289 matches
-
în general, se întâlnește frecvent o gravă și fatidică deformație profesională. Ea constă în aceea că între artist și viața reală - cea pe care o considerăm și o numim reală - se tot adună, cu timpul, strădanii, dorințe, iluzii, neînțelegeri și aprehensiuni, succese și eșecuri, până când se formează din ele un zid insurmontabil și impenetrabil. Undeva lângă acest zid, "eminentul artist" se îmbolnăvește de inimă rea și moare în urma pierderii contactului cu această realitate aflată aproape, la doar câteva palme distanță de
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
de oameni bătrâni. Tinerețea romanțioasă a pierdut demult partida, a ieșit din recuzită. Eroul Desperado e dependent de trecut. Hawksmoor nici n-ar exista dacă n-ar avea un dublu în trecut, cu care se și contopește în final, în aprehensiunea răului. When We Were Orphans se bazează exclusiv pe frânturile de amintire care, în final, dezvăluie un adevăr cumplit (intriga e prea fragilă pentru a sprijini intensitatea ororii, acesta fiind, cred, neajunsul major al romanului). The Golden Notebook e o
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
resemnat-lucidă («Iubesc cuvintele pe care le am», p. 56) sau chinuitor-geloasă («Iubesc cuvintele pe care nu le pot dobîndi» p. 57), de uimire («Cum de putem fi altfel decît vorbele noastre?», p. 49), de dependență reciprocă - deci, sporadic, chiar de aprehensiune («Depind de cuvinte, dar și cuvintele depind de mine. Uneori, mă tem de ele; alteori, mi se par, dimpotrivă, neputincioase fără răsuflarea mea», p. 35). Niciodată însă - de indiferență. Niciodată - de respingere. Tot ce putem să controlăm e, eventual, vorbirea
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
Inițial, deși era preocupat de destinul românesc al operei lui și atras de ideea înapoierii la matcă, s-a temut că întoarcerea în țară nu e mai puțin sfâșietoare decât plecarea în exil (D, 237). Ulterior, el și-a depășit aprehensiunile: o dată ieșit la pensie în Franța, s-a întors pentru totdeauna în locul de naștere, gest singular în fostul exil literar românesc de la Paris. Au existat și scriitori care au respins categoric ideea unei eventuale reveniri în România chiar și după
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
putea să-mi explice, fiindcă sunt lucruri care nu au explicație, nici leac, și suferințe care niciodată nu se liniștesc“. Și pe când mă calmam încetul cu încetul - sudoarea rece și persistentă pe ceafă - și înțelegeam că totul era depărtarea și aprehensiunea și visul și blestemul de a nu vedea - nu-ți vezi niciodată ceafa și nici ochii surghiuniți nu văd -, atunci îmi puneam prin asociație de idei cealaltă întrebare, inutilă, suportabilă: „Mai sunt oare pe lume acești copii români de pe scări
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
și unui cunoscător, iar logica paradoxurilor poate să deruteze chiar și pe cei obișnuiți cu jongleriile sofistice; ceea ce te împinge să recitești anumite paragrafe sau anumite pagini, cîteodată chiar capitole întregi, este împrejurarea că, de multe ori, ele îți trezesc aprehensiuni vagi în legătură cu prezența răului în realitate și în literatură, îți creează impresia că teza principală a cărții, una dintre cele mai provocatoare, de altfel, îți este surprinzător de familiară, că ai intuit, cumva, în actul literar o transgresare a legii
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
diaspora noastră culturală. Din cîte știm, cu excepția d-lui Nicolae Florescu, care s-a dedicat cu osîrdie acestei teme iradiante, nimeni n-a întreprins nici un efort susținut întru abordarea sa. Să fie la mijloc un complex de vinovăție colectiv, o aprehensiune a unei posibile ,concurențe" sau pur și simplu un efect al indiferenței suverane, al comodității cu nuanțe balcanice din șirul cărora nu lipsesc cele ale unui oportunism endemic? Greu de dat un răspuns tranșant. Oricum, exilul reprezintă o pată albă
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
Gheorghe Grigurcu DEMONIA imaginarului cultivată de Șerban Foarță presupune, evident, un antirealism. Să fie cumva la mijloc și un antilirism? Nu cumva combinația dintre erudiția stufoasă și fantezia exaltată indică o aprehensiune a poetului în raport cu propriai figură? Însăși luciditatea acută, concentratul de efort cerebral s-ar putea să semnifice o aplicare masochistă a eului asupră-și, „un fel de hipertrofie, prin natura sa, care distruge fatal armonia unei fețe" (e caracterizarea pe
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
Recunoscîndu-și o "aversiune față de istoricism", N. Manolescu își intitula, degajat, un eseu din 1968, Metamorfozele poeziei, sub impulsul nevoii de schimbare, care presupunea înlăturarea "falselor legități introduse de marxism în istoria literaturii". Aventura critică și eseistică era așadar efectul unei aprehensiuni față de istoria literară resimțită ca o capcană: Neputința aceasta de a scăpa din strînsoarea unui concept determinist și mesianic de istorie ne-a făcut pe unii dintre noi bănuitori față de disciplina ca atare a istoriei literare, în pofida faptului că mari
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
nu vezi că bate vîntul încolo? - a ținut să explice arătînd gardul de peste drum. - Ar fi mai bine să nu mai faci chestii de-astea - a fost de părere Pați, pe punctul de a se enerva de-a binelea după aprehensiunile pe care le încercase. Cristina a privit în gol cu expresia opacă a unui copil căruia îi ceri să nu mai mănînce dulceață de vișine trei zile la rînd. Avea un aer iresponsabil, iar Pați a renunțat să se supere
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
Gheorghe Grigurcu Spirit auster, de fibră ardeleană, Traian Ștef are aprehensiunea prezentului. Ajunge chiar a-l refuza categoric: "N-am înțeles niciodată ce înseamnă să trăiești clipa. Prezentul mă însoțește cu un sentiment al inconfortului". Îl irită atît "clipa horațiană" cît și "clipele lui Faust", precizînd că "învățătura lui Horațiu nu
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
de prezența ei însăși, precum o "idee-fundal", care e muzica, echivalînd "mai mult cu parcurgerea trecutului și mai puțin cu plăcerea descoperirilor"... Să recunoaștem: l-am citit totdeauna pe C.D. Zeletin, eminent om de știință, medic și profesor universitar, cu aprehensiunea că vom fi mai mult ori mai puțin dezamăgiți de o alunecare în diletantism, de stîngăciile improvizației, atît de frecvente la autorii din această speță. Dar surpriză, surpriză! Niciodată scrisul d-sale, fie în calitate de poet sau tălmăcitor de poezie, fie
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
Ce altceva poți să simți atunci când timp de trei zile asculți numai muzica din secolele 18 și 19, creația muzicală recentă zbătându-se ca peștele pe uscat, din prea puțina capacitate de cuprindere și înțelegere ori, dimpotrivă, din prea multă aprehensiune și indiferență a celor mai mulți dintre pedagogi în relația cu fenomenul muzical contemporan? Cât despre creația românească, e relevantă, dar și îngrijorătoare, cred, constatarea că doar 5-6 copii au aborda-t-o, și atunci într-o manieră superficială, circumstanțială. 4) Primejdia
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
cu Apollo de Belvedere și e o mină de inteligență și de forțe morale. Ce nu poate ingeniozitatea unei fete îndrăgostite! În scurt, Ioanide se temea să deschidă violent problema, gîndindu-se că era posibil să fie el însuși victima unor aprehensiuni exagerate. Era mai bine să ia lucrurile de departe, să culeagă informații. Gavrilcea era prietenul lui Tudorel, pe el avea să-l cheme. Sună servitoarea și-i porunci să invite pe domnul Tudorel să nu plece în oraș înainte de a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mâna. Ce eveniment capital s-a întîmplat? Era obiceiul lui Pomponescu în general de a persifla discret orice fapt având pretenția de a se ridica asupra banalului. N-admitea decât locuri comune și oameni curenți, asta însă dintr-o secretă aprehensiune de a fi depreciat prin jocul inedit al valorilor. - Oh! Se supăra de-a binelea Maman, care era o bătrînăplină de temperament, dar e un scandal! - Într-adevăr, interveni și Mamy cu un aer decis și jignit, e o mare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fi declarat sănătoasă. În fiecare bătrân există o frică de a fi abandonat și o nevoie de a ocupa conștiința celorlalți. Maman se menținea la suprafață printr-o alianță tacită cu Mamy, care și ea, fiind infirmă, suferea de aceeași aprehensiune, și amândouă cu puteri sporite își mențineau ascendentul asupra lui Pomponescu, slab prin educație. Readucerea în discuție a numelui lui Ioanide afectă în chipul cel mai profund pe Pomponescu și-l dispuse la una din acele antipatii secrete, obstinate, de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de o parte îngerul ținând de mână pe răposata (ca și în mitul Eurydikei), iar de cealaltă - porțile mausoleului. Arătând cu spada în sus, îngerul dădea a înțelege că prin aedicula funerară duhul pornea spre cer și înlătura blând moartei aprehensiunea firească a necunoscutului. Mormântul trebuia să fie cât mai alb, cât mai aerian, ca să nu producă nici o idee sinistră. Butoiescu, plimbat de braț de către Ioanide, luă o fizionomie din ce în ce mai concentrată, zâmbi mereu, însă de astă dată cu o nuanță de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
zece autori necesitatea extravaganțelor. Într-asta semăna oarecum cu Ioanide, căruia însă împrejurarea ca o femeie să fie voluntară fată de el i se părea foarte originală. Dar dincolo de această surpriză plăcută din punct de vedere estetic, arhitectul nutrea o aprehensiune. Nu-i plăcea să fie târât în voia valurilor de o femeie, avea o latentă veleitate de a rămâne stăpân pe sine. Ioana era și ea pasională, în sensul că sugera pasiunile. Felul dramatic cu care lăsa pleoapele sau încovoia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ani celpuțin, vom fi în imposibilitate să ne informăm. Fără știința germană, pretindea absurd geograful, e greu de făcut un pas în disciplina noastră. Cu toate astea, Conțescu era departe de a propune vreo politică progermană. El își exprima simpla aprehensiune de a nu trebui să-și lungească itinerarul lucrărilor cu un număr de ani neprevăzut. E drept că acest sentiment îl făcea egoist și-l împingea să considere evenimentele după prejudecățile lui de intelectual care făcuse studiile în Germania. Astfel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a unei funcții și de aceea nu căuta să se sustragă nici unei obligații oficiale. O convocare, chiar ratată, nota cel puțin prezența lui Gulimănescu. - Vii mâine la consiliu? Îl întreba un coleg. - Se poate să nu viu?! Avea de altfel aprehensiunea vagă că o lipsă poate să-i atragă vreo reținere din salariu sau pierderea unui beneficiu, și Gulimănescu era desperat când, spre exemplu, lipsise de la o recepție urmată de bufet. - M-a ținut pe loc un individ, se căina, și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fu concediat cu toate civilitățile. Ce interogator i se luă nu se știu; rostul anchetei părea a fi să dea relații asupra G. Călinescu întrevederii pe care o avusese cu Dan Bogdan. Ioanide, auzind din șoapte această știre, concepu mari aprehensiuni în legătură cu Tudorel, pe care-l socotea acum în stare de orice; se miră numai a-l vedea nestingherit și nici măcar supravegheat de agenți. "Nu-mi vine să cred că rasa mea produce brute! Probabil am exagerat!" Rumoarea publică află însă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
germani scutiți de anxietatea "problemelor"! Fuhrer-ul le dă un ordin și ei aleargă voioși să-l îndeplinească. (Ioanide: "Prin urmare, de aceea nu sunt ascultat, fiindcă ceea ce cer eu este rațional! Umanitatea degenerează!") Din convorbirile cu tata am ghicit că aprehensiunea lui capitală este în ordinea patriotică. Pentru faptul că suntem ajutați de marele popor german al Reich-ului să întemeiem o ordine nouă el ne consideră trădători. Deși noi punem pe planul întîi națiunea, nu mai avem concepția răsuflată a egoismului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ferma intenție să fugă în străinătate pentru câtăva vreme și întîrzia facerea formalităților pentru pașaport numai fiindcă i se părea că cererea lui ar fi fost suspectă autorităților acum. În realitate, autoritățile nici nu știau de existența lui Suflețel. O aprehensiune calmă, mai mult o plictiseală de a-și vedea membri ai familiei în impas și de a trebui să pareze atâtea întrebări, îl cuprinse și pe Gaittany. Însă acesta o traducea printr-o exuberanță maximă, mergând la toate reuniunile și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vreo instituție sau vreo persoană omenească, ci de la teama de Dumnezeu? Trebuie să reții, drag prieten, că, avînd frică doar de Înaltul nostru Creator vom deveni pe cât de Înțelepți, pe atât și de curajoși, biruind orice altă spaimă sau simplă aprehensiune, recăpătând Încrederea deplină În noi Înșine și În semenii noștri. Nutrind o Încredere neclintită, chiar oarbă, În Domnul nostru Iisus Hristos, vom ajunge nu numai să nu ne pese de torturi, nici măcar de moarte, ci și s-o dorim din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
atare. Sensul privește „modul de gândire vizat într un enunț corespun zător, este conținutul propriu al enunțului respectiv.“ APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 135 131. 132. 133. Cu alte cuvinte, sensul presupune o atitudine compre hen sivă și nu doar simpla aprehensiune a unui lucru. Presupune nevoia de a lega cuvintele într un anume fel, sub o intenție distinctă de altele, chiar și atunci când ea ne rămâne străină sau când comportă o deplină gratuitate. Dar sub ce intenții se pot suspenda unele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]