271 matches
-
semnificațiilor și cunoștințe specializate. Descrierea apreciativă stă la baza evaluării implicite, având conexiuni directe mai curând cu retorica decât cu logica. Abordarea sistematică a criticii de artă, în ideea de a studia arta dincolo de discursul impresionist și intimist al criticii apreciative, a dus la apariția criticii analitice. Acest gen de critică presupunea organizarea termenilor, propozițiilor și argumentelor care serveau la construirea discursului asupra naturii obiectelor vizate și asupra intențiilor și circumstanțelor în virtutea cărora a acționat autorul. Motivând dezvoltarea unei teorii formaliste
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
act de creație circumstanțial, este supus testării de către teorii concurente. S-ar putea obiecta, de pildă, că și critica normativă este constructivă, însă diferența față de critica creativă este aceea că prima e prescriptivistă în vreme ce a doua este facultativă, opțională sau apreciativă, retorică. • Fiind caracterizată printr-o tentă critică orientată către investigarea creativă a naturii conceptului de artă, arta conceptuală se individualizează prin asumarea rolului teoretic de către artiști. Ca atare, câtă vreme documentarea noțiunii de artă se realizează din perspectiva practicii artistice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
experiențelor artistice. Procesul educațional se dezvoltă, astfel, în direcția informării producției artistice din perspectiva documentării, problematizării și oferirii soluțiilor artistice cu privire la teoriile circumscrise studiilor vizuale, a formării atitudinilor și opiniilor în decodarea și explicarea observațională, analitică (interpretativă, semiotică, culturală), argumentativă, apreciativă, jurisprudențială și teoretică a rezultatelor producției și practicii artistice și a evaluării consecințelor cognitive (inclusiv estetice) și etice (inclusiv educaționale) ale investigării specifice studiilor vizuale. Încurajarea creativității și argumentării ei pe baza înțelegerii critice a culturii vizuale devine un obiectiv
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acestui al doilea aspect esențial al paradigmei narative: dimensiunea morală a interpretării. Criticul notează, alături de teoreticienii paradigmei narative, că logica inerentă poveștii face posibilă evaluarea, din punct de vedere moral, a discursului, oferind, în același timp, criteriile necesare în demersul apreciativ. Fisher, de pildă, evidențiază forma particulară a raționamentelor morale, materializare a impulsului înspre moralitate caracteristic paradigmei narative. Natura formei narative, remarcă Lewis, este morală "întrucât poveștile fac evenimentele inteligibile prin impunerea unei ordini temporale care conduce la un scop ce
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
aproape sau de la distanță (căsătoria între homosexuali, pedofilia, feminismul, purtarea vălului, clonarea, pornografia etc.) se află în centrul sferei mediatice. Însă intrarea masivă a pornografiei în literatura deschisă dă un sens neașteptat noțiunii de "literatură pornografică". Odinioară, această categorie era apreciativă, în nici un caz descriptivă: când în ea erau incluse poemele lui Baudelaire sau romanele lui Zola, se dorea doar să se spună că respectivele texte prezentau sexualitatea într-o lumină degradantă, și nu că ar fi fost vorba despre texte
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ajuta încă 5 minute ca să finalizezi lucrarea?; Nu credeți că...?; * întrebări autoreflexive: Ce-ai crede tu despre o persoană/un copil care întârzie mereu?; * întrebări depreciative la adresa interlocutorului: Sper că nu ți-ai uitat din nou caietul acasă, nu?; * întrebări apreciative la adresa interlocutorului/laudative/ constructive: Ți-ai amintit să aduci cartea, nu-i așa?; Cum de te-ai gândit la o soluție atât de ingenioasă?; * întrebări "procedurale" legate de managementul situației de comunicare/managementul lecției: Ce facem întotdeauna înainte de...?; Ce urmează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
coordonați de decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, profesorul Marian Preda. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași a fost reprezentată de Ștefan Cojocaru, un foarte bun specialist în diagnoza riscurilor sociale și în aplicarea metodelor apreciative de tratament. Fiind integral asumat de Președintele României, conținutul raportului a fost copios speculat de mass-media, în funcție de orientările politice pro și anti Băsescu. Care este adevărul? Mergem la sursă și aflăm că peste tot în lume prostituția se intersectează cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
apară, dar nu pot fi considerate definitive. În legătură cu prima întrebare, se pare că managementul strategic nu poate fi atribuit unei singure variabile, ci unui set de două, acestea fiind: dezvoltarea tehnologiei informațiilor și competiția. Tehnologia informației a favorizat apariția sistemelor apreciative, a rețelelor informaționale, anularea ierarhiilor clasice, dezvoltarea unor noi structuri de comunicare, dezvoltarea unor organizații flexibile, capabile de învățare și cooperare. S-au remarcat și opiniile celor care văd în tehnologia informațională sursa constituirii unor infrastructuri ce pot dezvolta modele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
diversități, bogăția ei. Ralph Linton definește cultura ca „ereditatea socială [...], configurația comportamentelor învățate și a rezultatelor lor, ale căror elemente componente sunt împărtășite și transmise de către membrii unei societăți date”. De acestă dată culturii nu-i mai sunt asociate note apreciative. Cultura este o moștenire socială pe care grupul o valorizează și o transmite urmașilor; ea oferă individului modele adaptative de comportament la mediu în care trăiește, modele elaborate de-a lungul timpului respectiv. Se observă două tendințe de definire și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
3) el realizează o enunțare care vizează să acționeze direct asupra co-enunțiatorului prin enunțarea însăși. În (4) el prezintă o stare de lucruri ca fiind stabilită și emite o judecată de valoare asupra ei: "din fericire" constituie o modalitate numită apreciativă. Astfel, fie că este vorba de persoană, timp sau modalitate, activitatea enunțiativă este esențialmente reflexivă: ea vorbește despre lume arătînd cu degetul propria activitate de vorbire. A spune "eu" înseamnă a desemna pe cineva și, în același timp, a arăta
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
joc 83 L lege a discursului 32, 35, 280 lingvistică (competență) 45, 50 M marcă (nume de) 255, 261, 265 medium 19, 80, 85 mențiune vs uz 170, 191 mod de indicare a referentului 219 modalitate (lege) 39 modalitate logică/apreciativă 128 modalizare 64, 127, 167, 191, 202, 205, 278 modalizator 168, 195-197 model (cititor) 53 monologal (enunț) 62, 111 N negativă (fațetă) 40 neologică (desemnare) 269, 272 non-ambreiat (plan) 135, 146, 152 non-coincidență a spuselor 194 non-persoană 126, 158, 159
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
forma unor finalități; - competența instrumentală se dovedește prin utilizarea ansamblului de metode și de mijloace în vederea obținerii unei performanțe la elevi conform scopurilor propuse; - competența decizională presupune alegerea cea mai bună între cel puțin două variante de acțiune posibile; - competența apreciativă presupune măsurarea corectă a rezultatelor elevilor, dar și a propriilor rezultate (M. Călin, 1996, p. 49). Abordând aceeași problemă, a competențelor profesorului, L. Antonesei, într-o lucrare recentă, identifică un set de cinci astfel de competențe: - competența culturală presupune atât
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
bărbăției; - personajului i se face o biografie eroică, neavând aproape niciodată legătură totală cu adevărata sa biografie, reală sau istorică; - caracterele sunt neschimbate (nu evoluează, nu se nuanțează); - personajele sunt caracterizate prin câteva trăsături comune;simple notații caracterizatoare; - diverse nuanțe apreciative. (!!) dar în așa fel, încât devin inconfundabile;haiducul nu acționează dintr-un exces de forță sau disponibilitate eroică (așa cum face eroul din basm); ci dintr-un noncomformism social integral, sau din necesitatea de a face dreptate socială sau națională; (!!) de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
pe care le regăsim în O cercetare critică asupra poeziei române de la ". O contribuție remarcabilă la cunoașterea autorului francez (evident, datatăă aparține poetului Geo Dumitrescu (vestita ediție bilingvă a operei poetului Ă, salutată de Vladimir Streinu printr-o justă frază apreciativă, tălmăcirea fiind socotită "un adevărat act de cultură." În O pagină din Proust este descifrat cu finețe mecanismul amintirii și procesul convertirii estetice: "... istoria întreagă a creației proustiene arată un om pus de sine însuși, în ciuda debilității fizice, sub efortul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
acestui al doilea aspect esențial al paradigmei narative: dimensiunea morală a interpretării. Criticul notează, alături de teoreticienii paradigmei narative, că logica inerentă poveștii face posibilă evaluarea, din punct de vedere moral, a discursului, oferind, în același timp, criteriile necesare în demersul apreciativ. Fisher, de pildă, evidențiază forma particulară a raționamentelor morale, materializare a impulsului înspre moralitate caracteristic paradigmei narative. Natura formei narative, remarcă Lewis, este morală "întrucât poveștile fac evenimentele inteligibile prin impunerea unei ordini temporale care conduce la un scop ce
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
magnifică a estuarului Tamisei a fost afectată prin construirea podului feroviar Charing Cross, lipsit de valoare estetică. Se pierdea astfel frumusețea naturii din cauza unei gândiri limitată la profitul și avantajele economice 257. Marea problemă ce poate rezulta din atitudinea noastră apreciativă față de peisaje este așa-numita falsificare a naturii, adică restaurarea ei de către om după o intervenție distructivă a aceluiași. Să presupunem următoarea situație. O companie minieră a descoperit un minereu într-un munte aflat în apropierea unei localități. Confruntată cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cum eram, iar Jay era acolo: cu părul geluit, pantaloni negri și o cămașă portocalie Helmut Lang. - Aha, m-am gândit eu că o să te găsesc în baie. Apoi Jay își întoarse privirea spre Aimee și zise, după ce o măsură apreciativ: Aici e depistat de obicei. - Am o vezică labilă, am dat eu din umeri, apoi m-am aplecat să-mi iau sombreroul. - Și mai ai ceva ce... Jay se întinse și-mi atinse nasul în timp ce mă ridicam, sper și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de târziu poftea, dar numai dacă era vorba să-și facă lecțiile. Fără nervi, fără neînțelesuri, fără sensuri duble - doar o înclinare a capului. L-am văzut din nou pe Robby ca prin ceață, din cauza lacrimilor mele. Privirea lui limpede, apreciativă, a fost îndeajuns să le pornească. Am ieșit pe coridor și am închis încet ușa în urma mea, așteptând să aud declicul încuietorii, dar sunetul nu s-a mai produs. Am dat peste o sticlă de vin roșu în timp ce mă învârteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
tabloul poetic. Anterioritatea adjectivelor are ca emițător instanța cunoscătoare a evenimentelor sacre, care își realizează menirea de a transmite informația sacră prin semnale lingvistice. Mutarea accentului frazei pe gradul de tensiune descriptivă este un indicator pentru însemnătatea mesajului poetic. Adjectivele apreciative apar în structura frazei într-o relație sintactică de incidență ce vorbește despre același discernământ naratorial cu rol de ghidare a ascultătorului: „Crșșt’e-o flore d’in mormîntu fșt’ii, mîndră flore, da n-o șt’iut-o n’ime
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
învățămînt, indicatorii comparativi ai funcționalității sistemelor de învățămînt, sistemele de învățămînt general-obligatoriu etc. (40 a și b). Se încearcă, în aceste lucrări, desprinderea curentelor educative, a tendințelor de evoluție a învățămîntului, dominantele pedagogice ce pot contribui la progresul școlii. Rolul apreciativ și de optimizare al pedagogiei comparate este evidențiat și prin lucrări comparative tip monografie, dedicate analizei învățămîntului din anumite țări, reformelor școlare sau unor tipuri de instituții școlare (40 b). Trebuie, de asemenea, subliniată apariția unor lucrări de factură teoretică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați În zona politică a extremei drepte, au comentat (În termeni mai degrabă apreciativi) „spiritul anticapitalist” al românilor. Pentru Vasile Băncilă, de pildă, „În psihologia românească există un antiburghezism pasiv, care deși nu e conștient de sine, e puternic” („Etnicul și logica modernă”, În Gândirea, 1935). „Spiritul nostru [= al românilor] - scria la rândul său
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care o produce apariția naratorului. Comportamentul acestuia, felul în care este îmbrăcat, niciun detaliu nu vine să precizeze „senzația” pe care o generează. Recunosc locuitorii în el pe celebrul dramaturg ? Este puțin probabil, nu avem niciun semn de recunoaștere apreciativă, niciun salut, nicio cunoștință care să-i vină în întâmpinare etc. Dimpotrivă, textul ne lasă mai degrabă cu impresia că nu există nicio identificare în această calitate a naratorului. Nimeni nu pare să recunoască în persoana sa o personalitate. Cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
I. Nistor, patriarhul Miron, prof. Vasile Loichiță) și aprecierile critice, post- mortem, la adresa sa (profesorii Vasile Loichiță, Valerian Șesan, Romulus Cândea, ostenitorii ziarului „Cuvântul preoțesc” și alții), cu toate înmănunchiate în Viața mitropolitului Nectarie Cotlarciuc. Autorul precizează că, pe lângă cuvintele apreciative la adresa cunoscutului chiriarh, au „existat și guri rele care au avut de contestat anumite lucruri la adresa mitropolitului... ele îi erau aduse încă de când era în viață și țineau exclusiv de viața și activitatea de politician a lui Nectarie”. Activitatea lui
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
tind să exprime mai degrabă un circumstanțial de mod propriu-zis (care operează o "categorizare" calificativă 33, "indicând o caracteristică a procesului", GALR II: 523) decât unul de modalitate (care indică, global, "o evaluare a propoziției, din punct de vedere epistemic, apreciativ sau deontic", GALR II: 523)34. Expresiile lexicale adverbiale de tipul într-un mod abuziv/alert/amănunțit/creativ/grupat/meschin sau într-un chip echivoc/palpabil/remarcabil/viu (vezi Anexa III) nu funcționează, în mod uzual, ca modalizatori. La modul
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală / Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Probleme metodologice în măsurarea sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea / Ștefan Cojocaru „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea Anchetei Apreciative / Elena Herda Orașul Fetești / Ana Bleahu Migrația românească în Spania / Remus Anghel Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practici transnaționale la migranții români din Milano / Mariya Nedeltcheva Alegerile prezidențiale și influența lor asupra hărții politice a României / RECENZII
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]