34,383 matches
-
i-a furnizat-o amical, dar a uitat să-i ceară și încuviințarea de a o face publică. În presa civilizată așa se procedează. Restul notiței e o înseilare de presupuneri ale autorului, a căror valoare gazetărească o lăsăm la aprecierea cititorilor Academiei Cațavencu. Exemele sufletești ale dlui Șt. A. nasc, cum se vede, monștrișori în paginile unei publicații pe care o citim (am făcut public faptul) cu plăcere. * Din editorialul dlui Vasile Dan (Arca, nr. 10,11, 12 din 2003
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
prejudiciat, dacă nu anulat. Ceea ce face să apreciem cercetarea în cauză ca pe o operă cu precădere cvasimemorialistică, posedînd îndreptățirea unei pledoarii pro domo, dar în plus ea înfățișează și o substanță bogat informativă ca și o remarcabilă tensiune dialectică. Apreciere ce-o facem în pofida faptului că ne disociem, în planul strict al opiniilor literare, de o sumă de afirmații ale lui Lucian Valea. Acest scriitor adînc vitregit de soartă adoptă postura cabrată a unui patriotism ardelean care, în condițiile cedării
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
care l-ar fi făcut poate să șovăie, oricîte rezerve ar fi acumulat, în fața unei concluzii atît de infamantă. Credem că probitatea preopinentului nostru rămîne debitoare cu o asemenea analiză a unui subiect „exploziv”. Dar aderăm la alte foarte numeroase aprecieri ale lui Gelu Ionescu asupra scriitorilor contemporani, neconvenționale, mordante în justețea lor, care contravin clișeelor încă puternice. Așa cum am văzut și dintr-un citat anterior, în calitate de director al Editurii Cartea Românească, cea mai importantă editură din România în anii ’70
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
la Goma reprezintă o excepție). Despre duplicitatea și oportunismul lui Marin Sorescu, care de altfel nu formează chiar un secret, comentatorii păstrează o curioasă rezervă, nu și d-sa, care vorbește despre ele fățiș, în contextul delicat al extrem de favorabilei aprecieri de care se bucura la un moment dat cvasiunanim glorificatul poet la Europa liberă: „Scriu o dată un comentariu foarte acid la adresa lui Marin Sorescu, care, într-un număr din România liberă, scria textual: «De cînd există tovarășul Nicolae Ceaușescu, globul pămîntesc
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
cînd s-a dedicat criticii și că începuturile sale în critica de întîmpinare stau mai degrabă sub semnul întîmplării decît al vocației: „Criticul actualității literare este însuflețit de ambiția de a vorbi primul despre noile cărți, de a da tonul aprecierilor, cu alte cuvinte de a selecta valorile din masa indistinctă a aparițiilor curente, de a miza riscant. Eu sunt destul de lent în reacții și de circumspect, mă feresc de imprudențe și de aceea nu prea întruchipez, deși mi-ar fi
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
aceste țări nu mai au nevoie de „Europa liberă”. România, Bulgaria sau țările baltice n-au de ce să mai apeleze la vocea unei lumi din care aproape fac parte. Nu pot să nu remarc o anume naivitate a americanilor în aprecierea situației din România. Desigur, presa și mass-media sînt teoretic și legal libere. Doar că această libertate nu este legată exclusiv de litera Constituției și, mai ales, de un principiu legal: mult mai strînsă este legătura ei cu stările de fapt
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
existenței, dă expresie căutării locului său în lume, cu melancolie, uzînd de pregnanța unor imagini și de acuratețea unor descrieri, toate aceste calități literare conferind vocii sale un timbru inconfundabil în literatura contemporană de limbă germană. Aceasta este cel puțin, aprecierea juriului, citată de agențiile de presă. Cătălin Dorian Florescu mai este posesorul Premiului Adalbert von Chamisso și al Premiului Fundației Dineman din Lucerna.Cătălin Dorian Florescu se prezintă publicului din Germania, la Literaturhaus din Hamburg, alături de Carmen Francesca Banciu, cu
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
cuprinde doar forma șie (ilustrată prin citate din Eminescu). În Gramatica limbii române („Gramatica Academiei”) din 1966 erau înregistrate ca forme standard atît sie, cît și sieși (șie și șieși fiind considerate învechite). Între gramatici apar deci diferențe notabile în aprecierea și recomandarea formelor; nu altfel stau lucrurile în dicționare. În DEX sînt incluse, ca forme egal îndreptățite, șie și sieși (nu însă sie). E drept că puțini se gîndesc să caute într-un dicționar explicativ asemenea forme; un instrument de
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
în belea, dau cu pietre" (ziarul tricolorul.ro); Dacă ai făcut poze, ai belea cu mine, să știi. Îți rup picioarele" (EZ 29.11.2004) etc. Foarte interesantă e însă convertirea cuvântului cu sens clar negativ într-o marcă a aprecierii superlative. Belea apare tot mai des cu funcția de echivalent al termenului de apreciere pozitivă, alături de mișto, cașto, meserie, marfă, super etc. Acest gen de evaluativ este în mod tipic reînnoit periodic în argou, pentru că folosirea insistentă îi tocește expresivitatea
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
cu mine, să știi. Îți rup picioarele" (EZ 29.11.2004) etc. Foarte interesantă e însă convertirea cuvântului cu sens clar negativ într-o marcă a aprecierii superlative. Belea apare tot mai des cu funcția de echivalent al termenului de apreciere pozitivă, alături de mișto, cașto, meserie, marfă, super etc. Acest gen de evaluativ este în mod tipic reînnoit periodic în argou, pentru că folosirea insistentă îi tocește expresivitatea; perechea antonimică de bază (bun / rău) constituie de altfel și un foarte util mijloc
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
Mediu sau despre psihoistorie (și despre multe alte teme), cu unul racordat la actualitatea imediată, foarte liber, uneori chiar prea degajat, cu simpatice, dar riscante, accente ludice. Diferența de concepție a revistei dintre aceste două etape a creat diferențe de apreciere și de viziune retrospectivă, care se reflectă prea pregnant în recentul dicționar apărut. Horea Poenar a pactizat mai clar cu Corin Braga și Ruxandra Cesereanu, poate numai întâmplător datorită unor afinități culturale sau temperamentale. Așa se explică faptul că în
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
redactare nu a avut posibilitatea unei relaționări, care, pe de o parte, să omogenizeze discursurile (foarte diferite ca stil) sau cel puțin să le confrunte pentru a le face compatibile, iar pe de alta să echilibreze prin comparație balanțele de apreciere a personalităților. Coordonatorul a dat colaboratorilor săi libertate totală de opinie și de desfășurare. Rezultatul este însă unul cu totul paradoxal și nemulțumitor, prin etalarea sentimentelor (în general, pozitive), căci un dicționar inconformist, fără principii și limite, își compromite chiar
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
formalitate. E o instanță necesară, dar nu mai mult decât un arbitru al respectării termenelor și angajamentelor. Un coordonator - știm bine cu toții - e, totuși, altceva decât un arbitru, pentru că el însuși trebuie să elaboreze regulile jocului. Corectitudinea informațiilor și a aprecierilor trebuie să fie miza lui, astfel încât dicționarul să nu devină un teren de zbenguială pentru colaboratori. Oricât am vrea să nu fie adevărat, spațiul acordat fiecărui scriitor într-un dicționar e semnificativ în sine. Horea Poenar a selectat 189 de
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
sau Adrian Grănescu, autori cu șapte volume publicate (primul) sau patru (cel de-al doilea). Nu e deloc în regulă. Dicționarul echinoxist al lui Horea Poenar nu lucrează cu nici un fel de scară a valorilor, ci doar cu sentimente de apreciere foarte aproximativă. Într-un dicționar, vrem-nu vrem, spațiul acordat unei personalități vorbește de la sine. E o convenție ce nu poate fi dinamitată nici de cel mai spectaculos și mai inteligent inconformism. Nerespectând-o, riști să-ți pierzi credibilitatea, fiind suspectat
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
vorbește de la sine. E o convenție ce nu poate fi dinamitată nici de cel mai spectaculos și mai inteligent inconformism. Nerespectând-o, riști să-ți pierzi credibilitatea, fiind suspectat de arbitrar și neseriozitate. Deficitar în informații (prea lacunar), deficitar în aprecieri (reflectate în dimensiunile foarte discutabile ale articolelor), dicționarul coordonat de Horea Poenar nu excelează nici în calitatea redactării textelor. Voit eseistice, textele sunt adesea logoreice, confuze, împănate cu prețiozități. Remarc totuși spiritul critic, foarte incisiv, al Ilincăi Domșa (autoare a
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
forțarea lexicului (vezi "atracțiozitate", ca să dau doar un exemplu) coabitează voios, nepedepsit. Lucrul cu adevărat semnificativ este că, din păcate, Nicolae Breban nu "își dă cont" - ca să-i folosesc o formulă utilizată până la obsesie - când se contrazice și când emite aprecieri, eufemistic spus, hazardate. Domnia sa laudă Editura Polirom pentru că îi încurajează pe autorii români, după care deplânge accentul pus pe "cultura snoabă, ultimele titluri americane", fără să observe că principalul instrument de răspândire a acestor producții în România este chiar Polirom
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
nu fi dezorientați și nici intimidați în fața neprevăzutului, care ne îndepărtează cu mult de apatia indolentă a Orientului." " Această adaptabilitate am perfecționat-o făcând din ea arma noastră de luptă în existență." în Instituția Tudor Vianu Al. Săndulescu aduce meritate aprecieri, pentru efortul depus de Maria Alexandru Vianu și Vlad Alexandrescu, la publicarea unui număr de 887 de scrisori primite de profesor, din totalul de 2500. Ultimul critic asupra căruia se oprește autorul este Vladimir Streinu. Autorul Paginilor de critică literară
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
nici subordonare, simțindu-se ca un centaur ce trece pe lângă o rezervație de animale și nu știe dacă să intre ori ba. Sau ca un Atlas ce suportă apăsarea greutății, dar care tânjește și după folosul ei. 4. Normalitate datorită aprecierii conform căreia istoria muzicii ar fi o succesiune de fraze consimile epocilor creatoare, perioadelor stilistico-estetice, fraze aflate în consecuție și conexate cu ajutorul semnelor de punctuație. 5. Stranietate căci întotdeauna există un aspect patologic al originalității, dar și căci diacronia artei
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
de ani, în 1925, când criticul avea 44 de ani); nu l-a luat în seamă decât cu totul fugitiv și tangențial de-a lungul bogatei sale activități critice - și întotdeauna cu accente negative, fie în judecata estetică, fie în aprecierea morală. O culpabilizare a lui Lovinescu, din motivul că l-a ignorat pe Slavici, ar fi exagerată și inutilă. Îndreptându-și o atenție specială și sistematică spre "Junimea", ca spre gruparea care a impulsionat decisiv modernizarea culturii române, E. Lovinescu
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
a fost convins de la început de reușită. Faptul că nu s-a înșelat, l-a bucurat chiar mai mult decît pe mine. Mai ales, atunci cînd a văzut că lucrurile se repetă și în alte spații de limbă spaniolă. Cu aprecieri deosebit de elogioase din partea publicațiilor literare. în Spania, revista Empireuma mi-a acordat, în cîteva rînduri, un spațiu amplu. The Barcelona Review începe unul din numere cu Cei trei copii-Mozart și Femeia solară, însoțite de prezentarea autorului. Reviste importante din Mexic
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
valoroasă creație romanescă a anului 1967" (p. 644). Verifici imediat producția anului și poți cădea ușor de acord că e așa, pentru că e uimitor de sărac în valori anul 1967 față de 1968 și cei care urmează. Dar sunt binișor exagerate aprecierile că romanul Cel mai iubit dintre pământeni ar fi "dintre cele mai grandioase romane-epopee" ale tuturor timpurilor (p. 919), sau că Biblioteca din Alexandria ar fi "una dintre cărțile fundamentale pentru analiza perioadei postbelice" (p. 922). Mi-a plăcut observația
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
publicului mai mult sau mai puțin avizat. Dintre aceștia se distinge unul doct, ce întruchipează Europa cu toate bunele și relele ei: cu prosternarea în fața unor exponate preponderent apusene, cu repudierea altora, autohtone, mai greu de asimilat, cu poncife în aprecierea valorii unor compozitori, arhitecți, artiști, dar și cu pătrunzătoare judecăți despre istorie, artă, popor. Este, dacă vreți, un soi de Enciclopedie a sufletului rus, tratată însă nu în maniera vulgar-depreciativă a romanului omonim al lui Viktor Erofeev. Titlul filmului lui
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
pentru opera lui Creangă, lipseau tradițiile și asociațiile culturale, prezente în mediul de origine. În perioada de după război, receptarea a fost orientată într-o altă direcție - spre teme sociale, spre realism critic și expresionism cu tentă lirică, cum o dovedește aprecierea unanimă a operelor lui Liviu Rebreanu sau Zaharia Stancu. Tot atât de avizat, autoarea urmărește și felul cum au fost selecționate și realizate traduceri din poezia românească, un capitol întreg (25 de pagini) fiind consacrat tălmăcirilor din poeziile lui Mihai Eminescu, realizate
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
aici, și Being John Malkovich, cel mai complex scenariu al lui Kaufman, unde e de găsit tema poveștii. Spuneam că Eternal sunshine... mi se pare unul dintre cele mai frumoase filme de dragoste pe care le-am văzut. O asemenea apreciere este, prin natura ei, profund subiectivă - admit asta -, cu atât mai mult cu cât istoria filmului de dragoste este uriașă și de o varietate absolută. Însă dacă majoritatea love-story-urilor au o desfășurare firească, ascendentă, de la momentul seducției prin îndrăgostire până la
Chinul eternei dimineți de dupa dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12242_a_13567]
-
și se îndreaptă spre al doilea și al treilea raft, locul ce li se cuvine. Nu dispar din raza noastră de atenție, dar își estompează prezența. Pentru a tempera exagerările prin care am trecut (și care mai persistă în unele aprecieri defazate), face bine apelul la acele opinii care relativizează importanța non-ficțiunii. Tocmai de aceea aduc în atenție o antologie mai veche de mărturisiri ale lui G. Călinescu, realizată de Eugen Simion sub titlul Fals jurnal. În 1999, când a apărut
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]