11,678 matches
-
proprietate.Jălbarul l-a întrebat scurt: ”Tatăl,traiește?”.” Da,a răspuns șoferul... Dar îl omor !”. Adevărul a ieșit la iveală.Cei mai mari apărători ai proprietății socialiste s-au dovedit la aplicarea legilor proprietații cei mai înstăriți oameni cu terenuri arabile și forestiere și imobile naționalizate.In trecut au primit în schimb câte un apartament și câte o butelie de la stat. Terenurile din jurul blocurilor au fost parcelate pentru zarzavaturi și haturile au fost păstrate cu sfințenie an de an. Toamna în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
calea ferată la est și Coastă la vest; - Cioate - loc din dreapta Siretului cu cioate rezultate din tăierea Zăvoiului între calea ferată și drumul Bursuc Vale și nord de sat; - Ciorap - în satul Dumbrava, din drumul Gafițenilor până la Ciuciu; - Cireș - teren arabil la sud de Țărnuică; - Ciuciu - de la frații Ciuciu spre Dănilă (E și S), tarlaua aparținând comunei Vânători; - Coastă - loc abrupt de pe fruntea terasei medii (Dealul Mănăstirii) care face parte din Terasa Pașcani. Se mai numește „Coasta Colacului”. - Coasta Diudiului - în dreptul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel; - Feredeu - teren arabil mai înalt, de pe stânga Siretului, între acesta și satul Lespezi; - Fermă - terenul din jurul fostului C.A.P.; - Fântâna lui Ianuș - teren arabil între Heci și Conțești; - Fundoaia - până în vale la Alexa și Viișoara, până în DJ 208; - Groapa Negri - de la Tănase până la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel; - Feredeu - teren arabil mai înalt, de pe stânga Siretului, între acesta și satul Lespezi; - Fermă - terenul din jurul fostului C.A.P.; - Fântâna lui Ianuș - teren arabil între Heci și Conțești; - Fundoaia - până în vale la Alexa și Viișoara, până în DJ 208; - Groapa Negri - de la Tănase până la drumul spre Sirețel; - Hârțoi - teren din satul Dumbrava de la Baba Hârțoi până la Dănilă; - Haturi - terase antropice pe Coasta Heciului (la Gh.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
localitatea Dumbrava la S, care a făcut parte din comuna Lespezi. Menționat prima dată în documente în 1470;Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru până la Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane - loc de fânaț și teren arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
m, pe la mijlocul Coastei dintre Lespezi și Buda, unde a fost o unitate militară în care se făceau exerciții de tragere în preajma primului război mondial; - La Sâga - loc jos de pe malurile Siretului, lângă Lespezi, cu depuneri de calcită;La Târlă - teren arabil dintre D.J.208, Liniuța veche, Bran și Maranda, de la Heci; - Liniuța - loc pe unde altădată trecea o linie ferată îngustă, pe care se transporta pietriș și nisip cu vagoneți trași de cai, de la Siret la Gara C.F.R. Heci - Lespezi; - Livada
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la hotarul cu Probota unde veneau vara la muncă bucovineni din zona de munte, locuind în case
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la hotarul cu Probota unde veneau vara la muncă bucovineni din zona de munte, locuind în case mici sau bordeie, care formau o așezare mică numită „Odaie”; - Oică - teren arabil între calea ferată și drumul Probotei, vecin cu Odaia;Olaru - tarla în Bursuc Vale, paralelă cu După Tău, până în Siret; - Paschievici - tarla la Dumbrava, de la Alexandru Curcă la Toma; - Pârâul Lupilor - afluent pe stânga pârâului Pietrosu, ambele izvorând din pădurea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dealul Buda și străbate satul de la est la vest, vărsându-se în stânga Siretului; - Pârâul Trestioara - izvorăște din Pădurea Trestioara și străbate satul Heci de la vest la est, vărsându-se pe dreapta Siretului. La vărsare se numește Heciu; - Pe Deal - teren arabil de cea mai bună calitate pentru agricultură, așezat pe terasa medie Pașcani, de o parte și de alta a D.J. 208, de la Heci până la Conțești, atât pe teritoriul Heciului, cât și al Bursucului. Se mai numește și „La Șoseaua Pașcaniului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
70%), reprezenta sectorul cooperatist. Terenul agricol ocupa 4720 ha (89,95%), terenul silvic 139 ha (2,63%), ape, bălți, lacuri - 116 ha (2,19%), teren neproductiv 58 ha (0,09%), teren pentru construcții 152 ha (2,64%). Terenul agricol cuprindea: arabil 3826 ha (81,10%), pășuni 661 ha (14%), fânețe 152 ha (3,22%), vii 14 ha (0,29%), livezi 65 ha (1,39%). Din cele 5285 ha, fond funciar, C.A.P. Lespezi deținea 3989 ha (70%). Șeptelul de animale era
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ocupația de bază a locuitorilor, astfel că în 2002 din cei 6087 de locuitori, 2645, adică 44%, lucrau în agricultură. Iată cum era folosită suprafața comunei Lespezi în 2009: Modul de folosință Suprafața (ha) % în total agricol % în total județ Arabil 3268 61,22 73,85 Pășuni 9265 22,12 20,90 Fânețe 108 2,58 2,44 Vii 23.63 0,56 0,53 Livezi 100.86 2,42 2,28 Total agricol 4425.49 88,9 100,0 Păduri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
5,07 25,17 Construcții 76.34 1,82 9,05 Neproductiv 108.04 2,58 12,84 Total neagricol 843.03 0,61 Total general 5268.52 100,0 0,76 Cea mai mare întindere era ocupată de suprafața arabilă, iar văile și livezile ocupau suprafețe foarte reduse. Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70 % din terenul arabil. Cu toate că în șesul Siretului sunt condiții foarte bune pentru legume și sfeclă de zahăr, acestea ocupă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Total general 5268.52 100,0 0,76 Cea mai mare întindere era ocupată de suprafața arabilă, iar văile și livezile ocupau suprafețe foarte reduse. Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70 % din terenul arabil. Cu toate că în șesul Siretului sunt condiții foarte bune pentru legume și sfeclă de zahăr, acestea ocupă suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culturi care ar putea aduce venituri însemnate locuitorilor. Așa cum reiese din documentele C.A.P. din 1972 atunci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
asigurată doar pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare. Asigurarea cu lapte este considerată nemulțumitoare, având în vedere că o vacă în lactație revine la cca. 10 persoane. Densitatea animalelor este moderată, fiind de cca. 60 UVM/100 ha arabil, plus fânețe și respectiv 310 UVM/100 ha pășune, ceea ce indică posibilitatea de creștere a efectivelor. Efectivul de animale la nivelul comunei Lespezi: Specii Număr Bovine total 1360 Din care : Vaci 740 Junici 52 Porcine total 2080 Din care: Scroafe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
capital privat. În comună existau la începutul anului 2007 cca. 35 de tractoare și 4 combine pentru cereale. Tractoarele fac parte din categoria celor cu putere medie (65 CP). Încărcătura medie pe un tractor este de cca. 85 ha teren arabil (peste media pe județ - cca. 80 ha). Deși se apreciază că gradul de dotare cu mașini agricole este satisfăcător, practic parcul are o uzură înaintată (cca. 70 %), ceea ce impune o majorare a parcului de tractoare (cca. 5%) și o înlocuire
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
doar să facă el ceea ce crede de cuviință. Pe la sfârșitul lunii noiembrie am primit o scrisoare expres de la unchiul Wada, în care ne informa că vicontele Kawada își vindea vila din apropierea căii ferate de pe linia Sunzu. Proprietatea cuprindea un teren arabil de mai bine de jumătate de pogon, iar casa se afla pe un deal, cu o priveliște minunată. Unchiul ne-a mai spus că zona era renumită pentru florile de prun. Iarna era călduț, vara răcoare. În încheiere, scria: „Sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nu are stimulentul să acționeze în așa fel încât să nu ruineze un bun precum pământul. Gherea discuta chestiunea legat de fiecare dintre tipurile de proprietate asupra pământului. Mai întâi, era mica proprietate țărănească (aceasta ocupa aproape jumătate din pământul arabil al țării). Țăranul nu avea însă niciun interes să aducă pământului îmbunătățirile necesare, precum îngrășarea, irigarea. Căci „imensa majoritate a micilor proprietari țărani nici nu se ocupă exclusiv de pământul lor, ci îl lucrează printre picături, pe apucate, când li
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
10,1 - 20,0 - 10,0 Legendă În decursul ultimilor trei ani nu au intervenit schimbări semnificative în privința distribuției utilizării pământului în funcție de modul de exploatare a acestuia. În continuare, ponderea cea mai mare în total suprafață agricolă o are terenul arabil, cu un procent de 83% în județele regiunii Dél-Alföld, depășind 34 astfel media națională. Cele trei județe din Ungaria prezintă diferențe semnificative în privința caracteristicilor. În timp ce în județul Békés sunt utilizate terenurile arabile de cea mai bună calitate, zonele
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
total suprafață agricolă o are terenul arabil, cu un procent de 83% în județele regiunii Dél-Alföld, depășind 34 astfel media națională. Cele trei județe din Ungaria prezintă diferențe semnificative în privința caracteristicilor. În timp ce în județul Békés sunt utilizate terenurile arabile de cea mai bună calitate, zonele nisipoase din Kunság sunt mai puțin adecvate pentru cultivarea plantelor. Astfel cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Békés (92%). În Regiunea Vest un procent
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
din Ungaria prezintă diferențe semnificative în privința caracteristicilor. În timp ce în județul Békés sunt utilizate terenurile arabile de cea mai bună calitate, zonele nisipoase din Kunság sunt mai puțin adecvate pentru cultivarea plantelor. Astfel cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Békés (92%). În Regiunea Vest un procent de 58% din suprafața agricolă este utilizată ca teren arabil, cu o pondere sub media pe țară. Dintre județele din România cea mai mare
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
sunt mai puțin adecvate pentru cultivarea plantelor. Astfel cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Békés (92%). În Regiunea Vest un procent de 58% din suprafața agricolă este utilizată ca teren arabil, cu o pondere sub media pe țară. Dintre județele din România cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Timiș (77%), acesta având în principal suprafețe joase, de câmpie; în timp ce
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
la nivel național o are județul Békés (92%). În Regiunea Vest un procent de 58% din suprafața agricolă este utilizată ca teren arabil, cu o pondere sub media pe țară. Dintre județele din România cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național o are județul Timiș (77%), acesta având în principal suprafețe joase, de câmpie; în timp ce în județul Hunedoara - având în principal zone montane - această pondere este de 28%, fiind cea mai mică din
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în structura culturilor agricole, o pondere determinantă, o au în continuare cerealele, suprafața semănată scăzând ușor în regiunea din Ungaria, însă crescând în cea din România. În ambele regiuni cerealele au fost cultivate pe o suprafață de 58% a terenurilor arabile. În Dél-Alföld pe o suprafață de 587 de mii de hectare, cu 15% mai mic decât în 2008, s-a obținut o recoltă de cereale mai mică cu 21%. Cea mai mică scădere (16%) a producției de cereale din regiune
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
suprafață mai mică decât cea din 2008, însă în ambele regiuni producția obținută a fost mai mare decât cea obținută în urmă cu trei ani. Cultivarea cartofilor s-a efectuat pe o suprafață care a reprezentat 0,8 % din suprafața arabilă din Dél-Alföld și 2,4% în Regiunea Vest; cea mai mare suprafață cultivată cu cartofi a deținut-o județul Timiș, iar cea mai mică, județul Békés. Producția medie de cartofi obținută în județele din Ungaria a depășit-o cu mult
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]