KorAP: Find »[drukola/base=aptitudinal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...22 >

544 matches

Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

anumit domeniu sau cu un potențial creativ remarcabil, fapt cu implicații majore în orientarea școlară și profesională și în tratarea diferențiată a strategiilor educaționale pentru diferite categorii de elevi. În funcție de vârsta copilului și de experiența sa în direcția valorificării potențialului aptitudinal pot fi considerate produse ale activității: creațiile literare, desene, modelaje, modalități proprii de rezolvare a unor probleme/situații‑problemă, compozițiile sau obiectele realizate la orele de activități practice/atelier etc. În analiza acestora se urmăresc în special spiritul de independență

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de cunoaștere a fiecărui elev în parte. Ar fi foarte utilă generarea unor astfel de practici, mai ales atunci când avem în vedere cunoașterea, educarea, instruirea și orientarea eficientă a fiecărui elev (cu sau fără dizabilități), astfel încât valorizarea potențialului intelectual și aptitudinal să se facă în cele mai bune condiții după absolvirea școlii. Câștigul ar fi atât de partea comunității care va putea să‑și integreze eficient membrii în activitățile productive, cât mai ales de partea elevului care nu va mai fi

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
în vedere mai multe direcții de acțiune: - prospectiva educațională și profesională pe baza unor studii anticipative, care determină pe termen scurt, mediu și lung viitoarele cerințe în materie de competențe educaționale și profesionale; - dinamica pieței forței de muncă; - adaptarea potențialului aptitudinal și a intereselor elevului la cerințele reale ale unor profesii sau categorii de profesii înrudite; - cunoașterea detaliată, prin intermediul unor metode consacrate, a fiecărui elev - rolul major al fișei de cunoaștere psihopedagogică a elevului. În concluzie, dacă ar fi să analizăm

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
celor mai potrivite pentru nivelul și particularitățile psihopedagogice ale elevilor clasei și, nu în ultimul rând, alegerea modalităților și strategiilor de evaluare care să evidențieze cât mai obiectiv nivelul de pregătire al elevilor prin raportare la potențialul lor intelectual și aptitudinal. Întrebări și teme de reflecțietc "Întrebări și teme de reflecție" • Efectuați o analiză a procesului de evaluare a persoanelor cu dizabilități din perspectiva criteriilor și principalelor domenii. Care sunt principalele repere utilizate în activitatea de evaluare/expertiză a copiilor/persoanelor

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; - integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în condițiile diferențierii și individualizării curriculumului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formarea și consolidarea competențelor sociale ale acestuia; după perioada de adaptare la viața școlară, în profesie și în viața socială, subiecții cu intelect liminar reușesc să se integreze destul de bine, ștergându-se

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
în raport cu ceilalți membri ai comunității pentru o cât mai bună adaptare, valorizare, profesionalizare și integrare comunitară după terminarea ciclului de pregătire școlară și profesională. Programele de recuperare și terapie trebuie să urmărească valorificarea cât mai bună a potențialului intelectual și aptitudinal pe care copilul sau persoana respectivă le posedă, pornind de la premisa că orice progres făcut în recuperarea și dezvoltarea unor capacități de autonomie personală și socială va permite apariția unui nivel mai ridicat de adaptare și integrare în mediul familial

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
deuteranomalia sau deuteranopia - discromatopsia pentru verde; - protanomalia sau daltonismul - discromatopsia pentru roșu; - tritanopia - discromatopsia pentru albastru (apare mai rar). 6. Eficiența vizuală - desemnează capacitatea de prelucrare, integrare și activare a stimulilor vizuali la nivel central în raport cu anumiți factori intelectuali, motivaționali, aptitudinali etc. Aceasta depinde de toți indicii funcționali ai vederii și de interacțiunea reflex‑condiționată a analizatorilor, realizată prin procesele cognitive superioare. Creșterea eficienței vizuale poate fi evidențiată, printre altele, prin: - creșterea distanței de recunoaștere a unor obiecte sau imagini; - consolidarea

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
sfera funcțională a psihismului uman, psihomotricitatea 1 îmbracă aspecte foarte variate datorită interferențelor determinate de relațiile permanente ale individului cu mediul înconjurător în procesul adaptiv și educațional la care este supus. Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcție de înzestrarea sa aptitudinală, de gradul de dezvoltare fizică și intelectuală și de influențele educative cărora a fost supus pe tot parcursul copilăriei. Există mai mulți autori (D. Moțet, N. Robănescu, R. Vincent, D. Bulucea, M. Geormăneanu) care au descris câteva puncte de reper

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
intelectuale, afective, precum și structura și evoluția componentelor personalității. Unul dintre inconvenientele acestui demers este acela că dificultățile de învățare nu au întotdeauna cauze bine determinate. O caracteristică comună a elevilor cu dificultăți de învățare constă în discrepanța accentuată între nivelul aptitudinal și rezultatele obținute de subiect. (de exemplu, un elev poate avea aptitudini superioare la nivelul limbajului vorbit, dar să prezinte grave deficiențe în limbajul scris). 8.1. Definiții și teorii ale dificultăților de învățaretc "8.1. Definiții și teorii ale

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
în multe situații, un copil trisomic preferă limbajul nonverbal în rezolvarea unor sarcini, și mai puțin sarcinile în care i se solicită un răspuns verbal; altfel spus, vorbirea nu reflectă obiectiv nivelul lor de înțelegere, iar potențialul lor intelectual și aptitudinal poate fi subestimat din cauza dificultăților pe care le întâmpină în organizarea și oferirea unor răspunsuri verbale, chiar și atunci când înțeleg bine sensul întrebărilor și soluțiile unor sarcini de lucru; d) în sfera proceselor cognitive, principalele dificultăți sunt generate de caracterul

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
conform acestui principiu, în activitatea educativ‑recuperatorie trebuie să ținem seama de relația existentă între învățare și nivelul de dezvoltare al elevului, cu respectarea particularităților individuale, a naturii interioare și a personalității educatului și valorificarea optimă a potențialului intelectual și aptitudinal al acestuia. • Principiul sistematizării, structurării și continuității - acest principiu vizează necesitatea de a asigura succesiunea activităților educative după o logică strictă a informației, de a selecta și corela cunoștințele după esențializarea lor, de a le integra și sistematiza în sisteme

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de tipul disgrafiei, dispraxiei, apraxiei; - recuperarea tulburărilor de echilibru și coordonare; - recuperarea tulburărilor de sensibilitate; - activități practice, de relaxare, sportive, de comunicare și de expresie corporală (dans, gimnastică ritmică, aerobică etc.). Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcție de înzestrarea sa aptitudinală, de gradul de dezvoltare fizică și intelectuală și de influențele educative exercitate asupra sa pe tot parcursul copilăriei. În ontogeneză, relația motricitate - psihism cunoaște o evoluție care marchează anumite etape. Astfel, în perioada antepreșcolară, dezvoltarea având un caracter global, actele

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.). Toate acestea plasează elevul într‑o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur, stare care nu‑i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care acesta dispune. În consecință, activitățile educative școlare și/sau extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și desfășurare a lor în relație directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel încât să poată veni în întâmpinarea cerințelor pe care aceștia le

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
referă la modalitățile de selectare și organizare a conținuturilor, metodelor de predare‑învățare, metodelor și tehnicilor de evaluare, standardelor de performanță, mediului psihologic de învățare, în scopul diferențierii experiențelor de învățare și de adaptare a procesului instructiv‑educativ la posibilitățile aptitudinale și de înțelegere, la nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de învățare al elevului. Această diferențiere are în vedere, în primul rând, specificul potențialului aptitudinal, dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și prelucrare a informațiilor/cunoștințelor

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de învățare și de adaptare a procesului instructiv‑educativ la posibilitățile aptitudinale și de înțelegere, la nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de învățare al elevului. Această diferențiere are în vedere, în primul rând, specificul potențialului aptitudinal, dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și prelucrare a informațiilor/cunoștințelor dobândite de elev în cadrul procesului instructiv‑educativ. Plecând de la această premisă, putem vorbi aici despre un curriculum individualizat/personalizat. • Curriculum adaptat - este în strânsă legătură cu noțiunea de curriculum

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
și să interiorizeze conținuturile predate la clasă; e) folosirea unor metode și procedee de evaluare prin care să se evidențieze evoluția și performanțele elevilor, nu numai în plan intelectual, ci mai ales în plan aplicativ (gradul de valorificare a potențialului aptitudinal și modalitățile de rezolvare a unor probleme tipice de viață sau a unor situații‑problemă, posibilitățile de relaționare și comunicare cu cei din jur, performanțele în plan profesional etc.). • Profesor itinerant/suport (teacher assistant/support teacher) - este acea persoană specializată

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de învățare într‑un ritm rapid și nici capacitatea de a procesa o cantitate mare de informații (mulți elevi adoptă atitudini de respingere sau evitare a sarcinilor școlare care depășesc posibilitățile lor de învățare). Elevii cu un potențial intelectual și aptitudinal peste medie sunt, la rândul lor, elevi cu cerințe educative speciale care au nevoie de un program individualizat. Prin urmare, școala ca instituție publică de formare și socializare a personalității umane trebuie să răspundă tuturor cerințelor fiecărui elev în parte

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
armonizarea cu sine și integrarea în societate. Pentru a încuraja dezvoltarea personală a elevului cu cerințe speciale în concordanță cu dezvoltarea unei cariere profesionale dezirabile pe piața muncii, consilierul va acționa în raport cu următoarele obiective: a) să cunoască particularitățile psihointelectuale și aptitudinale ale elevului cu nevoi speciale și cerințele personale în domeniul educației; b) să fie informat asupra ofertelor din partea școlilor și instituțiilor de educație obișnuită și specială din zonă privind programele de recuperare, abilitare, reabilitare, învățare și profesionalizare pentru această categorie

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.) care plasează elevul într‑o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur; această stare nu‑i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care dispune și induce un sentiment de inferioritate care accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale; altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional pornind de la capacitățile elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
a acestora; procesul trebuie să aibă ca finalitate includerea persoanei într‑o viață profesională și socială cât mai normală posibil, orientată către un loc de muncă plătit, adaptat capacităților sale și în care să își poată valorifica la maximum potențialul aptitudinal și profesional. reabilitare bazată pe comunitate (RBC) - termen care acoperă serviciile oferite persoanelor cu dizabilități și familiilor acestora în comunitate sau chiar la domiciliu, și nu în centre sau instituții specializate; supervizorii (în acest caz, conceptul se referă la voluntari

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
educaționale. 1. Pentru a înțelege particularitățile didacticii speciale este nevoie de o foarte bună cunoaștere a didacticii generale; spre exemplu, în educația specială, unele principii ale didacticii generale au o relevanță mai mare, mai ales în perspectiva particularităților psihointelectuale și aptitudinale ale elevilor cu deficiențe care recepționează, înțeleg și asimilează noile cunoștințe și abilități în mod diferit față de elevii normali. 1. În activitățile cu elevii care prezintă, în special, deficiențe mintale, proiectarea globală și eșalonată trebuie să aibă un caracter mult

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802

și elevi. Învățământul de tip creativ nu se bazează doar pe modele de antrenare și stimulare a funcțiilor psihice, ci și pe evaluarea potențialului creativ și pe depistarea aptitudinilor creatoare. Pentru cunoașterea potențialului creativ al elevilor și depistarea factorilor intelectuali, aptitudinali și de personalitate care, prin interacțiune și Întrepătrundere asigură acest potențial, cadrul didactic poate utiliza, cu bune rezultate, metodele clasice de cunoaștere a elevului: observația, convorbirea, chestionarul, analiza rezultatelor activității, randamentul școlar și diferitele producții realizate. La acestea se mai

Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
acestea se mai pot adăuga diferite probe constând În: elaborarea de noi probleme plecând de la un model dat; analiza datelor biografice cu privire la un tip sau formă de creativitate, la interesele și realizările de natura creatoare. Învățarea creativă este un complex aptitudinal ce se distribuie În mod diferențiat de la copil la copil, de la o grupă de vârstă la alta, pe o gamă largă de variabile. Are ca trăsătură caracteristică testarea alternativelor și a ipotezelor ca bază a rezolvării și creării de probleme

Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
odată cu acel cuvânt se perindă În mintea noastră, pe jumătate clare, foarte multe asociații, sensuri secundare. O limbă nouă Înseamnă un nou model de gândire, după cum un nou model de gândire necesită un limbaj nou. Învățarea creativă, fiind un complex aptitudinal, se distribuie Într-un mod diferențiat de la copil la copil, de la o grupă de vârstă la alta, pe o gamă largă de variabile. În Învățarea creativă Însă nu poate fi contestat rolul inteligenței, mai ales pentru faptul că Învățarea creativă

Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007

posibilitatea alegerii corecte a conținutului jocului și solicitării precise a capacității de învățare necesare atingerii lor. Resursele educaționale se referă la: a) resurse materiale: conținut (programe, manuale), mijloace de învățământ, material didactic. b) resurse psihologice (disponibilitățile elevului), capacități intelectuale, capacități aptitudinale, capacități atitudionale (motivaționale), bucuria etc. Pentru buna desfășurare a jocului se au în vedere următoarele cerințe: pregătirea jocului didactic; organizarea judicioasă a acestuia; respectarea momentelor (evenimentelor) jocului didactic; respectarea ritmului jocului, alegerea unei strategii de conducere potrivită; stimularea elevilor în vederea

Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]