnificativ că pitagoricianul Timaios e cel ce afirmă în această supremă
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Generală nr. 127 din București (1979-1990), redactor la „Universul cărții” (1990-1992) și la „Contemporanul-Ideea europeană” (1992- 1994), unde deține mai mulți ani cronica literară, iar din 1994 profesor la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din capitală. A mai fost redactor la „Apostrof” și „Viața românească”, muzeograf la Muzeul Literaturii Române. Debutează în 1975, cu versuri, la „Echinox”. Preocupările sale literare erau însă anterioare anilor studenției. În adolescență a învățat multe despre literatură de la poetul brașovean Darie Magheru. A activat în cenaclul revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
altor poeți și, mai rar, de textele unor prozatori români, publicând studii, articole și tălmăciri în „Action poétique”, „La Quinzaine littéraire”, „Europe”, „Seine et Danube”, „MEET”, „Poésie”, „Missives”, „Cahiers Benjamin Fondane” (Israel), „Continuum” (Israel) ș.a. ori în reviste din România - „Apostrof”, „Poesis”, „Observator cultural”, „Vatra”. În decembrie 1997 s-a realizat la Théâtre-Poème din Bruxelles, în cadrul festivalului „Pour un symbolisme européen”, un spectacol pe versuri traduse de S. din Plumb de George Bacovia (avându-i ca protagoniști pe Radu Duda și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
școli și licee din Sighișoara (1982-1991). Debutează în 1978 la „Echinox”, cu recenzii și cronici semnate Andrei Sofalvi, iar editorial în Caietul debutanților 1980-1981 (1983). Mai colaborează la „Vatra”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Steaua”, „Apostrof”, „Unu” ș.a. Din 1991 se stabilește în Germania, unde e referent european. Își continuă activitatea literară și sub semnătura Carl Landau, tipărind versuri în volume proprii (Waisenmauer, 1999) sau în antologii colective. Traduce din scriitori de expresie germană, unii originari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
de lucrul în sine, lăsându-l să rămână un concept limită.” (Devenirea intru ființă, p. 304.) 82. Ibidem, p. 52. 83. C. Noica, Jurnal de idei, Humanitas, București, 1990, p. 298. 84. Poveste cu doi necunoscuți: Constantin Noica-Ion Ianoși, în „Apostrof”, VII, nr. 1-2, 1996. 85. Student fiind, la 22 de ani, el îi scrie logodnicei sale: „În ultimele trei zile am citit Critica rațiunii pure. Astăzi cred că o isprăvesc. Mărturisește că este un tur de forță: în patru zile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Greco-Catolică În timpul regimului comunist, Curtea Veche, București, 2003. Vasile, Cristian, „Elita greco-catolică din județul Satu Mare sub lupa Securității”, Arhiva istorică a României, serie nouă, vol. I, nr. 2/2004. Vasile, Cristian, „Un monument al memorialisticii românești. Amintirile lui Iuliu Hossu”, Apostrof, nr. 12/decembrie 2004. Vasile, Cristian, Biserica Ortodoxă Română În primul deceniu comunist, Curtea Veche, București, 2005. Vasile, Cristian, „O istorie sinceră a Bisericii Ortodoxe Române sub comunism?”, România liberă, sâmbătă, 3 decembrie 2005. Wurmbrand, Richard, Cu Dumnezeu În subterană
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Socales, Paris, 1997. Haraszti, Miklos, L’Artiste d’État. De la censure en pays socialistes, traducere din limba maghiară de Georges Kassai, Fayard, Paris, 1983. Mălăncioiu, Ileana, Recursul la memorie, Polirom, Iași, 2003. Manea, Norman, Despre clovni: dictatorul și artistul, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1997 (ediția a II-a, revăzută, Polirom, Iași, 2005). Marino, Adrian, Cenzura În România. Schiță istorică introductivă, Aius, Craiova, 2000. Nedelcovici, Bujor, Un tigru de hârtie. Eu, Nica și Securitatea, Alfa, București, 2003. Opriș, Ioan, Cercuri culturale disidente, Univers
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de Sud-Est). 31 Mircea Eliade, Mit și istorie în literatura populară, în "Jurnalul literar", nr. 1, 2001. 32 Cf. Permanențe..., ed. cit., p. 41-61, Călcâiul lui Delacroix, ed. cit., p. 115-120 {Laptele morții) și, mai recent, Kostandin și Doruntina, în Apostrof, nr. 7-8, 2001.
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
conțiutul lor nu mai este proaspăt, și, se pare, nu mai preocupă nici pe frații preoți, nici pe credincioși, totuși ele sunt documente cu o anumită semnificație. Cea mai mare parte din articolele scrise, aparțin timpului când ortografia românească folosea apostrof, liniuță și î din i la începutul și la sfârșitul cuvintelor, sau în cuvintele compuse, când al doilea component începea cu î, iar în mijlocul cuvântului se folosea î din a. Când Academia Română a cerut să scrim numai cu î din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Nimic nu este mai dorit decât cheia. 500 voi folosi și în această carte cuvântul illuminare cu doi l pentru a delimita sintagma inițierii față de alt tâlc utilizat în mod uzual în limbajul curent, la fel cu utilizarea frecventă a apostrofului în locul cratimei acolo unde se marchează absența unei litere. 501 Brian Herbert și Kevin J. Anderson Dune, Casa Harkonnen, 2007. 502 Imaginile erau distorsionate și imperfecte în oglinzile din bronz sau argint șlefuit. 503 Noul Testament, 1Cor 13:8-13, Editura Sapientia
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Aug. Doinaș, și editorial în volumul colectiv Caietul debutanților al Editurii Albatros, apărut în 1981. Tipărește prima plachetă personală, Frontiera dintre cuvinte, în 1988. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „România literară”, „Dacia literară”, „Antiteze” (Piatra Neamț), „Minerva” (Bistrița), „Contemporanul-Ideea europeană”, „Amfiteatru”, „Apostrof”, „Bucovina literară”, „Flacăra”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Unu”, „Vatra”, „Viața românească”, „Columna”, „Literatura și arta” (Chișinău), „artPanorama” ș.a. Este fondatorul (în 1990) și directorul revistei „Poesis” din Satu Mare, în jurul căreia se grupează în primul rând scriitorii din zonă, ulterior aici coagulându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
activat în cenaclurile Junimea (1974-1978), Cenaclul de Luni (1977-1983), Alternative (1987-1988), Interval (începând din 1990) și în Cercul literar 19 (1981-1985), ultimele trei din Brașov. Colaborează la „România literară”, „Astra”, „Convingeri comuniste”, „Vatra”, „Familia”, „Echinox”, „Contrafort”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Apostrof” ș.a. I s-au decernat Premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști (1995), Premiul revistei „Poesis” (1996) ș.a. Trei teme aflate într-o strânsă simbioză se degajă din eseurile reunite de M. în volumul Sinapse (2001). Mai întâi, e vorba de radiografierea moravurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
poet" nu e, după această logică, o ironie nejustificată și în raționamentul lui Heliade Rădulescu ea se leagă de o anume particularitate a textului liric: "Domnul Ariciulescu obicinuiește cam des a înghimpa urechile cu apostrofe fără loc" și mai încolo " Apostroful e bună urichelniță adeseori, dar în astfel de întâmplări înțeapă urechea mai rău decât ghimpii ariciului"113. O caracteristică a versificației lui Grigore Alexandrescu, aceea de a elida vocale, lăsând să se ciocnească consoanele - bruscând ritmul și imprimând o anume
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. În 1995 beneficiază de o bursă de studii la Arhivele Vaticanului. Colaborează cu cronici literare, eseuri, note de călătorie la „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Ateneu”, „Dacoromania” (Freiburg), „Apostrof”, „Orizont” „Literatorul”, „Caiete critice”, „Viața românească”, „Minerva” (Bistrița), „Telegraful român” (Sibiu) ș.a. Redactează studii introductive, prefețe, postfețe pentru ediții din scrierile lui Al. Vlahuță, Tudor Arghezi, Octav Botez, George Lesnea ș.a. Debutează editorial în 1972, cu antologia de texte critice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
care este conservată pînă În perioada tiparului. Un sistem rigid de accentuare a fost stabilit Înce pînd cu secolul al IX-lea d.H. și a intrat În deplină folo sire către jumătatea secolului următor; Înainte de această epocă Însă, spiritele, accentele, apostroful și alte semne grafice au fost folosite rar și inconsecvent. Separarea În cu vinte (prin intervale sau cu interpuncție) era inu tilă În condițiile utilizării consecvente a sistemului de spi rite și accente; separarea a devenit normă abia după inven
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
III. Greșelile cantitative de sporire a textului apar În situațiile În care copistul repetă litere, silabe, cuvinte: dittografie; la dictare pune unde nu trebuie un iota subscris sau adscris; la versurile grecești scrie și sunetele elidate, În loc să noteze doar un apostrof; introduce În text Însemnări interlineare sau marginale (uariae lectiones, glossemata), putînd genera diplasiografii (ace lași cuvînt scris cu două variante) sau chiar triplasio grafii, dacă există două variante marginale sau interlineare; sau, pur și simplu, scrie litere de prisos. În
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
care beneficiază de o recomandare semnată de D. R. Popescu. A colaborat cu poezie, proză, teatru, eseu, reportaj, cronică literară, recenzii, interviuri, traduceri din literatura franceză la „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Astra”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Dilema”, „Flacăra”, „Timpul”, „Origini”, „Orizont”, „Cetatea culturală”, precum și la posturi de radio și televiziune din București și Cluj-Napoca. După ce se manifestă întâi în poezie, N. se afirmă cu trei cărți de proză, în decurs de doar cinci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
1990. Cu acest prilej este aleasă membră de onoare a Uniunii Scriitorilor, care îi acordă Marele Premiu al anului, pentru întreaga activitate. După 1989 e prezentă cu articole în „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Ramuri”, „Familia”, „22”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Jurnalul literar”, „Calende” ș.a. Editura Humanitas tipărește seria Unde scurte (I-VI, 1990-1996) - cronici dintre 1972-1992, completate de „partea a doua”, Postmicrofon, unde sunt incluse câteva texte apărute în revistele românești „22”, „Viața românească” și „Vatra” (1992-1995). În 1992 iese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
care le cunoșteau, l-ar fi putut sprijini. Ulterior poezii i-au apărut în revistele „Izvoare” (Tel Aviv), „Mele”, „Argo”, „Don Quijote” (Lausanne), „Aldebaran”. Acestora li se adaugă, după 1989, prezența în reviste din țară, precum „Adevărul literar și artistic” și „Apostrof”. În 1998 publică volumul Omul ciudat, cuprinzând poeme scrise între 1963 și 1990, a doua ediție, amplificată cu alte texte din epoca „Algelor” și cu câteva grafopoeme, fiind tipărită postum, în 2003. În manuscris au rămas ciclurile Întuneric și lumină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
et naguere, suivi de Entretien a Tübingen, Paris, Ed. De L'Herne, 1988. ROSSET, C., La force majeure, Leș Édition de Minuit, Paris, 1983. ȚURCAN, N., Cioran sau excesul că filosofie, Limes, Cluj, 2008. VARTIC I., Cioran, naiv și sentimental, Apostrof, Cluj, 2000. ALTE OPERE CONSULTATE ANTELO R., Antonio Candido y los Estudios Latino-americanos, Instituto Internacional de Literatură Ibero-Americana de la Universidad de Pittsburgh, 2002. ASTURIAS, M.A., Românul latino-american, traducere de Paul Alexandru Georgescu, Ed. Pentru Literatură Universală, București, 1964. BARTHES
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
alumnos, articol apărut în revistă "Proyecto Patrimonio", 23.03.2003. 34 Ibid., p. 170. 35 Jorge Ramón Lagunas, Nueve preguntas a Ernesto Sábato, în "Gaceta Literaria de la Nación", Buenos Aires, 30 iunie 1998. 36 Ion Vartic, Cioran, naiv și sentimental, Ed. Apostrof, Cluj, 2000, p. 11. 1 Roland Barthes, Qué es la literatura, Salvat, Barcelona, D.L. 1975 (Número 95 al revistei "Bibliotecă Salvat de Grandes Temas"), preluat în spaniolă de J. Francisco Hombravella. 2 "El gaucho" este locuitorul din pampa argentiniana și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Humanitas, București, 1997, p. 17. 10 Gilles Deleuze, Nietzsche et la philosophie, Bibliothèque de Philosophie contemporaine, Paris, Presses Universitaires de France, 1965. 11 Emil Cioran, Cahiers 1957-1972, Gallimard, Paris, 1997, p. 324. 12 Ion Vartic, Cioran naiv și sentimental, Bibliotecă Apostrof, Cluj, 2000, Colecția Ianus, p. 363. 13 Fernando Savater, Genealogía del fanatismo, Taurus, Madrid, 1971, p. 20. 14 Susan Sontag, Penser contre soi, Reflexiones sobre Cioran, din volumul Estilos radicales, Ed. Pablo Alcover, Barcelona, 1985, p. 92. 15 Richard Reschika
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
trecerea timpului, "zeul" tranzițiilor și schimbărilor, marcând evoluția trecutului spre viitor, de la o viziune la alta, de la o stare la alta și de la un univers la altul. 43 Virgil Ierunca, Subiect și predicat, Ed. Humanitas, București, 1993. 44 Ion Vartic, Apostrof, revista a Uniunii Scriitorilor, anul VI, nr. 9, Cluj, 1995, p. 6. 45 Ibid., p. 131. 46 Capitol din românul Despre eroi și morminte. 47 L.B. Lombardi, Aproximaciones críticas a la narrativa de Ernesto Sábato, Maracaibo, Universidad de Zulia, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Stratan îl introduce la Cenaclul de Luni. Debutează în ziarul „Flamura Prahovei” (1976) și editorial în antologia colectivă Supremă iubire (Ploiești, 1977). Primul volum personal, Singurătatea supremă, îl tipărește în 1991. Colaborează la „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Apostrof”, „Calende”, „Porto-Franco”, „Dacia literară”, „Tomis”, „Axioma”, „Poesis”, „Convorbiri literare” ș.a. Se numără printre fondatorii Grupului de la Ploiești (1992) și participă la editarea revistei „Sinteze” ca secretar de redacție (din 1995) și redactor-șef. A mai semnat Ion Vintilă (la debut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]