1,118 matches
-
Îmi pică de pe umeri capul și ochii nu mai sunt ai mei, nu mai văd cu ei. Apoi sunt toată moale și mă mulez pe podea. Și mă învârt și apoi mă simt beată. De oboseală, de timp, de frigul apus. Și de ce să nu mă împușc? Je n'égarre pas parmis les ombres de mes pensées, mais je tourne ma tête (vers les eternelles eaux de cet univers qui existe sans un bruit) vers les blessures de mon experience. Essaye
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
iubea de Dona sol, sfârșitul lor tragic asemănându-se cu cel al lui Romeo și al Julietei. —E adevărat că Hernani întruchipează tipul eroului romantic, oarecum dominat de fatalitate, dar nu mă mai plasa pe mine în timpuri de mult apuse, când trăim în secolul XXI și când pe iubita mea n-o pot compara nici cu Julieta, nici cu Dona Sol, nici cu cine mai vrei tu, ci doar cu Cecilia însăși, o strânge de picior înainte de a prinde volanul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
lănțișor? Știi, unchiule, că-ți spuneam demult că vreau să-mi cumpăr unul. —Matei ți-a citit gândurile, i-a răspuns Filip. Cecilia l-a îmbrățișat pe Matei, foarte bucuroasă, sărutând-l. Unchiul s-a retras cu nostalgia timpurilor frumoase, apuse, când era alături de soția sa pe care a iubit-o atât de mult, fără să mai stingherească pe cei doi tineri în manifestările lor de iubire. — E simpatic unchiul tău. —E un om tare de treabă. Mă împac foarte bine
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
verde"; diferit de kocha sau "ceai negru") sorbit în Japonia te relaxează și-ți deschide perspectiva introspecției lucide, în timp ce un afternoon tea băut în Anglia îți trezește reacții umorale față de mentalități de colonist pe care le credeai, astăzi, de mult apuse. Mă văd nevoit să amintesc, în acest loc, faptul, deloc neglijabil, că există numeroase "grade" în ierarhia complexă, aproape aristocratică a ceaiului verde: cel mai ieftin este bancha, după care urmează sencha și shincha (ultimul, vândut mai ales primăvara, se
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Departe, în aval, acolo unde podul Uji își descria arcul cel îngust, luntri încărcate cu lemne pluteau încoace și încolo. Toate amănuntele ce alcătuiau așezarea erau adunate la un loc. Când el privi peisajul, i se părea că fapte demult apuse îi apăreau proaspete dinainte". Un fragment din Ciocoii vechi și noi ni se impune, în special raportat la acela de mai sus, ca artificial, lipsit de imaginație, steril: "Era pe la mijlocul lui mai; aerul dulce (sesizați deja accentele diabetice ale expozeului
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
oraș pierdut pe coasta oceanului, pentru că nu ai găsit nici un restaurant în zonă, va fugi apoi într-o cămăruță burdușită de-a valma cu vechituri din perioada Meiji și stranii obiecte rătăcite de peste mări, dintr-o Anglie victoriană de mult apusă sau dintr-o Americă a căutătorilor de aur, și se va întoarce triumfătoare cu un poster alb-negru, uriaș, pe care îl va desface în fața ta ca pe un papirus de preț. Zâmbetul lui Audrey Hepburn te va orbi atunci, strălucitor
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
s-au oprit la marginea unei păduri, în dosul a câtorva tufe de cătină, la câțiva pași de malul unui izvor din care ieșea apă tulbure și se scurgea la vale pe un fir șerpuit făurit în vreme de mult apusă. -De ce nu ne-am oprit pe malul apei, lângă izvor? a întrebat gărgărița pe Căiță, după care s-a apropiat de acesta și l-a mai întrebat șoptit: -Am văzut că Trotinel te-a rugat să te apropii ca să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
au lăsat-o stră, stră, strănepoților celor din grupul care l-au ajutat pe Căiță să-și salveze consoarta din ghearele lui Dardailă și al Siungurătății. URIEȘII Pe locul numit URIEȘ situat între Cristinești și Dragulea, în vreme de mult apusă a trăit comunitatea Urieșilor. Această comunitate se ocupa cu agricultura, cultivând pentru consumul propriu, în principal grâul, porumbul și cânepa. Creșteau păsări, cai, vite și oi. Surplusul de produse îl dădeau la schimb comunității de Cristeni, numiți și oamenii crestelor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
defini un profil moral și a-și identifica un conținut filosofic. Că profesorul Camil Ressu avea o altă atitudine, că omul de cultură nu era nicicum un colaborator docil al regimului, ci, din contra, un reprezentant demn și liber al apusei lumi interbelice, nu mai are nici o importanță din moment ce iconografia comunistă, începînd cu manualele pentru clasele mici și terminînd cu marile acțiuni propagandistice, și-a constituit profilul și cu un sprijin consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu
Artiști și vremuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7002_a_8327]
-
dezinvolt de toți cei din jur. Pe la optsprezece-nouăsprezece ani, în primele drumuri la București, am avut o veritabilă revelație auzind oamenii vorbind pe stradă. Eram fascinat de splendida pronunție a unor domni mai în vârstă, veritabili supraviețuitori ai unei lumi apuse. Mă bucuram să pot intra cu ei în vorbă, să-i ascult cum rostesc, suitor-muzical, cuvintele, cu o dulceață și o expresivitate care-mi dădeau adevărate vertijuri. Știam că n-am să reușesc niciodată să vorbesc atât de frumos, că
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
arc lat de aur. Erau singurele lucruri din înfățișarea sa care, curios, rezistară unei deveniri prăpăstioase... Mirosul acela fetid sporea. Lumea strânsă în sală ducea batista la nas, femeile și cei ce purtau asupra lor acest semn al unei purtări apuse... Eduard Mereuțeanu cu amândouă mâinile în cap, răsucindu-și inelele întărite de sudoarea ce-i acoperise și obrajii părea un rege cu coroniță pe cap, ce părea la locul ei și peste moarte ce întârzia puțin să vină și să
Un personaj... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7934_a_9259]
-
temele dominante în Ancien Régime: adică religiozitatea ori lipsa ei, Voltaire și fantoma nonconformistului, în ce constă vocația poeziei, raportul dintre regulă și invenție în literatură, poezia pastorală etc. etc. - teme ce evocau deja, în epoca romantică, o literatură deja apusă. Pe aceste teme, în fond anoste și specioase, Grigore Alexandrescu se pricepe să construiască nesfîrșite badinerii. Poezia devine la el o scuză pentru a-i trata familiar pe marii boieri, altfel inaccesibili în lumea concretă, precum Ion Cîmpineanu ori Iancu
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
de pensionar. Deși vorbea o limbă română fără cusur simțea în permanență nevoia să se scuze pentru că, neavând contact cu oameni din România, a uitat mult. Cuvintele noastre îi luminau chipul, îl transpuneau în alte locuri, dintr-o epocă demult apusă. Reamintindu-și târgul copilăriei și tinereții sale, pășea ca un funambul pe sârma îngustă care desparte zâmbetul de lacrimă, străduindu-se cu disperare să se (re)echilibreze când într-o parte, când în cealaltă. Cu inevitabilele variante stilistice, experiența s-
Întoarcerea în Paradis by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7684_a_9009]
-
și să moară, dar mă rog, chestiune de unghi de vedere, dar să-ți începi cronica muzicală așa cum o face Dragoș Cojocaru presupune o asociație de idei cel puțin ciudată: "Mulți regi ai animalelor îi vor fi înfiorat în veacurile apuse, cu răgetele lor cutremurătoare, pe sîngeroșii consumatori de pîine și circ îmbulziți în încăpătoarele amfiteatre romane, spre a-și vedea nefericiții semeni uciși și devorați de neîmblînzitele fiare ale pustiei. Însă nici unul mai suveran, solar și leonin decît regele operei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
dezinvolt de toți cei din jur. Pe la optsprezece-nouăsprezece ani, în primele drumuri la București, am avut o veritabilă revelație auzind oamenii vorbind pe stradă. Eram fascinat de splendida pronunție a unor domni mai în vârstă, veritabili supraviețuitori ai unei lumi apuse. Mă bucuram să pot intra cu ei în vorbă, să-i ascult cum rostesc, suitor-muzical, cuvintele, cu o dulceață și o expresivitate care-mi dădeau adevărate vertijuri. știam că n-am să reușesc niciodată să vorbesc atât de frumos, că
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
calmă, lucidă, discretă. Unul dintre acestea se desfășoară într-un fost cazinou dezafectat, pe o plajă, un loc în care pentru o clipă sentimentul unui timp fericit îi invadează atât pe tată cât și pe fiică. Decorul unei străluciri demult apuse, bântuit de fantomele trecutului se potrivește cu personajul erodat, friabil, neîndemânatic ca un crab, încercând să lege firele desprinse dintr-o poveste veche. Sentimentul eșecului este dublat aici de cel al singurătății și al iluziei, iar fantoma actorului de odinioară
Această viață Sportivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7553_a_8878]
-
pe tradiția populară portugheză. Povestirea de mai jos, aparținând volumului Já os Galos Pretos Cantam ("Cocoșii negri cântă deja"), 2003, este o mostră a artei lui Viale Moutinho de a reînvia, cu mare economie de mijloace, scene dintr-o lume apusă, lumea rurală pe cale de dispariție pretutineni, ca și la noi. De cealaltă parte a coridorului urletele cumnatei. O chinuiau durerile. Cât timp va mai rezista Ludovina? A ridicat din umeri, până la urmă supraviețuise surorii ei. Dar Encarnaçăo se lăsase să
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
-o pe revoluție. Vine alții și face și ei ripleiso și o întoarce pe capitalism. V-ați prins?" (pag. 66) Pe acest fond, vor apărea ăia. Adică trei sau patru inși îmbrăcați fiecare după câte-o modă, și apuseană, și apusă, descriși, la fiecare intrare în scenă, deci și acum, cu exact aceleași cuvinte. (Ce vor face, contează mai puțin.) Mai cu seamă rigiditatea aceasta trebuie să ne pună pe gânduri. Căci ea îi aparține întru totul naratorului. E o intruziune
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
Barbu Madalina Pin up girls" sau "fetele pin up" sunt acum un simbol al unor vremuri de mult apuse, al unui stil vintage. Însă la vremea lor au făcut furori și au reprezentat primul pas către hipersexualizarea femeii în mass media. În perioada 1920-1970 a avut loc o adevarată înflorire a stilului, chiar dacă termenul în sine de "pin up
Pin up girls.Cum s-a transformat imaginea femeii în bun de larg consum by Barbu Madalina () [Corola-journal/Journalistic/73500_a_74825]
-
Italo Calvino lucrurile nu sunt la fel de evidente. Revenind după ultima filă a romanului la pagina inițială pe care nu scrie motto, deși conține nu unul, ci două, cititorul va avea confirmarea că senzația vagă de ușoară nostalgie pentru o lume apusă nu e lipsită de temei. Reparcurgând experiențele lungii sale vieți, protagonistei-narator, o contesă din Piemont, retrasă ostentativ din tinerețe pe dealurile din jurul Sienei, îi revin în minte fraze din basmul lui Charles Perrault, prin care își caracterizează etapele existențiale, deși
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
lui Dostoievski, am făcut o călătorie chiar în inima Sankt Petersburgului. Piața Palatului de Iarnă: aici s-a schimbat, în "scurtul nostru secol XX", soarta unei jumătăți din omenire, îmi spun eu. Tot așa cum într-o altă noapte, în fața splendorii apuse a Luxorului, murmuram: "iată ruinele lumii". Ben Jonson rostise aceeași frază uitându-se la resturile fumegânde ale lui Globe Theatre, distrus într-un incendiu. Plimbare nocturnă. Palate și ape. Aprinse în noapte, luminile Sankt Petersburgului sunt o victorie împotriva nopții
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
care este vocea umană. Tocmai în acest sens nu poți să nu constați că importanța cuvântului declamat melodic devine covârșitoare. Cele douăzeci de romanțe pe care Dan Mizrahi și le-a prezentat acompaniindu-se la pian păstrează nostalgia unor timpuri apuse, a unor momente ale vieții pe care compozitorul le-a trăit ca nimeni altul de-a lungul unei istorii vii, marcate de momente dramatice ale existenței. Sunt momente pe care domnia sa a avut răbdarea de a le fi imortalizat în
Aniversările muzicale ale primăverii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7505_a_8830]
-
sugestia titulară și a unui eros inculcat, încearcă, pe propria-i voce, și "nebănuitele trepte" de la "curțile dorului", nu neapărat decorativ, dar cu lentori și tăceri: "Dealurile, dulci sfere împădurite", țara "făcută din păsări", cursul izvoarelor, pământul "de veci", "pământ apus în nesomn", ninsorile calme sau "cu dușmănie", bisericile "vii", plopi și paltini, roua, lacul morii, câmpia, fructele ("miros vegetal de iubire / sub soarele picotitor"), "satul întreg". Blaga, copil fiind, se scufunda în cada cu grâu, apoi, tânăr, se întindea în
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
E ca și cum o irepresibilă dorință de a-ți verifica istoria te împinge la retrăirea întîmplărilor trecute. Numai că dorința aceasta nu ține de vanitatea unei conștiințe care, folosindu-se de trecut ca de o pîrghie subiectivă, își arată ostentativ virtuțile apuse, cît mai degrabă de o firească reacție de conservare: reacția celui ce presimte că, fără readucerea în minte a trecutului, identitatea i s-ar preschimba în aburi. Ne întoarcem în trecut spre a nu uita cine sîntem. Partea delicată a
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
niciodată (vezi celebrul și amplul poem Moartea narcisului, o mică nuvelă în versuri). Survin chiar și cîteva poezii de iubire (o noutate pentru retractilul Anghel), dar ele se fixează, toate, în tipar paseist: va fi mereu vorba de o iubire apusă, de ecourile ei postume (Scrisoare, Dumineca, Ex-voto). Noutatea cu adevărat interesantă adusă de Fantasii constă în apariția unei teme ce va domina de acum încolo: arta înțeleasă ca valoare-supremă, ca refugiu în fața vicisitudinilor. Scriitura artistă practicată de Anghel își găsea
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]