445 matches
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > APOTEOZA POETULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Apoteoza poetului Dincolo de zariștea liniștei ziua fulguia faianța Acul ceasornicului indică hartă întâlnirii, Așchiile întârzierii îmi alunga orice
APOTEOZA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345183_a_346512]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > APOTEOZA POETULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Apoteoza poetului Dincolo de zariștea liniștei ziua fulguia faianța Acul ceasornicului indică hartă întâlnirii, Așchiile întârzierii îmi alunga orice speranță A luminii de la capătul firii. Sub spuza așteptării nerăbdarea dădea peste privire Berbecul dorinței scăpa coarnele mentalității Când istovit de atâta iubire
APOTEOZA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345183_a_346512]
-
ștergi cu rochia culorile mării. Mirarea încremenește pe fruntea nucului bătrân Spovedania mea nu se mai încrede în secunda revenirii Eu nu mai am timp să aman Veacul ce vine mă împinge în brațele nemuririi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografica: Apoteoza poetului / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 744, Anul III, 13 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
APOTEOZA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345183_a_346512]
-
în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ... o, muritorule, acesta-i paradisul, trișorii scriu zic pe toate liniile canaliile! a-i
PAINGII DIN RAMĂ de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376028_a_377357]
-
în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ... o, muritorule, acesta-i ... Citește mai mult PAINGII DIN RAMĂNoroios vulcan de invidii și
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
s-o cumpere: „N-avem țară de vânzare,/ N-avem țară de export!” -demn de menționat este și poemul „Paștele”, cu eternul motiv al Învierii „visului plecat”: „Satele plâng în întuneric, mamă,/ Visul plecat e așteptat la porți” -Ca o apoteoză a psalmilor înălțați întru slava lui Christos, poetul, care se declară „Cocor în anticamera Iubirii”, declamă în „Poem mereu actual”: „Am izbândit!Suntem durerea/Acestui neam uitat de astre.”, dar murmură întristat: „Se-navuțește doar Puterea/ Pe seama lacrimilor noastre”. Însă
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
doamnă, Iar lina și fireasca îndumnezeire mi se leagă Cu rocade de frunze, jucând o cosmogonie-ntreagă. CLIPA DIN ARHEU Curajul îl trăiesc, de parcă aș muri, Și moartea o domin, de parcă aș trăi, Desferecată, inima -mi se urcă în Cer, Apoteoza melcului încruntă orice fier. Zideam un vânt și risipeam furtuna, Ademenind Erasmul, iubind întruna, Purtată pe aripa grea a păsării lovite, Căderea sorilor o rețineam în minte. Apoi din soare, cu el însuși, cucerind Lungi zile, impunătoare nopți, crescând Și
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372128_a_373457]
-
cromatică, ca în lucrarea „Biserica din Auvers”, biserica plutind parcă în verdele ierbii din jur, păstrând și roșul unei părți din acoperiș, apărând ca o lumină în întunecatul univers pictat ca un cer de cobalt. „Ultimii săi ani au fost apoteoza geniului său, dar și o lungă sinucidere. Aproape întreaga lui mare operă este realizată în acești ani în care soarele orbitor al sudului coboară în noaptea sumbră a nebuniei, dar tot atunci Van Gogh se supune unei presiuni înfricoșătoare la
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
Desvăluirea iubirii este făcută cu timiditate (Dulce aprindere), iar alunecarea spre ființa dragă se face,``cu aripi suave`` discret :``O, ...ce dor mi s-a facut de tine!`` (Pământul s-a trezit desculț). Exprimată original, iubirea domină memoria afectivă. O apoteoză a erosului într-o zi de Armindeni în care ``inimile noastre ardeau (...) /amândoi ne-nălțam în poeme`` / impresionează plăcut (A cântec timpul murmură). Dragostea se înalță mai presus de orice. Tonul ferm, indiferent de timp sau de meridian, străbate vibrant
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
Acasa > Strofe > Valori > APOTEOZĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului APOTEOZĂ E puterea minții roată De idei și de scântei. E triumful biruinței Într-o seară cu mulți zei. TĂMĂDUIRE E icoana nemuririi pe un cer blând și senin. Este taina preaslăvirii pentru omul suferind. Este-a cerului mireasă și a
APOTEOZĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374288_a_375617]
-
străine de memoria Europei reprezintă una din componentele discursului național romantic. Patruzeci de ani de istoriografie comunistă n-au șters reflexul revenirilor pe spirală. Simplificînd lucrurile, putem spune că timpul comunist credea sau pretindea să creadă că exprimă înaintarea spre apoteoza finală. Gesturile teatrale ale epocii Ceaușescu, ritualul celebrării națiunii erau un mod caricatural, prin voluntarismul grandilocvent, de a afirma încă o dată supunerea istoriei și instituirea memoriei ca adevăr științific și ideologic. Inconvenientul istoriei românești apare dintr-o contradicție a reprezentării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu toate popoarele țărilor socialiste și ale țărilor în curs de dezvoltare, cu popoarele lumii întregi". Textul lui Popișteanu clarifică acest "de ce" al cultului care este totodată al unei persoane consacrate drept combatant victorios și al unui moment gîndit ca apoteoză între întîlnirea poporului cu un proiect: proiectul comunist. Paradoxal, cultul care servește de ideologie și care ar trebui s-o facă accesibilă masei, o golește de conținut și o ritualizează. Comunismul românesc alunecă de la construcție la repetiție, consacrînd formule grandioase
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prințului Dimitrie Ghica n-avem de zis nimic. E o bucurie atât de platonică, atât de senină, încît nu vedem nici un inconvenient daca vom împărtăși-o și noi, se-nțelege cu totul din alt punct de vedere. Efectul artistic al apoteozei n-a reușit, încît cuvintele pentru cari ne convine acest desaveu dat prințului Dimitrie Ghica nu au [a] face deloc cu ceea ce l-ar fi bucurat pe un Michel-Angelo de exemplu. Ar fi fost prea frumos, pentru prezent și posteritate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de pomeni făcute de cei vii pentru liniștea sufletului lor și pentru asigurarea unei vieți fără lipsuri dincolo, pregătirea unui „lăcaș” în lumea de apoi sunt practici obișnuite. Se înmulțesc și se diversifică ofrandele mortuare, iar funeraliile capătă proporțiile unei „apoteoze sociale”. Mircea Eliade nota, în urma relatărilor făcute de A., a cărei carte istoricul religiilor dorea s-o prefațeze, că în satele românești din zona Olteniei s-a articulat „o nouă mitologie a morții și un nou sistem al riturilor funerare
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
unui lirism alegoric, somptuos și cu o vână de dramatism. Amprenta de naturalețe, cu turnura oralității, dar și un rafinament al simplității coexistă în perioadele încărcate cu tropi, amintind de arhitectonica arborescentă a barocului. Momentele de beatitudine a revelației, de apoteoză mistică, ambitusul sublimității imnice și sunetul elegiac, amplele interogații („întrebăciuni”) retorice și apostrofele învolburate se intercalează cu paragrafele analitice, cu buchetul lor de noime și de învățăminte. Dacă predicile, cu țesătura lor înflorată, vădesc o predispoziție de a plasticiza, fără
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
ci În jurul dandysmului Însuși. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe când Începea să apună era istorică a dandy-lor, s-a dezvoltat o filosofie aproape coerentă a dandysmului. Pe măsură ce dandy-i reali se stingeau, dandy-ul imaginar atingea apoteoza, inspirat de luminoasa dâră a acestor aștri În declin.”1 Mulțimea variantelor În care ne apare tipul dandy, fie Într-un moment anume al istoriei, fie Încă din vremurile antice, Înzestrat cu toate atributele genului (cazul exclusiv al lui Brummell
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
grai pe care înțelegerea noastră îl descifrează în tăcerile fără pereche”. Cel care scrie despre tăcerile și singurătățile lumii regretă că nu-i un logodnic mistic. Logodnicul scrie, la urmă, o rugăciune către Dumnezeu, în stilul Rugăciunii unui dac, o apoteoză negativă: „Ești prea bătrân în ființă și prea tânăr în ură. Dar ura înghite și izvoarele ei. Creator iresponsabil și nevinovat, rostul tău e să crești îndurarea odraslelor tale! Ce singuri suntem, Doamne! Uită-mă, căci vreau să fiu mai
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
opri să ne facem de cap în acest cimitir fără cadavre care e viața? Până și stârvurile au dezertat și-am rămas singur în moartea pe care - din neștiință divină - Ignorant făr-de început - numit-o-ai viață.” Dar în această apoteoză negativă poate fi și o nostalgie a cerului, o dorință secretă de sfințenie, o voință autentică de a atinge grația divină, starea de extaz mistic. C. a avertizat deja că scepticismul poate avea și o latură religioasă și că pasiunea
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
stil „pastiș sau pestriț” ale gândiriștilor, de la care B. se întoarce „cu un dezgust ilimitat”, noile curente poetice, avangardiste, în care, sub o „obraznică insurecție”, se ascund de fapt procedee zoliste, și deci o „iremediabilă ratare”; în fine, ca o apoteoză (sau, poate, ca o apocalipsă), întreaga „poezie leneșă” (fie ea constructivistă ori folclorică, simbolistă ori veristă) a epocii sale, care nu poate să iasă din „acest tabiet al romanței și al elegiei” și să ajungă la „experiență și transfigurare”, fiind
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
măreția domniei Voastre... Pentru fericirea Majestății Sale Împărăteasa... Ridic paharul în onoarea Majestății Sale Împăratul Nicolae și a Majestății Sale Alexandra Feodorovna. Orchestra gărzii republicane a intonat imnul rusesc... Iar seara, marele spectacol de gală de la Operă a fost o apoteoză. Precedată de doi purtători de torțe, perechea imperială a urcat scara. Parcă înainta printr-o cascadă vie: rotunjimile albe ale umerilor femeilor, florile deschise de pe corsaje, strălucirea parfumată a coafurilor, scânteierea bijuteriilor de pe decolteuri, toate acestea pe fundalul uniformelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
va duce la conturarea unui „portret-robot” incomplet și, în unele privințe, fals al solomonarului român. 7. Carte - solomonar în ciclul de legende populare românești referitoare la Sf. Ilie, între momentul uciderii propriilor părinți (sacrificiu uman ? ; cf. 182) și cel al apoteozei și obținerii rangului de stăpân asupra mani- festărilor atmosferice, Ilie trece prin câteva probe expiatorii. Una dintre ele este recluziunea forțată în chilia/beciul unui schimnic care, după ce-l încuie înăuntru, aruncă cheia în fundul unui iaz. „Sf. Ilie a găsit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
făcînd pe neștiutorul -, astfel a ajuns creștinismul atît de puternic. Ca și cum nu și-ar fi putut atinge scopurile decît întorcîndu-le spatele. Mijloacele de propagandă a discursului urmează același itinerariu ca și evoluția creștinismului. Înfrîngerea imediată conduce la victoria finală. Așa cum apoteoza lui Mesia trece prin crucificarea sa rușinoasă, spre marea indignare a evreilor, pentru care Regele Mesia nu putea să apară sub înfățișarea unui condamnat, mesajul trebuie să treacă prin inimă pentru a face legea. Umiliți sublimul pentru a-l face
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
văzut dacă nu cumva etnologii din 2500 nu vor studia prioritar populațiile Alfabetului. Un secol al XVI-lea răsturnat, așadar. Povestea emancipării scandează cele două secole articulate în continuitatea lor, ca doi timpi solemni ai libertății, primul ecloziunea, al doilea apoteoza individualismului modern. Problema stă în faptul că nici măcar nu e vorba despre același individ. Reforma a constat în revolta semnului împotriva imaginii. A cărții sfinte împotriva statuii sfîntului. A lecturii sfinte, în familie sau în particular, împotriva sfintei împărtășanii. Trăim
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în India și despre reîncarnare), ceea ce s-a întâmplat în cadrul sinodului de la Niceea (325 d.H.). Dar ea se regăsește ca o prelungire logică a necesității evoluției ființei umane. Creștinismul, înțeles în mesajul său profund, devine astfel o prelungire și o apoteoză a buddhismului. Mântuitorul Iisus Hristos se întrupează și continuă să trăiască în fiecare dintre noi dacă îl primim. Starea obținută este, din nou, aceeași pace și aceeași mulțumire pe care o cunoaște și buddhistul dar de data aceasta cu o
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
dominante care e închisă în interiorul unui perimetru determinat de controlul total asupra educației și formării membrilor săi, accentul total pus pe statul autarhic în defavoarea individului. Într-un cuvânt, o apologie - seducătoare și subtilă, și tocmai de aceea primejdioasă - a totalitarismului; apoteoza unui Creon deopotrivă tiran și sofist. A doua obiecție este cea enunțată de Denis de Rougement într-un text exemplar: „Les options fondamentales de l’Europe” (publicat întâia dată în „Annuaire de l’IUEE” în 1957 și reluat în primul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]