270 matches
-
-o să Își creeze o lume idealizată În care să evadeze și să se se refugieze ori de câte ori realitatea curentă devine prea dură pentru a o suporta ca atare. Dintre toți subiecții intervievați, Karina este singura care are o atitudine preponderent apreciativă la adresa propriei familii, În ciuda relelor tratamente la care a fost supusă de către părinți, cărora le reproșează totuși comportamentul agresiv, lipsit de afecțiune. Daria spune la un moment dat că părinții ei au muncit foarte mult, asigurându-i o bază materială
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
se potrivească. — Da, da, spuse femeia cu protezele, o să-ți fie bună. Mai bine să-ți fie un pic largă decât prea mică. Ammaji probă noul dispozitiv, mișcându-și și contorsionându-și buzele peste extensia nefamiliară din plastic, lovindu-și apreciativ unul de celălalt cele două noi rânduri de dinți. Abia mai târziu avu un pic de ghinion. Ieșiseră de la cinema, iar Pinky se simțea oarecum îmbunată de scenele încântătoare la care fusese martoră, între erou și eroină, care depășeau obstacole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
asigurându-se că el i-a observat expresia de indiferență absolută. Lui Emmy i-au luat câteva secunde să închidă ușa și să pună lanțul, iar când s-a întors spre Duncan, el se uita la ea cu o privire apreciativă îndrăzneață. Aproape cu venerație, dacă era să fie sinceră. Și poate pentru prima dată în prezența lui Duncan, ea nu se simți deloc rușinată de cum arăta. — Iisuse, Em, arăți bestial, zise el cu mai multă sinceritate decât l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
minute. Dar la cerere - în cazul unei dureri mari de tot - îl putem arde la foc mic, timp de o jumătate de oră. Lionel, ca un adevărat inginer, începe să pipăie materialul cu care e căptușit sicriul, făcându-i semne apreciative proprietarului. După ce se convinge că face o alegere bună, îl întreabă hotărât pe proprietar: — Aș putea să-l încerc? — Domnul este un excentric, își revine acesta din uluială. E prima oară când aud așa ceva și familia mea e în branșă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Lionel. Chelnerii și picolii încep baletul uzual. Lionel se apleacă peste masă și-i șoptește lui Liliane: — Simte-te bine. — O să-ncerc. Chelnerii aduc antreurile. Comesenii își dau silința să mănânce cât mai distins. După supă, Lionel face niște hiperbole apreciative către bucătărie - deși n-a detectat nici o urmă de homar în supă. Ajutorii de bucătar ies pe rând în ușă să vadă cine sunt cei doi clienți atât de excentrici. La felul doi, Gustave aduce sticla de vin și începe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mici și drăguțe și abia mi-am făcut pedichiura înainte de a pleca în weekend (cu trandafiriu, ca să nu fie vulgar). Jake începe să mi le maseze, la început aproape fără să își dea seama, apoi, când eu scot anumite sunete apreciative, se implică serios în activitate. Închid ochii și simt că mă topesc. Dacă mă gândesc, nu cred că-mi place ceva pe lumea asta mai mult decât să mi se maseze picioarele. Delicat, îmi frământă degetele unul câte unul, presându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
profilurile de pe nerve.com, cu fotografii seducătoare și texte de agațament grotesc de neoriginale. Pufni. Scutește-mă! Apreciez lipsa totală a eticii muncii, să știi. Cum altfel aș putea scrie asemenea porcării zilnic? Își termină martini-ul cu o Înghițitură apreciativă și se ridică de pe divanul din piele. E doar o chestie la care să te gândești, atâta tot. Acum hai să mergem. Avem de supervizat o cină. Am oftat. —Bine, dar nu pot să stau până la capăt. În seara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
o opțiune, desigur, dar e destul de eficientă. Negru și alb cu ruj roșu strălucitor, știți? Poate și un model unicat Prada cu tocuri Înalte sau ceva chiar și mai ostentativ. Esența e să ieși În evidență. Am auzit câteva râsete apreciative În fundal. În momentul acela am observat că arăta ca scoasă dintr-un episod eșuat din Vreau o față celebră.1 Ce am spus? Ce am făcut? Absolut nimic. În loc să ne păstrăm un grăunte, o fărâmă minusculă de demnitate, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
instrumentelor muzicale. Cei mai mulți învață alfabetul, de exemplu, în forma lui cântată, această formă de inteligență conducând la dezvoltarea abilităților de a produce și aprecia muzica. Oamenii care aparțin acestei categorii învață și gândesc în sunete. Își formează imediat o părere apreciativă sau critică muzica pe care o ascultă. Cei mai mulți sunt extrem de sensibili la auzul sunetelor. Această abilitate include reproducerea sunetelor și a melodiilor, performarea la diverse instrumente, recunoașterea liniilor melodice, compunerea de melodii, înțelegerea structurii și ritmurilor muzicale. Copiii muzicali învață
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2923]
-
acestui al doilea aspect esențial al paradigmei narative: dimensiunea morală a interpretării. Criticul notează, alături de teoreticienii paradigmei narative, că logica inerentă poveștii face posibilă evaluarea, din punct de vedere moral, a discursului, oferind, în același timp, criteriile necesare în demersul apreciativ. Fisher, de pildă, evidențiază forma particulară a raționamentelor morale, materializare a impulsului înspre moralitate caracteristic paradigmei narative. Natura formei narative, remarcă Lewis, este morală "întrucât poveștile fac evenimentele inteligibile prin impunerea unei ordini temporale care conduce la un scop ce
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și a soluțiilor optime practice, de verificare a efectelor introducerii noului în practică, de înțelegere a proceselor reale, de învingere a dificultăților prin noi ipoteze și soluții. • Sinonime, variante = participativă, cercetare a practicienilor, acțiune practică științifică, colaborativă, descoperire cooperativă, descoperire apreciativă, practică de emancipare, cercetare a profesorilor. Ele reflectă diferite abordări, probleme, poziții, epistemologii, abordări ideologice, tradiții, diferite contexte. • Cuprinde acțiuni de proiectare și desfășurare de intervenție, observări, analize, evaluări și autoevaluări, reflecții critice, de identificare a problemelor și a soluțiilor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relații ale omului cu realitatea constituie personalitatea lui”. Fiind rezultatul experiențelor socisl-istorice și a celor individuale „atitudinile” se structurează, arată Miașiscev, într-un sistem ierarhizat: la nivel inferior „atitudinile emoționale”, pe care le implică „frustrația”, iar la nivel superior „atitudinile apreciative”, care subordonează celelalte aspecte ale personalității (atât însușirile caracteriale, cât și procesele cognitive și afectiv-voliționale, care depind de atitudinea persoanei față de conținutul lor obiectiv). De altfel, în concepția lui V.N. Miașiscev, ceea ce formează „axa” structurii vieții psihice o reprezintă relația
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
inferiorității proprii, în sensul adlerian cunoscut. În înțelesul acordat de A. Adler, „complexul de inferioritate” este un efect fatal al unei comparații defavorabile cu altul, este un simptom maladiv, un semn de tulburare a tendinței normale de autovalorificare, de integrare apreciativă a persoanei în comunitatea în care trăiește. Mai precis, pentru A. Adler, „sentimentul de inferioritate” și corelatul său, tendința spre autoafirmare (spre „putere”), reprezintă două din formele de bază sub care poate să apară sentimentul valorii proprii. Prima formă este
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
neconceput fără conștiința eului propriul; dar „conștiința de sine” implică la rândul ei, se știe, factorul social și un nivel superior al personalității: este vorba de „conștiința valorilor”, care face ca „Eul” să intre ca obiect de estimare în „conștiința apreciativă”. Așa se explică faptul de ce în unele cazuri individuale, sentimentul de inferioritate poate evolua spre starea de „complex”, spre instalarea unui profund sentiment de neputință, de incapacitate deprimantă, care se poate prelungi prin dezvoltarea unei reacții de retragere exagerată în
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
învățămînt, indicatorii comparativi ai funcționalității sistemelor de învățămînt, sistemele de învățămînt general-obligatoriu etc. (40 a și b). Se încearcă, în aceste lucrări, desprinderea curentelor educative, a tendințelor de evoluție a învățămîntului, dominantele pedagogice ce pot contribui la progresul școlii. Rolul apreciativ și de optimizare al pedagogiei comparate este evidențiat și prin lucrări comparative tip monografie, dedicate analizei învățămîntului din anumite țări, reformelor școlare sau unor tipuri de instituții școlare (40 b). Trebuie, de asemenea, subliniată apariția unor lucrări de factură teoretică
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și perspectiva de abordare a realității. În funcție de primul criteriu, am avea supervizarea internă și externă, conform celui de-al doilea, supervizarea individuală și de grup, iar în funcție de-al treilea criteriu avem supervizarea clasică centrată pe problemă și supervizarea apreciativă. În privința tipurilor analizate remarcăm că unele dintre ele sunt datorate existenței unor regulamente organizaționale, altele sunt influențate de modalitățile de instruire ale supervizorilor, iar altele, cele mai greu de previzionat, sunt datorate stilurilor de personalitate ale supervizorilor. Supervizarea devine nu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Development around the World: Practice, Theory, Research, Training, University of Toronto Press, Toronto. Chelcea, L., 2006, „Cultură și dezvoltare: perspectiva antropologiei culturale”, în C. Zamfir, L. Stoica (coord.), O nouă provocare: dezvoltarea socială, Editura Polirom, Iași. Cojocaru, Ș., 2005, Metode apreciative în asistența socială. Ancheta, supervizarea și managementul de caz, Editura Polirom, Iași. Consorțiul pentru Dezvoltare Rurală, 2005, Întărirea capacității administrațiilor publice locale de a adopta și implementa politici de dezvoltare. Argument pentru introducerea funcției de Agent de Dezvoltare Locală, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
diversități, bogăția ei. Ralph Linton definește cultura ca „ereditatea socială [...], configurația comportamentelor învățate și a rezultatelor lor, ale căror elemente componente sunt împărtășite și transmise de către membrii unei societăți date”. De acestă dată culturii nu-i mai sunt asociate note apreciative. Cultura este o moștenire socială pe care grupul o valorizează și o transmite urmașilor; ea oferă individului modele adaptative de comportament la mediu în care trăiește, modele elaborate de-a lungul timpului respectiv. Se observă două tendințe de definire și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
conversații. 5.3.5. Funcțiile exercițiului fizic Exercițiul fizice este considerat ca un „instrument didactic” cu ajutorul căruia acționăm în direcția realizării obiectivelor educației fizice. In acest context exercițiul fizic îndeplinește următoarele funcții (Albu și colab., 2003): operativă, cumulativă, selectivă și apreciativă. a) Funcția operativă - exercițiul fizic acționează asupra lumii externe și asupra propriei motricități a subiectului. Corpul devine „operant” întrucât subiectul are disponibilități multiple care îi permit să domine spațiul înconjurător și propriile mișcări. In această privință exercițiile fizice acționează în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și calității efortului depus; îmbunătățirea capacității de combinare și asociere a exercițiilor fizice; creșterea capacității de analiză a efectelor obținute ca urmare a utilizării sistematice a exercițiilor fizice; se asigură un raport corect între stările emoționale și oboseală. d) Funcția apreciativă - funcția de sinteză care îi permite subiectului să evalueze obiectiv: cantitatea și calitatea elementelor dobândite, capacitatea de corelare a acestora și eficiența acțiunilor, verificate în condiții schimbătoare. Exercițiile fizice, prin sistemul de selecționare și prin modul în care sunt puse
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
bărbăției; - personajului i se face o biografie eroică, neavând aproape niciodată legătură totală cu adevărata sa biografie, reală sau istorică; - caracterele sunt neschimbate (nu evoluează, nu se nuanțează); - personajele sunt caracterizate prin câteva trăsături comune;simple notații caracterizatoare; - diverse nuanțe apreciative. (!!) dar în așa fel, încât devin inconfundabile;haiducul nu acționează dintr-un exces de forță sau disponibilitate eroică (așa cum face eroul din basm); ci dintr-un noncomformism social integral, sau din necesitatea de a face dreptate socială sau națională; (!!) de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lume măcinată de boală și de moarte. Un elogiu adus femeii se constituie nu doar acest cuvânt înainte al naratorului, sub vocea căruia se întrezăresc crezurile autorului, ci și introducerea făcută zilei a patra a povestirilor: asistăm la o mărturisire apreciativă, laudativă chiar, încărcată de devoțiune profundă față de eternul feminin. Femeia se transformă în deziderat, devine unica cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan 124 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 6. 125 Janet Levarie Smarr, Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
semnificării, semnele se împart în: a) designative: dau receptorului o descriere a obiectului sau situației denotate; b) prescriptive: asigură receptorului o descriere a modului cum trebuie să se comporte cu obiectul sau în situația denotată în vederea unei acțiuni eficiente; c) apreciative: oferă o descriere a calităților obiectului sau situației denotate în raport cu valoarea de satisfacere a acestora; d) formative: se manifestă ca ,,determinatori" (,,de aceea", ,,este"), ,,conectori" (,,dacă... atunci"), ,,modori" (,,imposibil", ,,absurd"). 2) după criteriul de utilizare, menționăm semne: a) informative: informează
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ar fi bine să", ,,ne îndreptăm spre" etc. și de aceea este predominant prescriptiv, mai ales când sunt în clasă elevi cu dificultăți de învățare. În ciuda caracterului prescriptiv, forma discursului didactic, care îmbracă haina metaforei, comparației, personificării, alegoriei etc., este apreciativă. Pentru ca școala să nu fie percepută de elevi ca fiind constrângătoare, autoritară și plictisitoare, profesorul trebuie să nu utilizeze excesiv prescriptorii. El își poate ,,camufla" adevăratele intenții, scopuri, obiective prin utilizarea secundară a celorlalte semne lingvistice (designative, apreciative) și nonlingvistice
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc., este apreciativă. Pentru ca școala să nu fie percepută de elevi ca fiind constrângătoare, autoritară și plictisitoare, profesorul trebuie să nu utilizeze excesiv prescriptorii. El își poate ,,camufla" adevăratele intenții, scopuri, obiective prin utilizarea secundară a celorlalte semne lingvistice (designative, apreciative) și nonlingvistice (gestică, mimică, postură, contact vizual etc.). De asemenea, poate apela la inflexiuni vocale, accente în predarea unităților de învățare, ruperi de ritm, pauze stimulatoare, parametri paraverbali care măresc forța mesajului verbal, creează emoții și sentimente, captează atenția și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]