992 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ANGHEL POP, COLINDE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cine-i colindă pe cei singuri Anghel Pop Stă arțarul la fereastră îmbrăcat în nea albastră și cu creanga-ți face semne, că i-e frig și lui, pesemne... Pe sub ramurile-ntinse trece-un zvon de șoapte stinse... ori sunt picii cu colinde, ori e vântul care ninge... De-a
ANGHEL POP, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351488_a_352817]
-
de Nord. Datorită climei variate și vegetația este diferită, 60% din suprafața Japoniei fiind acoperită de păduri: în zona temperată predomină foioasele și coniferele, cedrul japonez iar în cea subtropicală, pădurile de bambuși, magnolii, teiul cu frunze pestrițe, castani, liane, arțar de pădure, ierburi și arbuști cu flori albe, roz, albastre. ș.a. Capitala țării este Tokyo ! Japonia este condusă de Împăratul Akihito, încoronat în anul 1990când a început Perioada Heisei. Împăratul este « un simbol al statului și al unității poporului » potrivit
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351548_a_352877]
-
primenesc rostirea cu primele silabe de copil și duc în palme tot răsfățul stăpânului plângând umil la poarta cerului deschisă sărmanului poet postum de-atâta alb îmi primenesc vederea cu verde crud și liniștit și duc în sânge toată seva arțarului trosnind pe foc în jalea frunzelor de toamnă și-a celui val uitat pe țărm de-atâta alb m-apucă teama că-s prea curat în cugetare de-atâta alb o văd pe mama și prunc mă văd la sânul
DE-ATÂTA ALB de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351646_a_352975]
-
Cine este poetul din carte? Este „proprietarul unui milion de cheițe ruginite”, ..... care își mângâie părul printre lacrimi”. Adminstratorul ar putea fi dictatorul Ceaușescu, după opinia unora, iubitor de câini, un om aproape bătrân. „Mă pregătesc să desenez printre frunzele arțarului o pisică”, scrie cu sensibilitate și imaginativ poetul. Volumul conține versuri incendiare, este surprinzător că nu a fost forfecat de cenzură - „pentru că de frig și chiar de glonț nu se mai poate muri”... ” odihnească-se în pace... poate vom avea
DOUĂ PORTRETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356450_a_357779]
-
Toamna și nopțile cu ploaie cînd călătoream asemeni unui refren misterios spre țărmul Polului Sud, încălzindu-mi mîinile în banala dezordine a nuanțelor de galben romantic și ierburi dulci amărui. Nici nu mai știu ce înseamnă să fii singur cu arțari ce-ți cresc în suflet laolaltă cu toate cuvintele și lacrimile aievea iar dacă a mai rămas ceva favorabil statuilor menite să trăiască însele nostalgia îmi amintesc că ele definesc "dincoace" de piele o inimă vrăjită doar de tine sfîrșitul
FORME LĂUNTRICE DE RELIEF de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355894_a_357223]
-
alături și cu care leagă o prietenie frumoasă este Mitică Sinu. Întâlniri de suflet Eugen Ștefănescu era deja în Canada atunci când nea Mitică părăsea Franța pentru a-și continua pribegia pe continentul nord-american. S-au revăzut în Țara frunzei de arțar, la Vancouver. Atunci când se întâlnea cu Eugen Ștefănescu, Dumitru Sinu se simțea în largul lui, pentru că putea vorbi în tihnă despre subiecte pe care nu le putea aborda cu oricine; la rândul său, Genu căuta adesea compania lui Mitică, de
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SUFLET-PERECHE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Freamătă-n cădere, Frunza de arțar, Blestemând cu-asprime Asprul vânt hoinar. Mână-n mână, tăcuți Pășim pe-al frunzelor covor, Hipnotizați De idealul din noi. Căderea frunzei, E țipătul mut, Al trăirilor noastre Dincolo de barierele Timpului și al spațiului. Freamătă frunzele, se scutură, Spălate de
SUFLET-PERECHE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356902_a_358231]
-
visând la verticalul zbor Spre cerul însorit unde lumina-i o lăută. Autoportretul lui Anonimus într-o oglindă spartă Vizigoții au ieșit din pădurea Anonimului proprietar, În sângele lor încolțiseră săgețile arborilor singuratici, Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna inversă de-o grindă Să curgă imaginile pe-ntinsa mare... Referință
AL DOUĂSPREZECELEA CEAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357010_a_358339]
-
și nici solstiții... E NOAPTE - SE ÎNGÂMFĂ DURERILE DIN LUMI e noapte - se îngâmfă durerile din lumi își iau avânt spre inimi - precum hultani hoitari singurătatea strigă oceanice-ulalumi iar cetățenii-diavoli pozează-n anticari aș vrea să-mi crească foi de-arțar din pori și galaxii întregi acut să mă citească s-ascut văzduhul și cu mii cocori voltaire-ieni - cari nu știu să bocească degeaba-așteaptă orele să treacă păunii regalează valea seacă și vine-un damf de acre sinucideri dar printre cioclii
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
214 din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin ȚENE Autoportretul lui Anonimus într-o oglindă Vizigoții au ieșit din pădurea Anonimului proprietar, În sângele lor încolțiseră săgețile arborilor singuratici, Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna inversă de-o grindă Să curgă imaginile pe-ntinsa mare... Arma
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
trecut, tot mai mulți scriitori caută esența translatării umanității prin segmentul temporar, revin la ideea de Zbor. „Zbor căzut între aripi” se numește și noua carte semnată de Salvomir Almăjan, un român stabilit prin voia Domnului, în umbra frunzei de arțar canadian. „Vom încerca să pătrundem împreună prin labirintul gândului uman în încercarea de a dovedi prin Duhul, că ignoranța sau lenea intelectuală sunt cauzele primare ale stării perpetue de conflict în care există specia umană. Vom face asta ca să înțelegem
ZBOR CAZUT INTRE ARIPI de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370847_a_372176]
-
negasem chiar și moartea, acum am ajuns să locuiesc în ea vinovată de mine însămi, deși...cel mai greu îmi e să nu uit cine sînt și ce este în mine statornic precum ajunul acestei zile, nemăsurată încă de bătrînii arțari în foșnetul cărora există, desigur, un farmec fără seamă, chiar dacă rîd ca o nebună și-mi bat joc de rătăcirile mele, vîntul îmi va șterge urmele, nimic mai firesc, însă niciodată setea de mîinile tale, cînd îmi ating sufletul, pe
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
fost după ce am citit de vreo nouăzeci și ceva de ori povestea Bambi, scrisă de Felix Salten. Versurile sună cam așa: Afară ninge cu fulgi mari, Mari, pufoși și argintii Și face marile intrări Ale palatelor, lucii. În culcușul de arțar, Căprioara puiu-și linge Și-n palatul de cleștar Ninge, ninge, și tot ninge. În clasa a V-a am mai scris despre munți, și văi, și soare, și mamă, și fluturi, și lac, - copilării -, care acum au sens. Atunci le
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului NUMĂRĂTOARE La marginea ceții Se ivesc sticleții Veseli, plini de viață, Dis-de-dimineață. UNUL pe o creangă cântă; DOI, în drum, se iau la trântă; TREI se ceartă-ntr-un arțar; PATRU-n iarbă veseli sar; CINCI pe-o sârmă zgribulesc; ȘASE-n praf se tăvălesc; ȘAPTE țipă pe-un butuc; OPT rup frunze dintr-un nuc; NOUĂ plâng că n-au mâncare; ZECE strigă: - Nu e soare! Nu! Greșesc! Sunt
NUMĂRĂTOARE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352887_a_354216]
-
europeană, cu arcade mari la uși, cu ferestre care amintesc de stilul gotic, case înconjurate de multă verdeața, flori și arbori decorativi. De altfel London este numit și “Forest City” pentru că a fost construit în mijlocul unei păduri cu brazi argintii, arțari, castani, tei, etc. Bună impresie a fost completată și de întâlnirea cu români care se declarau foarte mulțumiți de felul cum se desfasoara viața lor pe aceste meleaguri. Universitatea Western din London. Când am plecat din London, am simțit chemarea
ÎN MARTIE PRIN ONTARIO de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354499_a_355828]
-
orheian”, „Tinerimea Moldovei” etc. Ca poet, editează mai multe culegeri de versuri: „Destăinuiri”, Editura Labirint, Chișinău, 2003; „Florile Speranței”, Editura Nasha Canada Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor și vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chișinău, 2010; „Cearta” și „Adevăruri pe frunze de arțar”, Editura Prometeu, Chișinău, 2013 - prin care, după aprecierile criticii, „se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire si aspirații”. Este corespondent special și laureat pentru publicistică al
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
bumbac cu mărgele. Dumitrescu Mihai și Niculina (București), economiști, pensionari din 1981, lucrează zaruri, podoabe și mărțișoare din os. Mărțișoarele au ca modele: zodiacul, soarele și luna, Maica Domnului, inimioare, ancoră, cruci, inițiale, elemente vegetale: ghiocei, floare-de-colț, trifoi, frunză de arțar, elemente animale: colți de animale, căluț de mare, pasărea colibri. Printre bijuteriile expuse pot fi admirate: pandantive, broșe, brățări, coliere, cercei, inele. Raluca Bob (București) face parte din „Asociația Torcătoarelor” alcătuită din 10-15 persoane, coordonată de Lidia Stareș, profesor la
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
ca și destinul - ni le facem pe jumătate.. singuri. Credeți că s-a înțeles sfatul meu? Dacă nu, pot sa mai insist. C.T. CIUBOTARU: Care a fost cel mai dificil moment sufletesc atunci când ați pus piciorul în „Țara frunzei de arțar” ? Alex CETĂȚEANU: S-a scurs multă apă pe St. Laurent de atunci, dar anumite lucruri nu se pot uita. Cred că dorul de copilul de numai 12 ani rămas zălog în România a fost sfâșietor. Nici la telefon nu puteam
POVARA DE A FI ROMÂN – INTERVIU CU ALEX CETĂŢEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354562_a_355891]
-
cu carte, un împătimit al artei vechi, ceramică ori țesătură, doamna doctor Florina-Dănuța, o gospodină de excepție, din viță de preot și profesori, harnică precum furnica și fiica Alexandra-Doctor în Arhitectură-cadru universitar, plăpândă ca o floare, dar aprigă ca un arțar, ne-au răsfățat în Conacul lor argeșean doldora de artă veche: țesături-tapițerii celebre, faimoasa ceramică dacă de Hurezi, Marginea-Cucuteni și, mai ales, cărți alese. Conacul este ruda modernă a Casei memoriale a Cioculeștilor,-familie de preoți și boieri, cu care
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
un suflet bîntuit de îndoieli de parcă asta mi-ar fi singura datorie irepetabilă, a failure of feeling, altfel, nimic care să mă deruteze din ceea ce se cheamă un peisaj obișnuit într-o altă ordine, după colț, pe furiș crengile unor arțari bătrîni amestecîndu-se cu lumina într-o formă de fugă la două voci, noi înșine străini în propria-ne viață. Dincolo de formele cu care ne-a obișnuit neoclasicismul, simt gustul palmelor tale și știu că ne aparținem cu ochii închiși pînă
ÎNTRE INEFABIL ŞI TONURI DIN NOILE HEBRIDE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347079_a_348408]
-
aleile sunt curate, în rest totul este acoperit de o mantie groasă galben-roșietică, foșnitoare, iar în timp ce ochii avizi de frumusețe se plimbă de la o statuie la alta, să vezi pe cine reprezintă, frunzele obosite de timpul petrecut aninate de crengile arțarilor, teilor, stejarilor, sau gorunilor, pornesc într-un zbor lin, să coboare spre îmbrățișarea tandră a pământului, ca o pereche de balerini pe scena „Teatrului Mare” din Moscova (Большой Tеатр) într-un vals interpretat de balerini în „Lacul lebedelor”. Stolurile de
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
și tobe, zorită și capricioasă, schimbătoare și cât se poate de încântătoare, așa cum îi stă bine unei femei adevărate, misterioase și seducătoare. A trimis copacii-solii s-o vestească. Ei s-au și grăbit să-și împodobească falnicele coroane. Plopi, tei, arțari, molizi, tisa și tuia și, prin preajma blocurilor, în grădinițele amenajate de locatari și de edili, pomi fructiferi: vișini, cireși, caiși, pruni, nuci, piersici. Colțuri de paradis. O încântare. O explozie de ninsoare albă, parfumată. Nimic nu i-a mai stat
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
din 03 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt porțile deschise spre lumină Și-i încrustat pe stâlpi câte un sărut, Să înflorească-n timp și să revină Tot ce a fost frumos și a dispărut. Râdă soarele în frunze la arțari Pe ulița dorului de pe-acasă, O să se întoarca fiii, acum mari, La casa părintesca, lângă masă. Să prăznuim o întâlnire rară Cu dragostea dospită în așteptări Și să trăim savoarea de la țară, Cu vinul buturugii în degustări. Închinăm pahare
PĂRINŢILOR S-ADUCEM MULŢUMIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358268_a_359597]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TOAMNA PALIDA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 508 din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului toamnă palidă în soare spectru parfumat, cobaltul arțarilor pe pânză pictat. mai adaug o culoare cerului de Voroneț stolurilor nedormite, un gri zâmbăreț. pădurilor de la șes un roșu venețian valului ce bate-n mal albastru prusan. toamna palidă-n culoare fuge de nămeții iernii primăvara prin vâltoare, așteaptă
TOAMNA PALIDA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358398_a_359727]
-
se scaldă până și umbra frunza pe valuri - pentru păstrăvul flămând încă un eșec cerul mohorât - în firidă gutuia lampă de veghe luna plină - peste candela stinsă pânza de paing boare pe iezer - în zbor planat spre lună frunza de arțar stol spre miazăzi - bătrânul cocor târând prin mâl aripa gheața subțire - doar umbra turturelei face cumpăna Marea Roșie - săgeata lui Orion în cornul lunii școala primară - anevoie prin troian căciula de miel luna în tremur - sub salcia pletoasă păstrăv la pândă
IOAN RASINARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358916_a_360245]