2,802 matches
-
valuri / A lor glasuri Înmiite, printre codri, printre dealuri, / Printre bol?i s?pate n munte"; acolo este lumea „dumbr?vilor de aur cu poiene constelate", a „codrilor de argint ce mi??? a lor râuri minunate", a „p?durilor de aram? ro?? r?sunând armonios" inundate de „p? durile de flori"; acolo „fluviul cânt?rii" trece prin „p?duri de basme". În „nemaiv?zuta feerie" a codrilor, cerul I?i revărs? lumină prin „oglinzile m?re?e ale stelelor icoane" În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lumii a voit s?-l scrie În felurite chipuri pe Eminescu, tentat câteodat? de ipoteză german? a vedea acolo În mun?i cet??i gigantice, c? ci Decebal se Întreba în Valhala: Nu mi-i ?ții spune ce mai face ?ara ce Dacia se numea regatul meu Mai st?-nr???cinat?-n mun?i de piatr? Cu murii de granit, cu turnuri gote Cetatea-mi veche, Sarmisegetuza?" „Acestui spa?iu paradisiac al „p?durilor de basm" Îi identific? Eminescu vârstă copil
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
devine de asemenea un Ales al istoriei ?i al naturii; de aceea „râul, ramul" sunt Întruchip?ri metaforice ale acestei leg?turi indestructibile natur?-om-istorie, pe care codrul o consfin???te ?i o sacralizeaz?: „ ?i de-accea tot ce mi???-n ?ara asta, râul, ramul Mi-e prieten numai mie, iar???ie du?mân este ". ??i abia plec? b?trânul... Ce mai fream?ț, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot ?i de arme ?i de bucium ". „ Pan 'ce izvor?sc din
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
De aceea n-ați știut că mă cheamă Otilia. MINISTRUL: Da, probabil că asta e cauza. Deci cum te cheamă? JENI: Jeana. În copilărie mai mergea. La școală, în clasa întîi, copíii făcuseră și o poezioară. Mă strigau: "Jeana, Jo-ia-na / ară par-ce-la". MINISTRUL: Căcat. Nici nu rimează. JENI: Așa le-am spus și eu; "Căcat. Nici nu rimează". Dar de cîte ori le atrăgeam atenția că nu rimează, mă băteau. Mă pocneau cu o riglă de lemn. MINISTRUL: Copiii sînt niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
vocea lui Adamo. Nu am trecut pe la Cascada Duruitoarea. Nu am identificat stâncile Panaghia,Căciula Dorobanțului și Piatra Lată. La întoarcere autocarul a oprit la porțile mănăstirii Agapia. A fost un moment unic, benefic și spiritual. ”Placerea divină:să te arați mic și umilit,cu sentimentul distanței între tine și ceilalți”. (G.Ibraileanu). „Nu știu cheia succesului,dar cheia eșecului este să încerci să mulțumești pe toată lumea”. (Billy Crosby) Idila Vauvenargues are cea mai realistă definiție pentru dragoste:„Dragostea este ca
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
înmormântare, numărul coroanelor, fastul ceremoniei, sunt elemente considerate relevante pentru valoarea unei existențe stinse; ele indică conexiunile, altfel invizibile, ale acestei existențe cu ceilalți; reprezintă un altfel de indicator al intersubiectivității. Pentru a-ți demonstra tovărășia cu Spiritul trebuie să arați asta cumva: într-o argumentare, o intervenție, o vorbă de duh, în scris etc. Cum lucrul cel mai greu de recunoscut este lipsa oricărei legături cu el (paradoxul e că pentru a-i descoperi absența trebuie să-l ai; sau
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cu gânduri rele și de nelegiuire. Nu era numai un flăcău curajos viteaz și neînfricat, ci era și harnic, săritor și de cuvânt. Ioan scotea plugul din șură, vorbea bând cu boii, Îi Înjuga și-i ducea În țarină.El ara și semăna numai noaptea când era lună plină, fiind Încredințat că numai așa va avea un rod bogat și un an darnic cu cel care lucra ogorul. Pe acele meleaguri sucevene trăia și o fată pe care o chema Sânzâiana
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cum spune și cum i-ar fi plăcut, pesemne, să credem, ci sistematic. }inta lui este Africa de la răsărit, cu două nume, cel pe care locuitorii înșiși i-l dau, Etiopia, și cel al arabilor, disprețuitor, "poporul de jos", Abisinia. }ara evlaviei ortodoxe, atît de departe de neamul ei. Etiopia de necucerit. Abisinia, aleasă, de bună seamă, pentru abisul pe care-l cheamă numele ei. O geografie de scriitor, și de explorator, deopotrivă, exactă, dar năpădită de impresii, pe care le
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
cîrcotași. Trenul care pleacă de două ori pe săptămînă spre Addis-Abeba, contra o mie de franci francezi! Și nu merge decît pe timp de zi. Scump, din cauza apei pentru locomotivă. Triburile de negri, satele mici, "ca niște îngrămădiri de mosoare". "}ara marilor miragii". Împărăția șerpilor. "În definitiv, o asemenea călătorie nu este recomandată celor... slabi de înger." Neguțătorii, caravanierii, și drumurile lor. Moscul. Paradisul. După trei zile, locomotiva intră în Addis-Abeba ("Floarea Nouă". Îmi amintesc, în treacăt, că manualele noastre de
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
de obicei ca să mă piseze. Eu umblam de colo-colo cam pierdut și, când m-am regăsit, eram membrul unei bande de mici găinari în zona cheiului, lângă estuar, unde fluviul și marea se întâlnesc ca să-și încheie socotelile cu viața. }ara copilăriei mele era o miniatură într-o sferă de sticlă, din cele care produc zăpadă de polistiren dacă le scuturăm, dar în care, dacă nu le scuturăm, nu se întâmplă nimic. Ei bine, pe vremea aceea exista pe acolo o
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
utopii sociale de la Campanella și pînă la Fourier, iar condiția de mîntuitor și de agent al izbăvirii i-a revenit, cu voia dumneavoastră, lui Vladimir Ilici Ulianov, zis Lenin pe numele său mistic. Patria vodcii și a tabaciocului a devenit }ara Sfăntă, iar neamul de mujici și de resemnați ai stepelor s-a transformat subit în popor ales. Șirul de comisari și toată liota de secretari s-au instalat ca adevărați mitropoliți, episcopi și protopopi, după cum celulele și organizațiile de bază
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
clasa-ntâi), mai târziu, ea vizează dictatura comunistă în genere: "...când văd nebuni mânând popoare spre paradis cu hăis și cea" (Hotel), iar în final îl atacă pe dictator: "Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică, și apoi o seceră cu limba mecanică" (Haplea). De la Proprietarul de poduri (1976), trecând prin Democrația naturii (1978) și mai ales prin Exil pe o boabă de piper (1983) - cel mai puternic volum dinescian - , mai puțin prin
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
un altul. Cantemir trimite la ruși un om pentru încheierea unei înțelegeri. Solul îl întâlnește pe țarul rus la Iaroslav, unde au loc primele tratative. Moldova îl va ajuta pe țar, dar Moldova pune și ea niște condiții. Iată-le: }ara Moldovii cu Nistrul să-i fie hotarul, și cu Buceagul și cu toate cetățile tot a Moldovii să fie... Rușii au dreptul să se așeze în aceste cetăți, cît timp Moldova e în primejdie, iar apoi să lipsască oastea moschisească
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
n-avem ce face. Poetul militar, care în clipele de răgaz face versuri, îl citise mai bine pe Grigore Alexandrescu, pe care îl imită conștiincios în meditațiuni, epistole, satire și compuneri de un lirism rece. ș...ț În volumul intitulat }ara, Candiano-Popescu are intenția nobilă de a face poezie patriotică, inspirată mai toată din întâmplările războiului pentru independență. Nicăieri însă experiența războiului de la 1877 nu transpare artistic." Preferințele lui Ieronim Tătaru sunt, așadar, explicite. Între a scrie despre republica prahoveană de la
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
distinge net și de Ionesco, și de Slawomir Mrozec. Din cele două texte care alcătuiesc volumul, putem izola contrariați doar câteva pasaje care - tulburătoare și frisonante - nu se încadrează în datele acestora deduse până acum. Pasaje, adică, emoționante și unidimensionale: "}ara mea seamănă cu o mamă care descoperă că la uniforma fiului ei mort lipsește un nasture. Ea se grăbește să-l coasă înainte de a-și îngropa fiul ș...ț Asta e țara mea: un soldat de 18 ani căruia îi
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
pornografia care au inundat mass-media, violența scăpată de sub control sunt, încă o dată, admirabil surprinse de autor. Și pentru că tot este vorba despre un jurnalist la un cotidian central, nu putea să lipsească nici spectacolul corupției generalizate în contextul integrării europene: "}ara vuia pe atunci din cauza scandalurilor de corupție, Uniunea Europeană voia să ne bage în ograda ei, dar noi tot nepregătiți eram, iar rapoartele întocmite și citite de funcționari însărcinați cu aceasta reprezentau o probă de virtuozitate pentru a nu spune tot
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
exclam?entuziast: "Eu eram ? culmea fericirii ? privina muzicii - la punctul maxim". Ăă cum se ție, ea ?s? scriitoare, care "iubea nespus cuvintele" i publicase recent o carte ? America, The Voice on the Mountain, face un remarcabil comentariu la volumul Isvor, ara s?ciilor de Martha Bibescu "scris ? ?tregime cu creierul i mai puin cu inima". I se pare c?autoarea e prea detaat?sentimental de subiect: "Ea ? studiaz? ? disec? ? descrie pe ?ani, ar??d suferinele lor, nevoia lor de civilizaie, că
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec. Cât de înrădăcinate sunt în memoria populară stau mărturie și ample colecții apărute după 1990: Dan Octavian Cepraga, Graiurile Domnului. Colinda creștină tradițională (1995), Traian Herseni, Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din }ara Oltului (Făgăraș) (1997), Ioan Bocșa, coordonator, 1484 colinde cu text și melodie (I-II, 1999), Iosif Herțea, Colinde românești, antologie și tipologie muzicală (2004), Nicolae Băieșu, Sărbători domnești închinate Maicii Domnului și Mântuitorului (Chișinău, 2004), Macarie Marius-Dan Drăgoi, Colinde de pe
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
și răpedzit, făr de știrea vizirului, de-au adus pre Dumitrașco beizade de la gazdă... și l-au adus saraiu la împăratul. Și îndată l-au îmbrăcat cu cabaniță, cu spinare de soboli, în loc de căftan, și l-au pus domnu în }ara Moldovei... E informat și Vizirul, peste care se trecuse, fapt ieșit din comun. în câteva zile alaiul noului domnitor (Cantemir) pornește spre Iași. Și nu se cheltuise nici un ban la Poartă. Tuiurile și celelalte semne ale puterii fuseseră trimise ulterior
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
anii cînd citești, că relațiile, pe care ea le conservă, între membrii grupului, reflectă o fostă stare de fapt. Aceea pe care mi-a evocat-o lectura unei dedicații. A lui Nichifor Crainic, din 1931, sub titlul primei fascicule din }ara de peste veac (apărută la Cartea Românească): Gândiriștilor. Niște oameni care, sub acest nume, în vocabularul cultural, aproape că nu există. Ca și cum Gândirea și gândirismul ar fi fost o operă fără autori. Pe ei, întîi în vrac, apoi unul cîte unul
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
să particip direct. Seria a fost deschisă de "Ora României", conferința desfășurată în martie la Bloomington, Indiana și a continuat cu al V-lea congres internațional SRS (North American Society for Romanian Studies), din iunie, de la Constanța, apoi cu congresul ARA (American Romanian Academy of Arts and Sciences) organizat în august la Brașov. La Poznan, în Polonia, aniversând jumătate de secol de predare a românei, se desfășura, aproape simultan cu cel de la Roma, un colocviu organizat de Catedra de limbă și
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
sequitur. Fără a face școală și fără a fi luată în calcul, fie și polemic, de succesori, opera filozofică a gânditorilor autohtoni rămâne definitiv îngropată. Trecută la index și discutată, ocazional, la nivel exclusiv academic. Cine a continuat ideile lui Aram Frenkian despre presocratici? Cine a luat în serios Studiile de logică ale lui Athanase Joja? Cine i-a răspuns lui Ștefan Lupașcu? Cine a ținut seama de mecanica socială a lui Spiru Haret? Cine a luat act de ontologia lui
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
urmă, în lumea de dincolo, îi aduc un afectuos omagiu postum. în prefața sa, Eugen Simion îl definește pe Ioan Șerb drept "un memorandist întârziat", dispărând odată cu el "ultimul memorandist din București". într-adevăr, născut ca fiu de moți din }ara Zarandului, Ioan Șerb s-a străduit să perpetuieze în capitala României pilda, cugetul și simțirea marilor săi înaintași transilvăneni, a celor care s-au dăruit înfăptuirii idealurilor naționale și spirituale ale neamului românesc. Procedând metodic, Iordan Datcu îl prezintă pe
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
consacrat acesteia o preocupare constantă, valorifi-- când-o prin admirabile culegeri de texte inedite și remarcabile ediții din tezaurul nostru folcloric. încă din 1962, în colaborare cu Domițian Cesereanu, Ioan Șerb a scos la lumină un florilegiu de Folclor din }ara Zarandului, inclus în volumul Folclor din Transilvania. La apariție, Perpessicius scria în Gazeta literară: "Folclor din Transilvania este, mai presus de toate, o carte de poezie, una din acele demonstrații lirice, infinit mai sugestivă decât o procesiune de care alegorice
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
a se intra în partea a doua a romanului, strict documentară, ce durează pînă la capitolul XXII (Italiana în Algir). Avem aici capitole precum Scene de viața socială (cap. XV), Muzica și coregrafia în timpul lui Caragea (cap. XVII), Teatrul în }ara Românească (cap. XX) și altele, fragmente oarecum străine ansamblului. în fine, există și o ultimă parte, capitolele XXIII-XXXII, complet nereușită, artificială și neverosimilă: pe măsură ce se apropie de final, romancierul își pierde suflul. Dar cel mai frapant dezechilibru nu se percepe
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]