288 matches
-
cu grinzi negre se iviră, întîi ca niște sclipiri fără rost, apoi tot mai lămurit, ochii omului de sub ștreang, cu privirea mîndră, tulburătoare ca o chemare, în al cărei foc straniu valurile de argumente se topeau neputincioase." (s. n.) Curînd, această aprehensiune va lua în stăpînire conștiința lui Bologa. Spaima dureroasă" are antecedente în viața personajului, de ea legîndu-se momentele cele mai vii ale emoției infantile: întîlnirea cu tatăl, revelația de coloratură mistică, la șase ani (cînd "alt eveniment straniu îi zgudui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
clasă în celălalt. Se știe că darwinismul a profitat de ideile malthusiene din sfera socialului și că "atracția pulsională" a fourieriștilor beneficiase la rândul ei de observațiile lui Newton asupra legilor naturale. Domeniile se interferează, dialogul reduce vechile distanțe și aprehensiuni. Succesele medicinei în secolul XIX i-au sporit considerabil puterea simbolică, asigurându-i chiar o funcție legitimizantă în raport cu factorul politic. În Grecia veche, membrii cetății luau parte nu numai la decizii de ordin politic, dar și în ce privește justiția, școala, sănătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
complexe, există și o alta de substrat epistemic, nu mai puțin legitimă. Ele coexistă și alimentează în vremea noastră una din tensiunile majore ale spiritului. Ceea ce putem spera e ca mișcarea cu dublu sens a valorilor să reducă din vechile aprehensiuni și prejudecăți, să elimine noxele istoriste și să așeze lumea într-o fraternitate de atâta timp visată, prezisă, evocată. Sainte Beuve vorbea de "fraternitatea culturilor". Lunecăm astfel în utopie? Este o componentă esențială a culturii. Și trebuie să credem în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
șapte decenii este pentru că situația comportă analogii, cel puțin pe tărâm etnopsihologic, și invită la căutare de soluții. Sub alt unghi însă, ca tendință geopolitică, totul îndrumă spre o solidaritate europeană, în cadrul căreia dialogul între culturi va putea reduce vechile aprehensiuni și înlesni o stare de spirit favorabilă muncii pașnice și colaborării internaționale. Fără această perspectivă, tensiunile existente într-un loc sau altul riscă să ajungă la exacerbări dramatice și să întârzie nemotivat integrarea noastră în concertul european. Cronica, XXV, 31
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
știa, că încheierea convenției româno-ruse va determina ostilitatea Turciei, dar știa în același timp, că Europa nu era dispusă să intervină armat pentru a salva Turcia. Austro-Ungaria, nu vedea cu ochi buni o apropiere a statului român de guvernul țarist. Aprehensiunea de a nu provoca ostilitatea Austro-Ungariei, a contribuit, în această primă teapă într-o oarecare măsură, printre celelalte considerente, ca el să se opună unei colaborări cu Rusia. Mihail Kogălniceanu, nu voia să fie acuzat de încălcarea convenției. Încă de la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
chiar terorizat de lucrurile mărunte, de aspectele banale cu iz birocratic din societatea în care trăiește: "De mă voi pierde vreodată va fi desigur din cauza unui lucru de nimic, mărunțișurile acestea fiind cei mai aprigi dușmani ai mei."276 O aprehensiune identică mărturisește Camil Petrescu în jurnalul său ("Sau mai bine sub influența unei lecturi recente: om aruncat de viu în templul ploșnițelor.") 277, imaginea transferându-se prin izotopie în versul rimbaudian "Des serpents géants dévorés par des punaises", adevărată metaforă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
detestabilă, ba chiar oribilă ca soție, și mamă rea. Intenționează, așadar, să-și recapete stima de sine, să redevină un om bun măcar prin atitudinea și atașamentul de medic față de pacienți. Treptat Katie constată cu mirare că motivele ei de aprehensiune vs David devin tot mai puține, ba chiar, văzându-l complet schimbat (o invită la teatru, este prietenos, prevenitor, îi face conversație, îi cumpără înghețată, lucru de neconceput cu câteva zile înainte, ce mai, se comportă ca un amant), îl
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
știa, că încheierea convenției româno-ruse va determina ostilitatea Turciei, dar știa în același timp, că Europa nu era dispusă să intervină armat pentru a salva Turcia. Austro-Ungaria, nu vedea cu ochi buni o apropiere a statului român de guvernul țarist. Aprehensiunea de a nu provoca ostilitatea Austro-Ungariei, a contribuit, în această primă teapă într-o oarecare măsură, printre celelalte considerente, ca el să se opună unei colaborări cu Rusia. Mihail Kogălniceanu, nu voia să fie acuzat de încălcarea convenției. Încă de la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
că eu sunt ultimul tău fiu,/ cel pe care n-ai apucat să-l ucizi". În orice caz, în fața acestui ambiguu tu (când pretext, când miză a confesiunii), eul poetic nu are nicio rezervă în a-și mărturisi obsesiile și aprehensiunile: "Te-am ales să fii singurul/ în fața căruia să pot vorbi/ toate limbile pământului,/ tu uită-le,/ doar așa nu mă vei lăsa să fiu botezat,/ ci doar scăldat în cristelniță.// Mormântul e prima bâlbâială a vieții,/ eu mă hrănesc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Într-una dintre zilele de studiu în bibliotecă, tînărul universitar descoperă, pe masa de lucru, o carte stranie (cu aspect medieval), la mijlocul căreia se poate vedea imaginea viu colorată a unui dragon. Restul filelor sînt albe, stîrnind uimire și serioase aprehensiuni eventualului "cititor". Paul duce volumul coordonatorului sau de doctorat și are imensa surpriză de a afla că și acesta primise, cîndva, în tinerețea lui europeană, o carte identică (Rossi o scoate din bibliotecă pentru a-i confirma lui Paul veridicitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Philosophical Enquiry into the Origin of Our Ideas of the Sublime and Beautiful (1757), filosoful irlandez subliniază contaminarea subtilă dintre teama de durere și durerea propriu-zisă, care devin fața și reversul aceleiași monede, a sublimului estetic: "De vreme ce frica este o aprehensiune de durere sau de moarte, ea operează într-o manieră asemănătoare durerii reale. De aceea tot ce este terifiant [...] este, în același timp, sublim [...], deoarece este imposibil să privești un lucru periculos ca lipsit de importanță sau demn de dispreț
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un eseu deja citat și discutat de mine anterior, susține, pe bună dreptate, că "[p]entru a crea ceva terifiant, obscuritatea pare, în general, necesară. Atunci când cunoaștem în întregime un pericol, când ne obișnuim privirea cu el, mare parte din aprehensiune dispare" (1997: 231). După cum vom vedea, dacă îmi permiteți micul joc de cuvinte, vom avea de a face cu o prezență invizibilă (geneza și scopurile acestei forme ontologice nu ne sunt precizate), a cărei amenințare, abia intuită în fazele inițiale
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
narațiuni-avertisment, ce reflectă coșmarurile pe care Necunoscutul le poate genera" (2002: 145). Cu alte cuvinte, autorul este, concomitent, sedus de ideea unui viitor necunoscut, care, exact în momentul imaginării sale, produce, în virtutea noutății absolute și a violării de paradigmă fenomenologică, aprehensiune. Dacă adaug la aceasta observația ulterioară a lui Graham, conform căreia acest tipar narativ este înclinat "să ducă aceste coșmaruri la extrem schimbarea apocaliptică, implicând distrugerea fie a întregii planete, fie doar a unui stil de viață special" (2002: 145
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Moscu, la care iau parte pictorul Egor Pașchevici și profesorul universitar Nazarie, discipol al lui Pârvan. Primele note de straniu se găsesc abia în partea a doua, când, într-o conversație dintre cei doi oaspeți sus-menționați, ultimul îi mărturisește primului aprehensiunile difuze care se trăiesc în proximitatea luxuriantă a unui decor silvan. Nu lipsesc de aici tușele dantești: "Pădurea te sperie chiar pe d-ta, care ești tânăr luminat, fără superstiții. E o groază de care nu scapă nimeni. Prea multe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
auctorial exemplul cel mai clar de respect față de lector). Ajunși la capătul expediției noastre, a venit timpul să formulez câteva rânduri conclusive. Am pornit această modestă cercetare de la ideea că anxietatea și, corelativ, plăcerea estetică sunt generate mai curând de aprehensiunea în sine, decât de obiectul acesteia (în favoarea acestei notații stau mărturie și multiplele fragmente selectate). Aspectul acesta paradoxal a fost observat foarte bine încă de acum aproape trei sute de ani de primul mare romancier modern, Daniel Defoe. Aventurierul său solitar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
timp de la neputința rațiunii de a accede la Taine. El își asumă integral gîndirea rațională, devine pionierul științei experimentale, fiind în același timp pe deplin conștient de limitele rațiunii și ale științei. În loc să respingă îndoiala lui Montaigne, o asimilează, transformînd aprehensiunea Credinței în Pariu absolut căruia i se dedică trup și suflet. Mai tîrziu, acel credo quia absurdum al lui Kierkegaard se va întemeia pe critica rațională a gîndirii raționaliste. De acum înainte, Credința va ști să se opună rațiunii com-bătînd-o
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cunoaștere al obiectelor concrete, nici pe cel al relațiilor dintre acestea, manifestându-se doar că agent revelator al celor mai rafinate și mai ascunse aspecte ontologice ale realității. Cel mai semnificativ este că afflatus este metamorfozat într-un agent al aprehensiunii hiperintelectuale: "Inspirația nu aduce nimic nou în cadrul complexului de cunoaștere determinat de structură rațională de tip subiect-obiect. Ea deschide o nouă dimensiune a cunoașterii, dimensiunea înțelegerii în relație cu preocupările noastre ultime și cu misterul ființei" (1967, I, p. 115
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și Ludwig Schütz Lexikon, dedicat termenilor utilizați de Toma din Aquino, menționează aceas ta semnificație epistemologica a verbului apprehendo, ceea ce înseamnă că este posibil ca interpretarea lui Robert Pasnau să nu fie tocmai nejustificată, cel puțin la nivelul tra ducerii. Aprehensiunea, consideră interpretul, trebuie înțeleasă ca fiind o simplă relație cauzala, ceea ce ar con duce către o interpretare reprezentationalista a cunoașterii senzoriale la Toma din Aquino; aprehensiunea înseamnă de fapt „cunoaștere“, iar o traducere a pasajului din Scrip tum super libros
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lui Robert Pasnau să nu fie tocmai nejustificată, cel puțin la nivelul tra ducerii. Aprehensiunea, consideră interpretul, trebuie înțeleasă ca fiind o simplă relație cauzala, ceea ce ar con duce către o interpretare reprezentationalista a cunoașterii senzoriale la Toma din Aquino; aprehensiunea înseamnă de fapt „cunoaștere“, iar o traducere a pasajului din Scrip tum super libros Sententiarum, adecvată acestei nuanțe, ar fi, în acest nou context, valorificata epistemologic. Redau traducerea în engleză a lui Pasnau: (ÎI.2.15.) „But with respect to
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formativ pe care îl respectă fiind impersonal și universal: sub eul conștient se află subconștientul personal care conține toate experiențele individuale acumulate, însă sub acesta sălășluiește subconștientul colectiv). Întâlnim apoi abordările fenomenologice, pentru care mitul este o formă fundamentală de aprehensiune, susținând că orice experiență primară este percepută mitologic. În fine, mai trebuie amintite abordările simbolice, pentru care mitul este cristalizarea experiențelor esențiale ale vieții, construit prin varii forme de imagerie, lectura sa reprezentând o psihoterapie personală și culturală. Alți autori
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
la adresa mitului, căci doar prin disputa cu gândirea mitică a reușit filozofia să ajungă la formularea limpede a conceptului propriu și la conștiința clară a menirii ei.162 Mitul este, conform filozofului german, "energia unitară a spiritului", o formă de aprehensiune unitară în ea însăși, care se afirmă în întreaga diversitate a materialului obiectiv de reprezentare.163 Mitul nu e doar produsul proceselor intelectuale, ci și "emoție transformată în imagini", "obiectivare a vieții sociale a omului, nu a experienței individuale", nu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în 29 decembrie 1933, din nou fără să știe încă de atentatul reușit contra lui Duca, Nae Ionescu repetă formula din Măcelul: "Măsura brutală și absolut nejustificată a dizolvării Gărzii de Fier e de natură a ridica tot felul de aprehensiuni. ș...ț ne putem aștepta la orice". Iar ceea ce era așteptat s-a întîmplat: Duca a fost asasinat de legionari, în 29 decembrie, în gara din Sinaia, probabil cu complicități înalte și tenebroase. "Oficiosul Gărzii" a mai apărut în 1
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
intențiile organismului implicat activ într-o anume situație. La ora actuală percepția este considerată un mecanism reglator esențial al activității adaptative. 1. Explorarea vizuală Una din primele și cele mai frecvente exploatări ale percepției a avut ca obiect capacitatea de aprehensiune, numită uneori câmp de aprehensiune al percepției sau atenției. Această capacitate se exprimă prin numărul de elemente sau unități percepute dintr-o singură privire, durata de expunere fiind astfel potrivită încât subiectul să nu aibă posibilitatea să numere aceste unități
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
o anume situație. La ora actuală percepția este considerată un mecanism reglator esențial al activității adaptative. 1. Explorarea vizuală Una din primele și cele mai frecvente exploatări ale percepției a avut ca obiect capacitatea de aprehensiune, numită uneori câmp de aprehensiune al percepției sau atenției. Această capacitate se exprimă prin numărul de elemente sau unități percepute dintr-o singură privire, durata de expunere fiind astfel potrivită încât subiectul să nu aibă posibilitatea să numere aceste unități. Timpul de expunere utilizat obținut
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
eficienței tehnicii tachistoscopice menționăm: * necesitatea controlării exacte a timpului de expunere și iluminației; * fixarea de către subiect a privirii în centrul suprafeței stimulative și pregătirea lui pentru percepere printr-o comandă adecvată, dată cu 1-2 secunde înainte de prezentarea stimulentului. Capacitatea de aprehensiune variază în raport cu instrucția dată subiectului, cu vârsta subiecților, caracterul materialului utilizat, intensitatea și durata stimulării, influența experienței anterioare a subiecților, prezentarea dispersată sau grupată a materialului. Atunci când apare un obiect în câmpul vizual, ochii reacționează printr-un răspuns de fixare
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]