938 matches
-
Ler Luminos răsună iară LERUI LER, Cântece-ndrăgite, cântece-alungate, Nu se simte nimeni părăsit, stingher; Zborul larg de vise, fețe luminate. Ne-mpresoară magic viersul lor duios, Ne aduc speranțe, dragoste, căldură După anotimpul aspru secetos, Ca o ploaie sfântă peste arătură. Lerui Ler răsună - limpede ecou, Îl învață astăzi cine nu îl știe, Plin de prospețime, taină și de nou, Tumultuos precum o amplă simfonie. Să cântăm acum și noi, cu ei în gând, Seara ce începe lin să se strecoare
LERUI LER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361110_a_362439]
-
tu. Hai! Mai avem mult de lucru. Avea dreptate Vasile. Lucrul la țară parcă nu avea niciodată sfârșit. S‑a trecut la recoltatul porumbului, s‑a recoltat sfecla de zahăr, floarea soarelui și munca nu se mai sfârșea. Au început arăturile de toamnă și, mai înainte, strânsul cocenilor și aprovizionarea saivanelor cu tot felul de furaje. Atâta doar că Gabriel a avut norocul să nu mai participe la toate. Într‑una din zile, după asfințitul soarelui, familia Breazu a avut musafir
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
tot scoate... Din acest motiv, un fost coleg de clasă cu el, medicul A.M., îmi spunea anul trecut că majoritatea colegilor lui de liceu, până să-l cunoască mai bine, considerau că poetul o lua adesea mult cu discuțiile pe arătură, dar după ce și-au dat întru târziu seama că tot ce spunea el nu era nicidecum o ciudată stare nefirească de exaltare, ci un exercițiu non-stop de creație, căci el se juca cu cuvintele, cu împerecherea lor în alăturări care
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
ar mai fi de adăugat o întrebare referitoare la zicala cu care am început: „Ce te faci dacă darul vine cu un noroc spart în fund și mintea cea de pe urmă e cu găuri negre și te duce hăisa, pe arătură?” Răspuns la această întrebare nu e decât unul singur, cel al împăcării cu situația: „Ăsta-ți fu jocul și ăsta norocul. Și gata. Altă viață nu-ți dă tata”. ---------------------- Zoltan TERNER Israel, 28 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Zoltan TERNER - MINTEA
MINTEA CEA DE PE URMĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368355_a_369684]
-
cântecul păsărilor, o muzică a stelelor și nici inimă n-ai avut, prin crâng, de nu te-ai abătut! Nu ai trăit de n-ai simțit mirosul frunzei jeluite-n bătătură și nici de n-ai adulmecat mireasma primăverii-n arătură! Nu ai trăit de n-ai simțit, aroma sfintelor gutui îmbălsămând în iarnă, casa și nici de nu te-ai odihnit în fân, la coasă! Poetului la moartea sa Lui Adrian Păunescu ''Zăpezile postume'' au început să cadă Și lumea
SECVENTE IN ALB SI NEGRU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367358_a_368687]
-
care înseamnă « defileul cu grozame ». cyber= cybernet, internet café tradiția kabylă o cere= În general, căsătoriile se fac la sfârșitul verii, în timpul sezonul de desIwejjiben. Restul anului este destinat muncii pământului, este sezonul Iwejjiben, adică este cel care precede perioada arăturilor. taâmamt= prețul pe care tânărul kabyl trebuie să-l plătească familiei viitoarei sale neveste pentru ca aceasta să accepte căsătoria Cerului= kabylienii n-au avut niciodată un zeu atotputernic pe care să îl facă responsabil în Univers; ei se inchină doar
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat. Rostul acestei tradiții populare era invocarea ploilor benefice, aducătoare de bogăție. Ana, fiind mai liniștită din fire, mai serioasă, a fost numită de bunică pe post de preot, iar Maria îndeplinea rolul de dascăl, scuturând cu sârg
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
de nerăbdare când deodată, din stânga șirului nesfârșit se aud tropote din ce în ce mai clare de cai și chingi care bat și strâng ritmic burțile nărăvașelor patrupede, crupele biciuite din care ies aburi, însoțite de îndemnurile chiuite ale călăreților, care dau o tură-două arăturii din stânga cozii, dau senzația unei nemulțumiri că stăpânirea o să aibă de furcă cu megieșii și parcă atenționează mulțimea că trebuie să-și păstreze numulțumirea pentru ea și pentru altă dată, cârmuirii n-o să-i cadă bine murmurele de nerăbdare care
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
ieri. Ș-api samănă cu mâna, sămânță ge-ovăz gin sac Trăierat la moașa-n sura, ge negină și ge mac. Pa l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabă Cu prânzu” cald în tășcuța* ș-adălmașu” în uiaga*! Sparge bruși pa arătura cu mucea sapii șu” hat Ge săpoi să pringe leciu”*, p-inge-o rămas negrăpat. O ieruga* nu afunda* împărce-n postata-n două, Apa să nu îmbălțască, ge-n vară mult o să plouă. Implantă s-o ciuhă-n cale cu o mână ge păiușă
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
politici în brațe brașoave, plutesc peste muritorii fără scaune fixe martori la măririle celor aleși băsmuiesc planeta cu sfaturi în cadru după cadru la TV Money, money, money! Prezent din ce-a fost Viitor din ce este Armăsari nemișcați pe arăturile artei ecvestre Urme de file-ostenite Noi cataloage și mărci Adrese gratis de brașoave umflate Negustori de himere la bănci Costume de carnaval și vorbe mobile Gondole pe canale-mpuțite Gesturi și țipete mute Armăsarii din cursele verii trecute se agită
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
la bănci Costume de carnaval și vorbe mobile Gondole pe canale-mpuțite Gesturi și țipete mute Armăsarii din cursele verii trecute se agită dintre filele cataloagelor nou apărute La vreme coaptă de carnaval Fermecați clopoței cu surprize Armăsari nemișcați pe-arăturile artei ecvestre Money, money, money! Referință Bibliografică: VISE de Mariana Zavati Gardner / Mariana Zavati Gardner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 866, Anul III, 15 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mariana Zavati Gardner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei, de galben, portocaliu și ruginiu. În acele vremuri, mănoasa câmpie și-a revendicat titlul de „grânar al țării”, revărsând cu mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele sale pete de
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
și vorbe mobile Gondole pe canale-mpuțite Gesturi și țipete mute Din mers echipaje Din carete-n drum Armăsarii din cursele verii trecute Sar zăpăciți din file de Cataloage nou apărute La vreme de carnaval Fermecați clopoței cu surprize Pe arăturile artei ecvestre Armăsari nemișcați Prezent din ce-a fost Viitor din ce este De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Ai bunicii Elisa pe veci ochi protectori Trecea Soarele de-a curmezișul Cerului Radia bunica... Soarele ajungea la
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
inel din argint și peruzea ce urma sa-l schimbe pe-un inel cu mărgele Unde puntea întâlnea iezerul De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Viitor din ce este Prezent din ce-a fost Armăsari nemișcați pe arăturile artei ecvestre Urme de file-ostenite Noi cataloage și mărci Adrese gratis de brașoave umflate Negustori de himere Costume de carnaval și vorbe mobile Gondole pe canale-mpuțite Gesturi și țipete mute Din mers echipaje Din carete-n drum Armăsarii din
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
de carnaval și vorbe mobile Gondole pe canale-mpuțite Gesturi și țipete mute Din mers echipaje Din carete-n drum Armăsarii din cursele verii trecute sărind dintre filele cataloagelor nou apărute La vreme de carnaval Fermecați clopoței cu surprize pe arăturile artei ecvestre Armăsari nemișcați Prezent din ce-a fost Viitor din ce este De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Ocrul ardea privirea la orizonturi albastre Vijelii și insecte turbate Iarna... tălpi pentru zăpadă... tobogan... Vara... canoe din
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
că totul a fost o iluzie. Trebuie să lupți împotriva ispitelor lui și să știi că cel mai bine e să așterni pe hârtie repede totul așa cum a fost. Altfel te vei măcina și mintea ți-o va lua pe arătură. Seara și noaptea mi-am petrecut-o în biserică în genunchi pe pardoseala veche, tocită de zecile de mii de oameni care au pășit pe ea, ori pe băncile uscate de pe care lacul și vopseaua dispăruse de mulți ani. Nu
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
câștigul..., să fiți mari, să fiți bogați. Că ce scrieți, e cenușă ... și nici ea n-o să rămână! Nu conștiința v-ar mustra, dar ce voi scoateți din gură E atât de rău, că pirul n-o să-mi crească în arătură... Se sufocă. Ce atingeți se usucă, este pulbere și zgură. Vai! cât de bine-ați reușit, ce succes, pigmei vânduți, Limba dulce o ciuntirăți..., sclavi perverși și-mbogățiți. Voi de straie-ați dezbrăcat-o, lipsind-o de conținut.. Și-ați
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
de seama lui între Borcan (clădirea din sticlă a postului de poliție) și Stația cadavre moarte (era un afiș acolo: “A nu se depozita cadavre moarte”), cele două capete ale cartierului. Dincolo de cartier urma pămîntul negru-negru din jur, descusut de arături. Cum să fie acele duminici asemeni limbii române? Își închipui un limboi luuung, bălos, întins de la Borcan la Stația cadavre moarte, atîrnînd peste blocurile pătrățoase, peste balcoanele cu rufe, prin scările murdare și întunecoase, între buticuri și afișe electorale rupte
LIMBA ROMÂNĂ NU ESTE CA O DUMINICĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348221_a_349550]
-
uitați-vă la ea ce frumos dansează, desculță! Zise Președinta femeilor cu pălărie mov-deschis, arătându-i bastonul din lemn prețios de abanos negru cu măciulie de argint. Dacă n-am bătut-o când trebuia, acum a luat-o razna pe arătură și umbla Noaptea pieziș pe Brazdă lui Novac după cai verzi pe pereți, iar Ziua umblă că Fata-Morgană pe un Câmp Negru la cules de cucuruz din mătase de porumb, via OMG - Monsanto! Dar ce nebună frumoasă, dulce, tristă și
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. După ce s-a căsătorit cu străbunicul meu, fata luată de suflet din Robești a fost și ea poreclită după bărbatul ei: Bărnoaia. N-au avut decât un singur
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni.... XI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
cele; cu spini în talpă tot suiam spre un deșert fără speranță; voiam din cântul tău să smulg măcar o pană, doar o pană! și când în vârf am zis că sunt, de amețeală am căzut. m-am trezit pe arătură pân ă la glezne în pământ; atunci zărit-am în călcâie, că-mi încolțise... rădăcini. acum văd cum urcă seva spre mugurii ce tot fo ș nesc; vlăstarii fragezi să-nflorească în palmele-mi bătătorite. mă taie-n suflet mângâierea
SPUNE-MI, FEMEIE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365567_a_366896]
-
plimbăm și facem lungi popasuri, Iar dragostea, dă ghes să-nmugurească ! Al sevei murmur, clocot dă să iasă, În tot ce-i viu și verde în natură, Iar nouă nu ne vine-a sta în casă, Sămânța-i încolțită-n arătură ! Tu Primăvară bine ai venit, In suflet și pe-afară-i tot un soare, Dragostea peste tot s-a cuibărit, Flăcăii toți ”miros” a-nsurătoare ! Pe glia noastră bine ai sosit, Te-am așteptat cu jind întreaga iarnă, Necazurile toate le-am
E PRIMĂVARĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352550_a_353879]
-
tău, Radule...Ce zici? - Așa preieten, mai bine lipsă, sări Elena. -Ce ți-e și cu tine-acuma...Ce-a fost, a fost...Interesu’..., susținu mai departe Gigi. -Poartă fesu’, nu-l iertă Elena. -Hai că deja o luarăți pe arătură, încercă să-i tempereze Rodica. Radule, sună-l tu, că ai mai lucrat cu el...... Îl cunoști mai bine, îi știi hachițele... -Faceți cum credeți, da’ pe urmă să n-aud că nu vă convine ceva...Dacă nu l-am
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]