604 matches
-
cum dispăreau: azi un porc și un vițel, mâine trei miei și două putini cu brânză, etc. Câte un țăran mai curajos îndrăznea să protesteze sau să ceară lămuriri legate de dispariția anumitor bunuri ale C.A.P.-ului, atunci era apostrofat cu: "Asta nu este treba ta." În plus, pentru îndrăzneala ,obraznică", retribuția la sfârșitul anului îi era micșorată. Animalele din C.A.P. avură și ele o soartă tristă. Planuri nesăbuite venite de sus în jos au făcut ca hrana animalelor
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
care corespundea cu cea "junimistă" era cea despre Revoluția Franceză — conform autorului René Girault românul era un excelent cunoscător al acestei perioade. Experiența revoluționară a fost, din punctul de vedere a lui Iorga, traumatizantă, în timp ce liberalii sau moștenitorii iacobini erau apostrofați pentru stricarea echilibrului tradițional. A lăudat Revoluția Americană, dând-o ca exemplu pozitiv pentru construirea unei nații. Ca "junimist", conservatorismul lui Iorga nu se baza în general pe religie. Secularist printre tradiționaliști, nu a dat o mare importanță valorilor creștine
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
spiritualistul eclectic Victor Cousin, sau expunerile naturalistului Geoffroy Saint. În 1819, odată cu împlinirea vârstei de 20 de ani, familia tânărului Honoré deschide o discuție asupra viitorului său. Când acesta își expune hotărârea fermă de a se consacra literaturii, tatăl îl apostrofează: „În literatură trebuie să fii rege, ca să nu fii ordonanță !”. Tânărul Balzac, cu lacrimi în ochi răspunde: „Eu voi fi rege !”, după cum va mărturisi mai târziu Laurei Surville, sora lui preferată, și, de departe, una dintre cele mai apropiate persoane
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
A învățat modul în care se mută piesele și regulile șahului privind partidele jucate de tatăl său. Acesta a fost surprins când micuțul Raul i-a atras atenția asupra unei mutări greșite. "De unde știi tu că am greșit?", l-a apostrofat el pe copilul despre care până atunci crezuse că se joacă aidoma oricărui alt copil de vârsta lui. Constatând precocitatea lui Jose Raul, l-a dus la un club de șah din Havana, unde copilul a început să-și înfrângă
José Raúl Capablanca () [Corola-website/Science/299903_a_301232]
-
curaj, ce altă modalitate de a-ți exprima ostilitatea să fie mai pregnantă dacă nu înjurătura în care numele lui, atunci când o spui, explodează printre buze? Înjurătură spusă sau numai subînțeleasă, ca în cazul unui consătean din vecinătatea bisericii, care, apostrofat de preot, promisese că nu va mai recurge la înjurăturile blesfematoare, când își dezaproba fiul, și recursese la următorul cod ce-i scăpa preotului: înălța brațul spre cer sau îl îndrepta spre biserică. Și ce altă dovadă mai bună să
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
cari, în opoziție ori guvernamentale, a ocolit totdauna din discuție persoana M. S. R. - dar lecții de dinasticism de la "Romînul"? "Romînul", foaia ministrului Lecca, a trădătorului de meserie care, cu ușurința cu care a vândut pe Vodă Cuza, [î]l apostrofa pe Vodă Carol printr-o gatetă din Bacău: "Romînul", foaia lui Dim. Sturza, a baronului Erdmann de Hahn, care susținea altă dată că crima politică e permisă; "Romînul", organul d-lui Cîmpineanu, care între M. Sa și țară vedea un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
note de zece, de către nouăzeci la sută dintre candidați, de au trebuit repetate unele probe. La festivitățile de despărțire, pachete de cadouri conținând... oale Zeppter, chinezării, cristaluri, bijuterii, parfumuri, covoare, au fost la ordinea zilei. Am auzit de o dirigintă apostrofând isteric o mămică la deschiderea pachetelor cu cadourile de adio "Unde-i aurul? Unde-i aurul? Ne-ați luat porcăriile astea de argint? Asta merităm noi pentru cât am muncit patru ani? etc. etc". Nu pot totuși să evit lamentația
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
catastrofele istoriei. Episodul când infirmierul de la Lariboisière, Jean-Marie, cu figura lui enigmatică, de asiatic, cu frazele lui dezarticulate, din care nu înțelegeam decât Ro-mánia, Ceau Ceșkó, pak, pak, bum, disidenți, mi-a luat în mână cartea Monicăi și m-a apostrofat: De ce nu o traduceți în franceză, ca s-o citim și noi, toți? Toți vrem s-o citim. O s-o fac o dată și o dată, i-am spus, dar dvs. de ce vă interesează atât România și Ceaușescu?De unde sunteți? Pumnul în
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
fredonează Ivan odată cu tonomatul, cu accentul lui hazos. Și tot el răspunde: Totul, prieteni. O iubesc pe barmaniță! O să-mi facă cinci copii! Și nevestele din Midwest bat palma cu el. — Și unul dintre ei o să fie noul Stalin, Îl apostrofează Wakefield. — În limbaj american, ești o pizdă rea, tovarășe Wakefield, spune cu superioritate rusul, scăldîndu-se În adorația celor două turiste. — Vrei să spui, o piază rea, chicotește una dintre ele. Deși, În general, Wakefield Își spune sieși cam toate cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
mama, iar ea a pus un film. Un film care se presupunea a fi o poveste de dragoste, dar, în realitate, era mai degrabă un pretext pentru o producție pornografică. Mama era complet cufundată în vizionarea lui și mă tot apostrofa cu „șșșș“-uri. Am încercat să mă concentrez asupra filmului și s-o hrănesc pe Kate în același timp. Dar tot pierdeam firul acțiunii. — Cine e asta cu care face sex? E tipa din lift? Nu, prostuțo, mi-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
masă fără să fiu grosolan, mi-a explicat Adam. Pe bune că e în ordine, am insistat eu. Ar cam trebui să plec, am spus când încă o persoană purtând o tavă s-a lovit de mine și m-a apostrofat că stăteam pe mijlocul culoarului. —Ești sigură? m-a întrebat Adam stând foarte aproape de mine. Da, i-am promis eu. Foarte sigură? m-a întrebat el în timp ce fața i se apropia și mai tare de mine. — Foarte sigură, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
lămurească situația? Acum trebuie să se gândească și la copil. —Mary, n-am spus decât că dacă nu e în stare să facă față unei întâlniri, noi n-o presăm. O s-o ajutăm cu tot ce putem. —Jack! l-a apostrofat mama cu o voce tăioasă. Claire e femeie în toată firea și... —Dar, Mary... a întrerupt-o tata. —Încetați! am strigat din prima. Știam că trebuia să pun punct conflictului. Altfel cearta putea să dureze o veșnicie. Și să degenereze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și mi-a întins ceva. —Claire, ia cristalul ăsta și pune-l într-un buzunar. O să-ți aducă noroc. O să aibă nevoie de mai mult decât unul din cristalele tale de rahat, i-a trântit-o Helen. —Helen, încetează, a apostrofat-o tăios mama. Ce-i? a sărit Helen înfuriată. — Chiar trebuie să fii așa de rea? a zis mama. N-am fost rea, s-a apărat Helen cu pasiune. Dar dacă Claire o să arate bine și-o să se poarte ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
lentă și mai relaxată. Am rămas în picioare, în holul de la sosiri. Eram îngrozită, pierită, mă simțeam copleșită de numărul enorm de oameni și-mi ceream scuze, cu voce pierdută, de la toate persoanele care se loveau de mine și mă apostrofau pe un ton ridicat. După care mi-am revenit. În fond, era doar Londra. Vreau să spun că aș fi putut să fiu într-un loc cu-adevărat înfricoșător. De pildă, în Limerick. Iertați-mă, nu, glumeam doar! Peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
care o bănuia a fi una ce îl încărca și-i înspuma nervii. Rămas cu receptorul în mână, neștiind ce să facă, să arunce cât colo telefonul acesta care-l scotea mereu din minți, să alerge până la ea să o apostrofeze, să-i reproșeze faptul că încălca toate convențiile... De fiecare dată, când îl contacta Simona, blestema noaptea aceea de mai. De atunci începuse pentru el zile și nopți de coșmar, pe care ea ținea cu tot dinadinsul să i le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
pentru că situația nu mai putea continua mult timp. În cele din urmă, deși Răducu nu împlinise încă trei ani, o educatoare se oferi să-l ia în grupa mică condusă de ea. ,, Ce vreți", le declara ea celor care o apostrofau că încalcă regulamentul, ,,mămica lui s-a oferit să acorde, fără pretenția de a fi remunerată, câte două ore săptămânal de limbă engleză copiilor din grupa mică." Mulți au înțeles-o, mulți nu, dar s-au bucurat cu toții când, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mămica lui, o apucă de mână și tot sărind într-un picior parcurseră împreună drumul până la strada principală, mereu cu capul întors spre tonetele îmbietoare cu înghețată, semn că ar vrea și el una. Ghicindu-i gândurile, mama sa îl apostrofă dulce: Tu știi că nu ai voie să mănânci înghețată, că imediat tușești! Și, după câteva clipe de reflecție se îndură: îți cumpăr una, numai dacă promiți s-o mănânci încet...! Da, mămică, sigur... Nu se putu ține de cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
publicat, postum, o teoremă descoperită-n agenda lui Bayes. Însoțită de-o ecuație ce propunea o soluție imperfectă la una din cele mai dificile probleme ale matematicii probabilității: succesul.“ „Ce-are succesul cu matematica?“, m-am văitat. „Ignorantule!“, m-a apostrofat Maria, „Se vede că n-ai intrat niciodată într-un cazino!“ „Bună observație! Rezumată, teorema lui Bayes suna cam așa: se determină, din numărul de-ocazii în care un eveniment a avut loc și-a eșuat, șansa ca acesta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cardinalul) se teme că, dacă se va grăbi să meargă, va băga statul polon într-o mare nenorocire”. Era din partea cardinalului un îndemn frățesc la prudență, de care Ioan Albert ar fi trebuit să țină seama. Orgolios, regele l-a apostrofat pe episcopul Creslau: „Mi-aș arde cămașa dacă aș ști că-mi cunoaște planul meu ascuns. Pleacă, deci, și lasă-mă pe mine să-mi bat capul; tu ai să îngrijești de cele sfinte și să nu cercetezi ce război
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dispersate în grupe multe, răzlețe, neputând avea încadrare militară din lipsă de efective. - sunt supravegheate de oameni cu situație inferioară, nepricepuți și ușor corup tibili. - evreii lucrează în derâdere, întrucât își dau seama că sub ochii cetățenilor nu pot fi apostrofați sau sancționați. - organele de control ale autorităților civile în special, sunt foarte slabe și tole rante, încât pot fi considerate ca inexistente. - lipsește un aparat de control militar, în special în marile centre aglomerate de evrei. În această ordine de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cont propriu. Noi însă nu știam încă acestea. Am mers însoțită de colega, primărița Grasu, să ne luăm salariul de la casierie. Avea să fie penultimul. Când treceam prin fața sălii de consiliu, secretarul Țăpoi, care avea ușa larg deschisă, m-a apostrofat: Primărițo, de ce ai stat atât de mult la București, la pregătire? Nu am stat decât atât cât am avut de stat, am mințit. 109 După venirea de la pregătire pentru sesiunea din februarie la Ștefan Gheorghiu, stătusem două zile acasă cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Nu răspunde nimeni. Privesc ceasul din perete. E ora zece fix. În clipa următoare ușa s-a trântit de perete și a apărut Marian, profesorul de sport, un om între două vârste însoțit de un tânăr necunoscut, care m-a apostrofat grosolan: Ce faci? Stau și aștept să vină angajații la serviciu, am răspuns. 211 Nu mai ai angajați, cucoană. Noi am preluat conducerea, formând Frontul de Eliberare al comunei în școală, a spus acel tânăr necunoscut, spre deruta mea completă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
un bărbat corpolent și foarte înalt, am tras adânc aer în piept. Frica mă stăpânea puternic, iar dinții îmi clănțăneau în gură fără să-i mai pot controla. Nici voi nu mai aveți nici o putere, javre de milițieni, l-a apostrofat pe șeful de post, tractoristul cel înalt. Nu mai aveți nici arme, prăpădiților. Nu ne este frică de voi. Noi suntem stăpâni acum, a strigat „revoluționarul”, în timp ce cuțitul dispărea în buzunarul hainei. Dacă vă atingeți vreunul de primăriță, ne vom
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cărămidă, urmată, dincolo de absidă, de un al doilea corp, care o vreme adăpostise o comunitate restrânsă de călugări benedictini. Un alt zid orb, pe stânga, Împiedica vederea spre claustru, strâns Între biserică și clădirile Învecinate. - Spune-mi, messer Duccio, Își apostrofă Dante Însoțitorul În timp ce se străduia să Își croiască drum prin mulțimea care se Îmbulzea În fața portalului, Încercând să intre, credeam că abația era părăsită. - Așa e. Comunitatea care locuia aici aproape că s-a stins. Ultimul abate a murit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se Înălță pe vârfuri, Încercând să descopere de unde provenea zarva, și Îl recunoscu pe bargello, care Își făcea loc Înghiontind În gloată, sprijinit din spate de un mic grup de soldați, tot uitându-se În stânga și În dreapta. - Messer Durante, Îl apostrofă când Îl zări. Mi s-a spus că te voi găsi aici! - De unde atâta dorință de a mă vedea? replică priorul, trecând instinctiv În defensivă. - E nevoie de domnia ta la hanul Îngerului. E un mort. Dante Își plecă fruntea, strângând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]