356 matches
-
o viață cu Hristos și împlinirea destinului creștin în ziua revenirii Mântuitorului. Victorita Duțu reda cu minuțiozitate și într-un registru grav, propriile căutări, zbateri, eșecuri, sentimente de zădărnicie, experimentate pe calea descoperirii lui Dumnezeu. Finalul cărții are o notă apoteotica, aducând în prim plan un tablou luminos, acela al certitudinii autoarei că odată ce L-a găsit pe Cel din Veșnicii, va fi părtașa și zilei mărețe a revenirii Sale. “Vreau o altă lume” este nu doar autoportretul spiritual al Victoritei
POEZIE DESPRE VESNICIE, DRAGOSTE SI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342595_a_343924]
-
într-un singur trup.Respirația ei devenea din ce în ce mai sacadată și mai accelerată iar gemetele surde se transformau pe rând în țipete din ce în ce mai zgomotoase ,umplute de plăcere.Un concert în do minor de fericire.... Un ultim strigăt de eliberare a încheiat apoteotic toată armonia . Privirea i-a rămas senină, lipită de tavan , acolo unde o aștepta o fată tânără ,frumoasă, cu părul negru și lucios .... Slujba a fost extrem de scurtă. Două vecine și-un preot plictisit,pentru care un suflet dus, nu
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
de vânt se înfigea în inima cerului, trosnea și horcăia scuipând grăunțe de jăratic peste oamenii care se fereau în toate părțile de crengile în flăcări ce-și luau zborul ca niște berze roșii, uriașe și speriate . Este o descriere apoteotică. Aici doar, autorul își caracterizează personajul feminin cu măiestria unui romancier : Muma Dina stătea la poartă de vorbă cu câțiva oameni. Era o femeie frumoasă și necăjită. Înaltă, cu ochii verzi din care izvora un zâmbet amestecat cu tristețe, cu
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
sentimentele) - ca îngemănări ale petalelor vieții, prinse în inflorescența firii - în sublime acte de creație. Fiecare gest, pe care autorul îl face, îi trădează modul profund și original de a vedea dincolo de aparențe, de a reda totul într-o manieră apoteotică. Drumul pe care autorul îl parcurge în deslușirea înțelesurilor existenței noastre nu este unul simplu și nici la îndemâna oricui. El este adesea presărat cu momente de reverie, împrumutând strălucirea Raiului ori bezna Infernului. Starea de vis este pe alocuri dramatică
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > SUNT ȘI EU ÎN CETATE (VII) - ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIȚA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe la începutul anului în curs, o doamnă, aproape uitată de cei rămași la vatra în care dumneaei s-a născut și a copilărit, m-
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
intelectuală asupra artelor, care ne-a tradus-o artistic, cu mijloacele criticului de artă, pe generoasa noastră donatoare. D-na Tamara Antal a fost întâmpinatată de vizitatorii expoziției inaugurale cu deosebită căldură, primind omagiul binemeritat ca fiică a locului, întoarsă apoteotic Acasă după o perioadă de anonimat impardonabil. De această absență nemeritată s-au declarat, cu regret, responsabili autorii monografiei comunei, cei care nu au avut inspirația să-i “ia urmele” consătencei lor, urme atât de adânc înfipte în solul mirosloveștean
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
Toni Antal, jovialul soț al artistei, precum și pe cea a distinsului muzician Dan Pompiliu, component al Filarmonicii băcăuane “Mihail Jora”. Referință Bibliografică: SUNT ȘI EU ÎN CETATE (VII) - ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIȚA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1733, Anul V, 29 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
nedumerită. „Cele care sunt ancorate în odaia mea? Cele prin care simt căldura așternutului și mirosul de ceară veche?” În acel moment, o pătrunse o senzație fasciantă de înălțare, șimțea diafanul goliciunii trupești cum o învăluie în suflul unui zbor apoteotic. Încerca din răsputeri să-și controleze teama de necunoscut, mai ales că o parte din ea îi confirma că experimenta tocmai cunoscutul. Odată cu frica ce îi poseda interiorul își simțea trupul din ce în ce mai greu, sub presiunea unui nimb fatalist, de care
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
stea mistuită canibalic - de dor - dintr-odată - să înghit - până-n rărunchii mei - arși de dorință - ca pe-un uluitor calmant - azvârlit în gâtleju-mi de-un doctor grăbit - în bezna neființei - beci surpat în adânc - totul fără avertisment - fără trepte: surpriza apoteotică a infarctului: ăsta e visu-mi secret *** „MODERNIZAREA” PAȘTELUI... nu-L mai plânge - astăzi - nimeni pe Hristos nimeni nu-i mai simte dorul Lui de noi Crucea-I grea n-o îndurăm - direct - pe os nici hidosu-i strigăt - horcăind în toi
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
a fi trivial, cu un bun simț arhicunoscut, cu un umor pertinent și rafinat, Ion Croitoru, aflat la cel de-al 16-lea titlu propriu, reușește să construiască, de fiecare dată, versete reușite, pline de parfum și culoare, cu finaluri apoteotice, în deplină concordanță cu perceptele generale ale genului. (Gheorghe A. STROIA) Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
examinarea transcendenței pierdute a valorilor adevărului. Într-o societate în care scade numărul judecătorilor fără teamă de întoarcere la normalitate a justiției și fără angajamente în malaxorul conflictelor de interese, într-o societate în care crește numărul procurorilor cu îndrăzneala apoteotică de a urca peste judecător, într-o societate alienantă în care judecata se mută uneori de la cauză la scop, iar ancheta, de la instrumente la incriminare, într-o societate în care rechizitoriul se preschimbă în provocare, într-o societate în care
OANA STANCU. FIIND, LA RÂNDU-I, IZVOR DE VIAŢĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343482_a_344811]
-
spune Unde mă poți afla Și care-i secretul ce-l port Bine ascuns în șoapta-mi Ce vântul mi-o poartă Să-ți mângâie obrazul Când te descopăr să-ți spun Te iubesc!” Iată, autorul ne înfățișează un final apoteotic, ce întregește o declarație de dragoste, încununând imperiul iubirii eterne și închizând porțile unui templu cu muzica din cuvinte. Lirica de dragoste din poemul „Nostalgie...”, al autorului Marian MALCIU, vine să transmită cititorului de poezie elemente apte să reveleze notele
UN TEMPLU CU MUZICĂ DIN CUVINTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343048_a_344377]
-
roadelor, binefăcătoare triumfătoare între anotimpuri. Bilanțul și cinstirea recoltei e o sărbătoare specific românească, așa cum se desfășoară ea la români, nu e adusă de nicăieri, iar pe cât e de frumoasă, poate să îi inspire și pe alții. Ea semnifică vârful apoteotic al anului la momentul terminus al trudelor românilor când, după ce și-au agonisit tot belșugul lor dintr-un an, se predau spiritului sărbătorii meritate, se așează la masă de festivitate, se veselesc în jurul produselor hrănitoare ale pământului, pe care le
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CU DOR DE TINE Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cât de fragilă, astăzi, mi te arăți uimirii cerșind apoteotic din lacrimi ametist...! Îți cercetez privirea, enigmele trăirii și-n profunzimea-i dulce mă văd: doar eu exist... Te vreau, iubito, în frunza ruginie-a toamnei, te vreau și-n fulgii iernii - petale de argint, te vreau, când primăvara își
CU DOR DE TINE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382024_a_383353]
-
apropirea deschiderii de perspective artistice, ci în însoțire cu acestea și în resorturile enigmelor după care se clădește destinul neprevăzut, uman. Steaua muzicii ușoare, care a transgresat alinarea în cântec, și-a întrerupt drumul artistic în țara natală, la stadiul apoteotic al afirmării sale în constelația muzicală românească, în anul 1968, plecând și stabilindu-se în Germania. Și-a părăsit țara și prietenii, a renunțat la ce i se oferea cu ușile deschise acasă și a voiajat într-o țară străină
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. Fără ezitări xeroxez ființă mea în imaginea lumii a opta. Nu parcurg altă prezenta decât aceea departe de trupu- mi și aproape de îngemănarea stelelor. Aripi legate de sufletul lui Dumnezeu mă cheamă apoteotic. Aici unde sunt e lumină minții din care într- un cotidian veritabil schițez portretul gaurilor negre. Și spațiul emfatic eclipsează în fiecare conținut stelar. Citește mai mult Fără ezitărixeroxez ființă meaîn imaginealumii a opta.Nu parcurg altă prezențădecât aceea departe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
schițez portretul gaurilor negre. Și spațiul emfatic eclipsează în fiecare conținut stelar. Citește mai mult Fără ezitărixeroxez ființă meaîn imaginealumii a opta.Nu parcurg altă prezențădecât aceea departe de trupu- miși aproape de îngemănarea stelelor.Aripi legate de sufletullui Dumnezeuma cheamă apoteotic.Aici unde sunte luminaminții din careîntr- un cotidianveritabilschitez portretul gaurilor negre.Și spatiulemfaticeclipseazăîn fiecarecontinut stelar.... III. UMBRE SINUSOIDALE, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016. Supărați, ne țineam de torțile pământului Și aveam senzații, ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > CONDEI ÎNDRĂGOSTIT - LA PLUME AMOUREUSE Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1497 din 05 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi ia condeiul poziția mirării, așteptând să mă trezesc din visare, concluzionează apoteotic: este departe! Colinda prin păduri, pe mari îndepărtate... Între timp, viața se plimba prin mine, sub privirea, enervata, de acum, a condeiului. El, mă iubește oricum. Cand ma intorc, de fiecare dată, uită de nervi, isi adaptează respirația la respirația
LA PLUME AMOUREUSE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374623_a_375952]
-
se bucură că „Mai e credință” la noi și scrie o „Rugăciune de iertare” așteptând cu evlavie a cerului „Binecuvântare”. Unele rugăciuni portretizează monahi: „Rugăciune pentru duhovnic”, „Părintele Ilie Cleopa”, „Rugăciunea lui Agatonie”. Pledoaria poeziei în favoarea credinței ortodoxe se încheie apoteotic îndemnând pe drept credincioși „Rămâneți în biserica ortodoxă străbună!” Însoțită mereu de „Îngerul păzitor”, Dorina Stoica năzuiește „Spre lumină”, rugându-se de bunul Dumnezeu: „Am strigat spre Tine, Doamne!”, „Tu poți , Doamne!”, „Fă-mă, Doamne, vas sfințit”, „Vino, Doamne!”, „Doamne
POETA DORINA STOICA – CÂND NU TE IUBEAM de PETRUŞ ANDREI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373522_a_374851]
-
îi răspunde, Iar pasarile-au pornit sfat, Pământ și cer îngemănat. Cand cerul față si-a-ntristat, Pamantu-indata l-a-ntrebat, Prin păsări i-a trimis solii, Răvaș i-a dat prin fluturii Care spre cer zburau haotic Și-n vraja lor ,apoteotic, Copacii cerul îl rugau, Cănd spre pământ se aplecau. Cerul fiorul și-l aprinse Când soarele rază și-o stinse Și a sclipit fulgerător, Iar spaimă o cuprinse-un nor. Cerul începe simfonie, Orchestra-i canta-n armonie, Cu tunet
PLOAIA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374057_a_375386]
-
dar și hagiografi medievali ca Toma de Celano și Bonaventura, sunt citați frecvent în lucrare, contribuind la construirea acestui edificiu spiritual - o mărturie de iubire și devoțiune față de patronul tuturor ramurilor Ordinului Franciscan. Finalul lucrării se constituie într-o exaltare apoteotică a lui Cristos înviat care este certitudinea victoriei asupra adevăratei suferințe. Aportul spiritual al cărții de față este grăitor și ne face să cunoaștem să respectăm, să ne uluim în fața miracolului numit Francisc, cel care s-a identificat în suferință
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
logica sănătății minții, cu baza mare jos și cea îngustă sus, acolo unde-i ajuns azi actorul! Dacă spițele de jos au mărime încăpătoare cu lejeritate pentru un urcător și ceva mai înghesuită pentru mai mulți, sus e nivelul posibil apoteotic, unde așteaptă coroana și steaua. De la prima, la ultima spiță (prima e jos, nu sus), urcarea e măsurată în unități începând cu metrul și isprăvind cu centimetrul. La finiș e gloria! Actorul Vasile Muraru a atins-o cu fruntea, nu
VASILE MURARU. PROTAGONIST AL UNUI SCURTMETRAJ CUCERITOR DE LAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371926_a_373255]
-
trebuia să-și ia banii îndărăt, și apoi ce-aveau să facă ei nu mai prezenta pentru el nici o importanță, pe când, în caz contrar, toată lumea avea să afle că el Jason Comson, fusese prădat de Quentin, nepoara-sa, o putoare* ...” Finalul apoteotic ilustrat de ceremonialul pregătirii, deplasării și intrării în biserică a lui Dilsey, împreună cu totă familia și neamurile ei, cu ocazia slujbei speciale de Paști pentru negri, la care participa însuși reverendul Shegog, și ultima imagine a lui Benjy, asemeni unui
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
s-a urnit scenariul demolării vechii ordini. Zidul Berlinului a fost porționat și vândut că relicva istorică, bucată cu bucată, iar catifeaua a îmbrăcat delicat structurile politice ale unor state, foste socialiste. Ultima reduta, România a fost sortită să încheie „apoteotic” garnitură prăbușirii puterii sovietice asupra statelor europene, vasale URSS, încă din timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. Era nevoie de un spectacol. „REVOLUȚIA ROMÂNĂ” din decembrie ’89 s-a petrecut asemenea „rivuluției” lui Nenea Iancu și a Conului Leonida
DUPA DOUAZECI DE ANI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344855_a_346184]
-
căreia românii au fost aleși pentru a fi utilizați drept cobai, iar România ca „lot experimental” pentru diversele teste de rezistență ale ocultei mondiale. Într-unul din articolele precedente scriam că în anul 1989, România a fost pricopsită cu spectacolul apoteotic al prăbușirii influenței imperiului sovietic, transformat în supernovă, respectiv cu cel al triumfului globalist, în cazul de față, Black-hole-ul instrumentat de oculta mondiale. Pe parcursul a două decenii care au urmat circului decembrist, cu ajutorul „vătraielor” autohtone, românii au fost utilizați drept
PRACTICA, NU TEORIA CONSPIRATIEI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344854_a_346183]